Page 5 - Bunul_Econom_1906_08
P. 5

Nr.  8                                              BUNUL     ECONOM                                                  Pag.  5


         faţă  de  1904  de cor.  23,2211—).  Venitul   lapte,  s’au  văzut  cazuri  multe  de  viaţă
         brut  de  cor.  1  420 7 1 1 —   este  cu  cor.   lungă.  In  acelaş  timp,  iaurtul  să  între­
         -83,379'—   mai  mare  decât  în  anul pre­  buinţează  cu  succes  în  contra  boalelor    Dl.  Gh.  Reiţescu  înv.  în  Bărăşti.  Nu  te
                                                                                                priveşte  pe  D ta.
         cedent.                                    de  stomac  şi  de  intestie.
              Adunarea  generală  (XXXlII-a) este                       *                            Dlui  Rom.  Dobriti  înv. în Şutu.  —  Abo-
                                                                                                neză  foaia  noastră  şi  vei  afla  din  ea  toate
         convocată  pe  24  Martie  a.  c.  La  ordi­    Preoauţinni contra ceţei. Când
                                                                                                cele  dorite  privitor  Ia cultura vermilor  de mă-
         nea  zilei  este,  sub  punct  5  şi  6,  alege­  e  ceaţă,  sănătatea  ne  e  foarte  primej­  tasă.  Neabonenţilor  nu  putem  da  informaţi -
         rea  a  2  membrii  în  direcţiune  cu  man­  duită,  —   aceasta  din  cauza  umezelei,   uni  separate  cu  atât  mai  vârtos,  că  nu  ne
        d at  pe  6  ani  şi  a  întreg  comitetului de   care  atacă  mucoasele  din  gât.  Când   indici  posta  ultimă.
         supraveghiare  (5  membrii)  cu  mandat  suntem  siliţi  să  mergem  pe  afară  în          Dsale  Rom.  Biora,  Gilard.  —   Foaia  ţi
         pe  3  ani.                                vreme  de  ceaţă,  să  căutăm  a  fi cât mai   să  trimite  regulat  fiind  preţul  abonamentului
              Acţiile  sunt  a  să  depune  la  Cen­  gros  îmbrăcaţi,  —   mai  mult  decât  pe   achitat  de  Esc.  Sa  Di Metropolă  Ioan  Meţian.
         trala  din  Sibiiu  ori  Filiala  din  Braşov,   ger.  Ajungând  ecasă,  să  bem  un  păhar
         cel  mult  până  la  21  Martie  a. c. oarele   de  ceai  de  teiu.                    Târgurile  din  Ungaria, Transilvania  şi Banat. ■
         €   p.  m.  iar  la  băncile  externe  desig­                               „C ontr."      Dela  19.  Febr.  până  la  25.  Febr.  v. 1906.
         nate  la  primirea  acţiilor  până  Ia  17                                             Dum     19.  Gyoma  (până  în  20-lea).
         Martie  a.  c.                                  _____ H       A    Z    _________      Luni    20.  Alămor.  Bichş-Ciaba. Comloş  Ba­
                                                                                                           nat).  Feri haz  (până  în  22-lea).
              Direcţiunea  propune,  după  infor-         Plecaseră  doi  ţigani  la  drum;  unul  Mării
         maţiunile  ce  le  avem,  distribuirea  unei                                           Mere.   21.  Cetatea  de  baltă.
                                                                                                        22.  Huedin.
         dividende  de  14%   —-  cor.  28'—-  de  [  era  gol  de  tot,  iar  ălâlalt  era  încins cu   Joi  23.  Bachnea.  Hadad  (până în  24-lea).
         cupon,  ca  şi  în  1904.                  o  funie  de  tei  pe  la  mijloc,  Atît aveau;   Vin.  24.  Haroscherec  (până  în  27-lea).
                             *                      vreo  scutteică,  ori  măcar  cămaşa  şi nă­  Sâmb  25.  Dalboşet.  Oradea-mare  (26  şi 27
                                                    dragi,  ori  altceva  pe  ei,  n’aveau  de loc,        târg  de  porci  şi  oi,  28  Febr.
              Mont  PelAe vulcanul  de pe inzula    de  loc.                                               până  în  1  Martie  târg  de  pro­
         Martinica  care  a  făcut  mai  anii  trecuţi                                                     ducte  şi  vite,  27  Febr.  până  în
                                                          Cum  plecaseră  ei,  o  duseră  mai pe
         pustiire,  a  început  din  nou  să  scuipe lavă                                                 .4   Martie  târg  de  marfă).
                                                    căldură  că  plecaseră  pe  la  prânz  când
         şi  nori  groşi  de  fum  şi  cenuşă  încât în­
                                                    are  soarele  putere,  dar  fiind  hina  lui       Dumineca  l-a  în  Post,  gl.  4,  sf.  9,
         tunecă  întreg  ţinutul.  Locuitorii  din  a-
         propiere  îngroziţi  îşi  părăsesc  vetrele.  Brumar  când  să  schimbă vremea  de vezi   D u m  19  P.  Leon  ep.  4  Eusebie
                             *                      cu  ochii,  mai  pe  sub  sară  să  porni  un   Luni  20  P.  Timoteiu  5  Frideric
                                                    vânt  friguros  de  alea  straşnice,  de  în­  Marţi  21  M.  din  Eug.  6  Ap.  Toma
              Cutremur de pământ.  Din  Buo-                                                    Mere.   22  M.  Policarp   7  Ioan
                                                    cepură  a  le  clănţăni  dinţii  ţiganilor  în
         naventura (statul  Columbia,  America-de-                                              Joi     23  f   Afl.c.  S .I.B .  8  Francisca
                                                    gură  de-a  binele  de  tot.
        Sud  vine  vestea  tristă  că  în  21  Faur                                             Vineri  24  P.  Tarasie    9  40  Martiri
                                                         Atunci  ăl  de  era  încins  cu  funia   Sâmb  25  P.  Porfirie  10  Heraclie
         un  puternic  cutremur  de  pământ  s’a
                                                    de  tei  zise  colo  răstit  âlui  de  era  gol
         simţit,  pe  întreg  ţinutul  de lângă  coasta                                            Redactor  resp.  ADRIAN  CRISTEA
         mării,  12  zguduituri  una  după  alta. 2000   de  tot:  »Dă-te  după  mine  mă  golule,
        de  oameni  au  căzut  jertfa  acestui mare   mai  la  hadapost,  că  te  picneşte  vântu   n  culegâtor-tipograf,  român, află  ime­
                                                    ăsta  afurisit  de  te  îmbolnăveşti  şi  te  ia
         cutremur  de  pământ.                                                                  O    diată  aplicare  la  institutul  tipogra­
                                                    muma  dracului.*
                                                                        *                       fic  »Minerva«,  Szâszvâros.  .Salar  după
                 C O N V O C A B E .                                                            tarifă.  Condiţie  stabilă.
                                                         In  focul  pooăinţii.  Era  în  pos­
                                                    tul  mare.  Ţăranii  să  spovedeau  ca  de
              Meseriaşii  români  din  Orăştie  să  con­  obicei.  Un  ţăran  îşi  înşira  păcatele.
        voacă  prin  aceasta  la
                                                         —-  Apoi,  de  părinte,  de  furat  n’ui
              adunarea  generală  ordinară          vorbă!  Dar  uite  am  furat  şi  dela  Sfin­
        a  «Secţiei industriale*  dela  »Reun.  econ. din   ţia  Ta...                          leacuri,  şi  copilul  le  ia  cu  plăcere,  să  poate
         Orăştie*,  pe  Duminecă.  în  11  M artie  n.   —  Şi  ce-ai  furat  anume  fiule?  în­  aştepta  cu  siguranţă  că  efectul  să  va  vedea
         1906  la  ovele  11  înainte  de  am iazi  în  trebă  popa.                            mai  curând  şi  mai  apriat,  de  cât  când  co­
        o  sală.  a  şeoalei  rom âne  din  loc.         —   Fîn,  Sfinţia  Ta...               pilul  să  opune  a  lua  leacuri.  Aceasta  să  în­
              Orăştie,  1  Martie  n.  1906.             —   Ţranii  nu  aveau  fîn,  iarna  a   tâmplă  cu  deosebire  la  Emulziunea  lui  Scott,
                                                                                                care  este  un  preparat  gustos  şi  uşor  de  mi­
                                                    fost  lungă - 'Popa  avea  destul.
                              Gonst.  0aicu  m.  P.,                                            stuit,  şi  constă  din  cea  mai  bună  unsoare de
                                preşed.  „Secţiei:'      —   Rău  fiule.  Dar  îţi  pare  rău  de
                                                                                                peşte  medicinală  amestecată  cu  hipofosfiţi
                                                    ceai  făcut ?                               de  vor  şi  patron.
                     Sfaturi.                            —   Rău  părinte.                           Emulziunea  lui  Scott  este  cu  deosebire
                                                         —   Şi  făgădueşti  că  n’ai  să  mai  la  boale  de  copii  foarte  folositoare,  face  co­
              Laptele  prins  (acru)  prelun­       faci?                                       pilul  viguros  şi  robust,  şi-’i  ajută  să  se  dez-
        geşte  viaţa.  Celui  ce-i  succede  a-şi        —   Iacă  făgăduesc, părinte.  —  Popa   voalte  normal.
        conserva  şi  a-şi  apăra  sănătatea să con­  începe  săi  cetească  deslegările,  ţăranul   Pentru  veritabila  EMULSIUNE  a  lui
        servă  în  multe  feluri  şi  pin  multe  mij­  tăcea  sub  patrafir. Deodată  popii  îi vine   SCOTT  garantează  semnul  adaus  aici;  »un
         loace.  Mulţi  sunt  cari  au  scris  recete   cc  în  minte-                          pescar  ducând  pe  spate  o  ştiucă  mare.*
        pentru  prelungirea  vieţii.  Acum  mai  în      —   Dar  bine  fiule  cât  fân  miai
         urmă  un    medic  din  Paris  a  scris    furat ?                                        Se  capătă  în   toate fa rm a c iile .
        o  carte  în  care  să  spune,  că  cea  mai                                                   Cu  provocare  la  această  foaie,  trimi­
                                                         —   Opt  căpiţe  mari,  părinte.              ţând  înainte  75  fii. în  maree  poştale
        bună  doctorie  şi  cel  mai  bun  mijloc
                                                         —   Dar  când  focul  lui  D-zeu ?               serveşte  cu  sticlă  de  model
        pentru  conservarea sănătăţii şi în urmare       —   Când ?  Patru  alaltă  seară  şi   f
         pentru prelungirea  vieţii este  laptele acru
        {laptele  prins).                           două  aseară,  şi  dacă  om  trăi  şi  ne-o
                                                    ajuta  Dzeu,  două  am  de  gând  să  le fur               Dr.  BUDAI  EMIL    7— 10
              Doctorul  spune  că  a  constatat,  că                                                         »Vârosi  gydgyszertâra*
                                                    deseară.
        peste  tot,  unde  să  mâncă  acest  soiu de                                                   BUDAPETT,  IV.,  Vâczi-utcza  34/50.
                                                                                                o  sticlă   v erita b ilă   costă  2   K .  5 0   fii.
   1   2   3   4   5   6   7   8