Page 2 - Bunul_Econom_1906_11
P. 2
Pag- 2 __ : ____________ B U N U L E C O N O M U __________ '________ Nr. 11
paţiuni mai cu samă »drojdiile«, cari 5. Pentru a înainta cultura po 10. Să vor împărţi galiţe de soiu,
nu-şi prea aflau alte ocupaţiuni Tinerii milor : apoi coşniţe şi alte unelte pentru cul
noştri cu carte îndată-ce absolvau câ a) în primăvară să vor împărţi tivatorii de albine.
teva clase gimnaziale, nu le trebuiau între membrii pomi pădureţi (meri, peri, 11. Să va lucra la desăvârşirea
alta decât »popie« şi »dăscălie«. Acum pruni, vişini, perseci etc); şcoalei practice de economie din Sălişte.
avem prisos şi pe aceste doue cariere, b) în luna August să va ţinea în 12. Adunarea generală să va ţinea
cu deosebire pe cea din urmă, nu nu comuna Sibişel un curs de= pomărit .pen în comuna Bradu.
mai noi, ci chiar şi ceialalţi compatrioţi tru învăţătorii aplicaţi la conducerea Pentru conformitate :
ai noştri, de oare ce dupâ-cum am auzit şcoalelor de pomi comunale. Partici ■Vietor Tordăşianu,
din gura ministrului de scoale 2000 de panţii la curs vor primi diurne; ■ . secretar.
candidaţi de învăţători —r- n’au posturi. cj cu câte un altoi (mâr pătul) vor
Noi credem, că n’ar strica când fi dăruiţi membrii cu locuinţa în Po- Cultura Dudului sau Agudului.
şi la noi s’ar aplica tineri mai cu stare placa. Pomii să vor planta în grădina
si mai cu multă carte şi la meserii si fie cărui membru; înmulţirea dudului.
negoţ, după-cum se întâmplă aceasta dj comitetul a procurat 8000 altoi 9
si la alte neamuri, unde chiar tineri cu (meri), cari să pun în vânzare cu preţ Dudul să poate înmulţi prin să
matura îmbrăţişează negoţul. Unii ca redus; mânţă, prin butaşi ca la viţă şi prin
aceştia apoi şi pot ajunge mai curând e) în cursul toamnei să va pune marcotaj (botăşire).
la o stare materială ■înfloritoare, ca cu în lucrare cuptorul de uscat poame si înmulţirea prin sămânţă este cea
un amărât de post slab plătit, care nu stem »Cazeni!le«, ce este zidit în Sălişte. mai sigură, şi pe care o poate face ori
te lasă nici să mori, dar’ nici să trăeşti 6. Cu scop de a să studia de cei cine, fără multă greutate.
cum să cade. competenţi referinţele higienice ale ţăra Sămânţa de dud să găseşte de
lo a n deorţ/escu. nului, în comuna Apoldul-românesc să vânzare ca şi ori ce fel de sămânţă,
va aranja a 2-a zi de Rusalii o expo dar’ e mai bine, când şi-o poate strânge
Programul de lucru ziţie de copii împreunată cu premii în omul singur, şiind dela ce neam de co
bani, prima de acest fel la noi. pac să trage şi de ce calitate este ea.
al comitetului central al ».Reuniunei române
7. Intre membri să vor împărţi în Sămânţa cea mai bună o dau duzii
de agricultură din comitatul Eibiiu* * pro
mod gratuit seminţe de nutreţuri mă albi, nici prea tineri, nici prea bătrâni
1906 este următorul:
iestrite şi să va mijloci pentru obştea cari au frunza întreagă şi timp de 2
1. Pentru cunoaşterea referinţelor noastră procurarea de seminţe mai bune ani n’au fost folosiţi la hrana viermilor,
economice din comune să vor ţinea în si mai ieftine. adecă nu s’a cules frunza din ei
>
truniri agricole în comun-.!.': Avrig, Cei împărtăşiţi în trecut cu pă Pentru recoltarea seminţei să aş
Noul-săsesc, Şugag, Şura-mi-ă, Săsâuş dureţi, seminţe etc. sunt rugaţi a face teaptă până s’au copt bine dudele sau
şi Sibiiu suburbiul-de-jos. comitetului raport despre experinţele agudele. Atunci să. mătură locul sub
2. Pentru înaintatea >■.<■■■ -omiei de făcute şi despre rezultatele obţinute. copac ori să aşterne ceva dedesubt. In
vite de prăsilâ împreunată c ■ împărţire 8. Direcţiunea însoţirilor de credit urma acestei pregătiri să scutură co
de premii în bani, în comun-. Săsciori. săteşti sistem »Raiffeisen« sunt rugate pacul încet, pentruca să nu cadă decât
3. Intre membrii cu locuinţa în a face raport despre activitatea lor în agudele cele mai mari şi mai bine coapte.
Gtirarâului să va sorta o vifea rassa 1905. Totodată să va lucra la înfiin După un timp de 2 sau 3 zile să poate
»Pinzgau« curată, ce să va cumpăra ţarea de asemenea aşezăminte. face altă recoltă de fructe, şi tot aşa
din mijloacele Reuiunei. 9. Direcţiunea Tovărăşiilor agri până să adună cantitatea de sămânţă
4. •'•Oirsopp.de ă înlezni cumpărarea cole vor fi. de asemenea rugate a ra trebuincioasă.
de vite de prăsiiă, comitetul acoardă porta despre activitatea dezvoltată în Dudele adunate; după fiecare re
micilor proprietari împrumuturi ieftine, 1905. Comitetul va îngriji de alcătuirea coltă să frământă în apă cu mâna şi
re plăti bile în rate. de comiţii agricole. şi într-o sită deasă până ce să duce
spre bucuria şi mângâierea no a-.lui. Şi apoi dinţă a popei au liniştit pe împăratul, cave şi-apoi noi Românii de copii şi de coate goale
avem şi fete. la început n’ar fi crezut în schimbul împără nu ne plângem nici odată!*
• '»Mai- ai copii, părinte?* ţiei sale cu un toiag de cerşetor, că toţi aceşti Generalii ascultau vorbele popri ru aten
ţiunea omului care ar auzi pe altul povestind
»Mai am Măria Ta! Dacă te i vluri să-i copii sunt fraţi dela un tată şi dela o mamă.
de o călătorie în lună. împăratul îşi strînse
vezi, sunt aici.* ■»Was sagen Sie dazu, meine Herrenr!
împăratul n’a răspuns, a zîrr.bit numai sprâncenele, ca izbit de o lumină puternică:
>’S ist ein Wunder, Majestăt! ein Wun-
clipind din ochi şi a sărit din şea jos, apro- par’că înţelegea acum de ce să plâng cele
der* ! răspunseră generalii*).
piindu-să de mulţimea, poporului. Câţi-va din două naţiuni conlocuito^e ale Ardealului,
liâttânii generali nemţi credeau că e o
generali au descălecat şi ei. Ungurii şi Saşii, că Românii să lăţesc şi în-
minune lucru, că tinărul popor al Românilor
Popa.Cojoc şi-a adus copii. Iu paratul s’a viie, iar ei să răslaţesc şi să pierd. Numărul
poate da probe de atâta fecund tate. împă biruie! Românii număr vreau să aibă, şi nu
dat un pas înapoi, crezându-sâ ori mistificat
ratul bate pe umăr pe popa Cojoc. măr au, şi câtă vreme Saşii caută avere în
ori batjocurit.
»Ai avere?* bani şi Ungurii în fala exterioară, Românit au
Erau trei fete mari, frumoase şi fru
mos îmbrăcate, în urmă doi fiărîiandri, sup- »Am, câtă a dat’o Dumnezeu!» coatele goale şi z;c că averea sunt copiii!
împăratul a luat pe flăcăii lui Cojoc la
ţiri şi îndrăzneţi la umblet, apoi- patru copii >Şi ce zici, când te gândeşti că ai atâ
mai tineri. Preoteasa venea în rnjloc, şi de ţia copii?» Viena. Ca să-şi smţie fam'lia — mai ales
o parte şi de alta a roche' i să ţineau doi »Ce să zicem Măria-T»? Noi nici-nu însă ca o recompensă, sau ca un premiu pen
copii mai mici, iar în braţe pu ta alţi doi ne batem capul cu ei când îi avem. Ne sunt tru smerite* — împăratul a poruncit să se
Cojocei de faşe, gemeni. Ei au venit în faţa grei până sunt mici. Dacă apucă să crească dee popei Cojoc o pensiune de cinci-zeci de
împăratului făcând un giup cu cei patru flă ne sunt de ajutor, că nu mai muncim cu fior ni pe lună, până când »cel din urmă copil
va fi mare*
căi. Erau şapte-spre zece suflete, o spuză de braţe străine. Copii sunt averea Românului,
Au trecut într’acestea ani mulţi.
copii, şi toţi. ai popei.
*) Ce ziceţi domnilor, de lucrul acesta? — E Austria purtase războaie cu Prusia şi cu
Asemănarea tipului copiilor şi buna cre- o minune, majestate. e o minune. statele nordice italiene.
