Page 3 - Bunul_Econom_1906_08
P. 3

Nr.  8                                             BUNUL     ECONOM                                                   Pag.  3

         frică  hârţuială  înţeleseră  şi  aceia  că  numai   român  poate  avea  o  foaie1 bună  eco­
         sub  aripa  bisericii,  cu  caracter  confesional   nomică  la  casa  sa  pentru  a  avea  un   Ştiri  de  tot  felul.
         l-şi  va  avea  dăinuirea  şi  nici  decum  nu  va   sfătuitor  sincer  şi  bine  voitor.
         putea  ţinea  piept  cu  ura  ce  să năpustea  asu­  Grăbiţi  deci  fraţilor,  abonaţi  şi  ce­  Gonfliotul  vamal  dintre  Serbia
         pra  a  tot  ce  e  naţional  şi  cei  din  partea  lo­  tiţi  această  foaie  ca  să  vă  luminaţi,  în­  şi  moarchia  Auslro-Ungarâ,  după cum
         cului  aşa-1  doreau.                       tăriţi  şi  să  vă  ridicaţi  la  o  stare  bună.  să  putea  prevedea,  s’a  aplanat  astfel,
              Acestora  li-feă  însoţiră  în  scurtă  vreme                                     că  Serbia  a  renunţat  cu  totul  la  uniu­
                                                                              Administraţia.
         tovarăşi  de grea, dar mântuitoare muncă: scoa-                                        nea  vamală  cu  statul  vecin  Bulgaria.
         lele  reale  şi  comerciale;  precum  în  fruntea                                      Bulgaria  încă  e  învoită  cu  faţa cea nouă
                                                               APEIit
         tuturor  mergea  soartea  seminariului,  ca toate                                      a  lucrurilor  şi  va  încheea  o  convenţia
         în  deplină  armonie  să  cuprindă  si  îndrume                                        comercială  cu  Sârbia.  In  ce,  priveşte
         întreaga  noastră  viaţă  românească.  Cil  pre­                                       legătura  dintre  Serbia  şi  monarchia
                                                          Comitetul  local  al  despărţământu­
         vedere  de  profet  îngriji  el  penţru  soartea                                       noastră,  deocamdată  înainţe  de  a să re­
                                                    lui  »Asociaţiunii  pentru  literatura  şi  eul-
         lor  viitoare,  când  inspectoratul  suprem  '1
                                                    tnra  poporului  român«  din  Orăştie,  con­  începe  negoţiârile  pentru încheerea  unei
         pune  în  mâna  metropolitului  şi  întreagă  lor                                      nouă  convenţie  comerciala,  să  vor  res­
                                                    stituit  pentru  colectarea  de  Obiecte  me­
         viaţă  o  hotăreşte  prin  acel  »Stat.  organ*                                        tabili  relaţiile  de  mai  nainte  pe  baza
                                                    nite  să  înzestreze  pavilionul  Românilor
         ştîlp  neclintit,  de  care  să  razimă  românizmul                                    unui  provizoriu  de  tractat  comercial.
                                                    de  sub  coroana  Sf.  Ştefan  la  expoziţia
         nostru  In  Ardeal,  aceia  pavază care  nea  ferit                                    Deschiderea  graniţei  noastre  pentru  vi­
                                                    generală  română  diri  Bucureşti,  roagă
         de  lovit ile  ce-ni-sâ  îndreptau,  şi  ne va  scuti                                  tele,  porcii  şi  galiţele  din  Serbia  să  va
                                                    pe  Românii  şi  Româncele  cari  locuesc
         şi  de  aci  de  ispitele  şi  încercările  îndreptate                                 face  cât  mâi  curând.
                                                    pe  teritorul  acestui  despărţământ  să
         asupra  vieţii  noastre,  căci  „Statutul14, lege re­                                                   ■ ■■■  *
                                                    binevoiascâ  a  aduna  şi  trimite,  ori  cel
         cunoscută  şi  sfinţită  îmbrăţişază  şi  ocroteşte
                                                    puţin  să  anunţe  obiectele  ce  vreau  să      La  oamerile  oomeroiale  din
        tot  ce  ne  face  averea  noastră  naţională,  nu­
                                                    le  expună  şi  pari  aparţin  vre-uneia  din   Cluj  şi  Braşov sunt expuse  spre  vedere:
         mai  durere,  nu  ne  nisuitn  al  înţelege  şi  pă­
                                                    secţiunile  numărate  mai  jos,  cel  mai   i tariful vamal autonom al Austro-Ungariei,
        trunde  pe  deplin.            (Va  urma).  târziu  până  la  15  M a r t i e   st.  n.  a.  c.   precum  şi  convenţia  comercială  şi  cea
                                                    la  adresa  subsemnatului.                  veterinară  cu  Germania,  care  vor  întră
                  DELA_BRAD.                             Informaţiuni  de  ori-ce  natură  cari  în  vigoare  la  1  Marte  a.  c.
                                                    privesc  expoziţia  să  capătă  tot  aci.                      *
             Ni-să  comunică  dela  Brad  qă  pre­       La  expoziţie  pot  fi  expuse  ori  ce     Classa  III.  la  trenurile acce­
        legerile  economice  proectate  de  desp.   fel  de  obiecte^  cari  aparţin  uneia  din  lerate.  Să  ştie  că  la  noi  circulă  acum
        Zarand  al  »Asociaţiunei  pentru  litera­  următoarele  secţiuni:  I.  Situaţia  etno­  trenurile acelerate numai cu doauă classe,
        tura  şi  cultura  poporului  român«  s’au   grafică  (fotografii  ale  comunelor  româ­  pecând  în  alte  state  este  introdusă  şi
        început  Dumjnecă  în  12/25  Februarie     neşti  mai  marcante,  vederi  generale,   classa  III.  Direcţiunea  căilor  ferate  un­
        a.  c.  în  Brad,   la  ca^e  au  luat  parte   pieţe,  strade  principale).  I[.  Locuinţele  gare  a  decis  ca  începând  dela  1  Mai
        peste  400  fraţi  români.  Duminecă  în    poporului  nostru  (mobiliar  original  şi   a.  c.  să  introducă  pe  toate  liniile  prin­
        4  Martie  să  va  ţinea  a  2-a  prelegere   toate  Uneltele  de  casă  precum  şi  foto­  cipale  ale  trenurilor  accelerate  pe lângă
        economică  la  Baia-de-Crjş,  apoi  în  ceia-   grafii).  111.  Industria  de  casă, (toate  fe­  classa  I.  şi  II.  şi  pe  a  III.
        laltă  Duminecă  la  Hălmagiu.  Zelosul     lurile  industriei  de  casă  cultivate  de  po­  S’a  constatat  că  85  la  sută  călă­
        profesor  dl  Dr.  P.  Oprişa  desvoaltă  o   porul  nostru).  IV .  Portul  şi  obiceiurile   toresc  în  Ungaria  în  clasa  III.  In  anul
        activitate  lăudabilă  în  direcţiunea  a-   poporului  nostru  (costume  de  interes   1904  au  călătorit  pe  classa  III.  32  mi­
        ceasta.  îndemnăm  şi  noi  pe  toţi  fraţii   istoric,  costume  ce  să  poartă  azi  şi   lioane  persoane.
        români  din  părţile  acelea  ca  să  ia  parte   părţi  din  costume  ca  cămăşi,  catrinţe„              *
        la  aceste  prelegeri  în  număr  cât  de   propoade,  tindeie  ş  a.)  V.  Agricultura     In  chestia  pădurilor  oelor  7
        mare,  pentru  că  numai  aşa  vom  putea   (şi  alte  ocupaţiuni  înrudite  cu  aceasta   judeţe.  O  deputaţiune  a  universităţii
        de  înainte.                                ca  silvicultura,  vieritul,  creşterea  vitelor,   săseşti  a  fost  zilele  trecute  la  ministrul
             Rapoartele  ce  ni-să  promit  spre    pescăritul,  vînatul  ş.  a.)  VI.  Industria   de  interne  Kristojfy  pentru  al  ruga  să
        publicare  din  părţile  acelea  le  vom  pu­  (afară  de  cea  de  casă,  să  pot  prezenta   dea  aprobarea  ministerială  contractului
        blica  cu  drag  în  foaia  noastră,  căci  să­  meseriile  ce  să  practică  la  poporul  no­  legat  cu  societatea,  care  ia  în  exploa­
        mânţa  ce  să  sâmână  este  aurul  şi  ar­  stru,  apoi  industria  mare  şi  cea  minieră).  tare  pădurile  celor  şapte judeţe.  Minis­
        gintul  apostolilor  noştri  de  azi,  pe  cari   VII.  Istoria  poporului  nostru  (arte,  do­  trul  a  răspuns,  că  vinderea  pădurilor să
        şi  noi  îi  vom  urmări  în  activitatea  lor   cumente,  chipuri  de  interes  istoric).  va  putea  face  numai1 după  ce  va  fi ter­
        lăudabilă,  trimiţând  în  toate  părţile  în­  VIII.  Ştiinţa  şi  literatura  (scrieri,  apa­  minată  taxarea  lor,  lucru  încă  în  cur­
        văţăturile  lor,  pentru  a  împrăştia  întu-   rate,  preparate  şi  alte  lucruri  ştienţifice).  gere,  dar  şi  atunci,  vinderea  va  fi  în­
        nerecul  şi  a  răspândi  lumina.          IX .  Secţiunea  Retrospectivă  (va  repre­  cuviinţată  din  partea  guvernului  numai
             Dela  fraţii  români  nu  să  cere  nici   zenta  portretele  şi  reliquiile  bărbaţilor   în  cazul,  dacă  starea  fundaţiunei  nu su­
       o  jertfă  în  bani,  deci  arate-’şi  cel  puţin   noştri  cari  s’au  distins  pe  teren  politic,   fere  scădere,  dacă  venitele  să  între­
       bunăvoinţa  de  a  lua  parte  şi  a  asculta   ştienţific,  literar,  economic  sau  cultural).  buinţează  conform  literelor  fundaţionale
       sfaturile  cele  bune  â  zeloşilor  cărturari   X.  Artele frumoase  (pictura,  sculptura   şi  dacă  vânzarea  se  face  pe  calea  lici-
       din  Brad.                                  şi  muzică).  X I   Industria  de  artă  (lu­  taţiunii  publice  iar’  nu  pe  sub  mână.
            In  ce  priveşte  pe  ceialalţi  fraţi,   crări  de  artă  decorativă).  X II.  Biserica   Scurt,  domnul  ministru  n’a  încuviinţat
       cari  sunt  în  depărtare  dela  acelea  lo­  ort.  română  din  Transilvania  şi  Un­  contractul  legat  între  reprezentanţa uni­
       curi,  le  vom  trimite  revista  noastră,  ca   garia.  X III.  Biserica  unită  română  din   versităţii  săseşti  şi  societatea  de  exploa­
       să  o  cetească,  şi  multe  învăţături  şi  lu­  Transilvania  si  Ungaria.  X l V.  Scoa-   tare,  despre  care  de  altcum  ziarele  din
       cruri  folositoare  vor  putea  afla  din  ea.   lele  române  (date  statistice,  fotografii).  capitală  scriu  multe  lucruri  rele.
       Pentru  aceasta  nici  noi  nu  le  cerem   X V .  Instituţiunile  noastre  culturale.                     *
       mai  mult  de  4  coroane  la  an,  preţul,   X V I.  Băncile  române.                      Direcţiunea  poştelor  si  tele­
       hârtiei,  tipariului  şi  al  poştei  cât  dăm           Prezidentul  comitetului  local   grafelor  Âln  Cliy  faqe  cunoscut  că
       şi  noi  pentru  a  o  expeda  abonenţilor.
                                                                   Dr. Ştefan Erdelyi.        linia  telefonică  dintre  România  şi  Un­
            Cu  acest  preţ  mic  fiecare  ţăran                                              garia  s’a  deschis  şi  pentru  oraşele  ro^
   1   2   3   4   5   6   7   8