Page 4 - Bunul_Econom_1906_11

Pag. 4 B U N U L E C O N O M Nr. 11

mai jos, lângă cari însemnăm şi pre­ La 21—-22 de zile, albina e desăvâr­ mare belşug, aşa ca după fiecare mân­
ţurile : şită; roade căpâcelul care o închide, care, să rămână un prisos. Tot timpul
1, Sărhânţă de luţernă franceză, şi-şi arată cei doi ochi mari şi corni­ cât larva de matcă creşte, hrana e dată
veritabilă, prima calitate 1 chlgr. 1 cor. ţele cari pipăie împrejur. îngrijitoarele la fel. Sub înrâurirea hranei îmbelşugată
48 bani. ;v îi ajută să iasă diri căsuţă, o spriginesc, şi bine pregătite, larva de matcă, care
2. Sămânţă de trifoiu roşu, de tot o perie şi i dau miere. Tânăra pare a- nu să deosebeşte la început întru ni­
fină, 1 chlgr. 1 cor 50 bani. meţită, e lipsită de putere şi să împle­ mic de cea de lucrătoare, creşte deplin
3 Sămânţă de iarbă engleză, 1 teşte în mers; dar’ ştie dela început ce şi iese din ea o matcă destoinică să de­
chlgr. 54 bani. treabă are să facă. Abia ieşită, să în­ vină rodnică.
4. Sămânţă de iarbă franceză 1 dreaptă spre căsuţele căpăeite şi începe Pentru lucrătoare, deasemepi, hrana
chlgr. 96 bani. a bate din aripi ca să facă căldură, su- e bine pregătită, aproape la fel cu a
5. Sămânţă de iarbă italiană, 1 roriorelor mai mici. Abia după 15 zile mâtcii; dar’ dela -a patra zi încolo, este
■chlgr. 66 bani. a prins putere îndestulătoare ca să poată schimbată. Polenul şi grăsimea sunt îm­
6. Sămânţă de napi de nutreţ alerga pe câmp şi să înfrunte greutăţile puţinate, iar’ mierea e sporită. Puilor
Mammuth roşu, uriaş, 1 chlgr. 66 bani. culesului mierei. A opta zi însă, când de lucrătoare, li să dă mâncare cu mă­
7. Sămânţă de napi de nutreţ, afară e mai cald, face o plimbare îm­ sură. Hrana trântorilor e prea puţin
(Oberndorf.) 1 chlgr. 72 bani. prejurul stupului, împreună cu alte su­ pregătită şi aceasta numai în cele din­
8. Sămânţă de varză de Erfurt, 20 rori de aceeaşi vârstă. Mai întâiu zboară tâi trei zile; încolo li să dă polen cu
grami 20 bani. prin faţa urdinişului, cu capul întors miere şi apă, amestecate aproape fără
9. Sămânţă de varză Braunschweig, spre stup şi cu ochii cei numeroşi, pri­ să mai fi fost mistuite de îngrijitoare.
uriaşă, de iarnă, 20 gr. 20 bani. vind lucrurile din prejur; apoi să avân­
10. Sămânţă de ceapă uriaşă, Rocca tă în cercuri tot mai mari şi mai de­
20 gr. 30 bani. părtate de stup. Acesta e cel dintâi Grădinărit.
11. Sămânţă de ceapă de Madeira zbor al albinei tinere; după el numai
20 gr. 30 bani. iese din stup, decât după şepte zile, Săpatul grădinii.
12. sămânţă de ceapă rotundă, gal - când va porni întins la treabă. Astfel,
bină uriaşă de Zittau, foarte trainică, 20 , o albină nu poate să înceapă lucrul la Deodată cu sosirea primăverii să
încep şi lucrările în grădină. Gunoirea
gr. 40 bani. câmp, decât peste 35 de zile, dela oua-
13. Pătlăgele, Prezident Garfield, rea sa. şi săpatul ocupă locul întâiu.
1 chlgr. grele, 20 gr. 1 cor. 20 bani. Matca sufere aceleaşi prefaceri ca Săpatul de cu toamnă este cel
14. Ardeju bulgăresc, roşu sau galbin şi lucrătoarea, dar’ prefacerea nimfei în mai priincios; bun însă e şi cel ce să
(Buldog), uriaş domol, 1 porţie 20 bani. matcă desăvârşită, durează numai 7 —8 face acum. înainte de a începe săpatul
15. Legături de altoit Raffia, foarte zile, aşa că ea n’are nevoe decât de trebue împrăştiat preste loc gunoi de
practice, un chlgr. 1 cor. 40 bani. 15— 16 zile, ca -Să crească deplin. Creş­ animal. Cu cât acesta e mai dospit şi
' 16. Funii de Cocos (de legat altoii) terea trântorilor să face însă mai încet. cu cât să va pune mai mult, cu atât
foarte trainice, r n chlgr. 1 cor. 20 bani, Căsuţa e căpâcită' la '7— 8 zile dela clo­ va fi • mai •: priincios legumilor încă ,în
17. Răşină de altoit, fluidă, o cu­ cit, iar’ dezvoltarea, lor întreagă, să sfâr­ decursul acestei veri. Săpatul pe seama
tie â 125 gr. 50 bani; â 250 gr. 1 cor.; şeşte în 24 de zile. Căpăcelile cari îi legumilor să face adânc până la o
â 30 gr. 20 bani. închid, sunt foarte umflate şi eşite în jumătate de metru şi mai bine. La
18. Etiquette de tinichea albă pen­ afară. săpatul grădinii să întrebuinţează arşeul.
tru scrierea numirilor : 100 bucăţi 2 cor. Tabloul următor arată mai deslu­ Săpătura să întoarce astfel, ca pământul
19. Cucuruz »Regele preriilor«, şit, câtă vreme trebuie unei albine, la de deasupra să ajungă de desupt, ear
soiu nou. care izbuteşte ia noi şi să fiecare prefacere, până să crească deplin. gunoiul cam acolo unde de obiceiu
coace deodată cu soiul îndatinat. Din străbat rădăcinile legumelor Pentru ca
1 hectolitru = 100 litre tuteu rezultă Prefacerile pe cari le sufere S [T rân tori aceasta să se poată întâmplă mai cu
« 1
aproape 3 ferdele -- 60 litre grăunţe, creşterea albinelor s înlesnire, eâtă cum să urmează: la în­
să vinde 100 klgr. cu 20 cor. z i 1 e ceputul săpăturii să face un şănţuleţ
cât de adânc, atât de larg. Ce să scoate
Doritorii, cari vor trimite la adresa Timpul cât cloceşte oul . . . 3 3 3
«Comitetului reuniunii române agricole Timpul cât e hrănită larva . . 5 5 6 din şănţuleţ, să risipă deopotrivă peste
Toarcerea gogoşii _ . . . . . , 1 2 3 întreg locul săpat. Cu chipul acesta
din comitatul Sibiiu» preţul, cum şi 12
Odihna . . . . . . . . . . . 2 3 4 ne-am făcut mod de a putea săpa cu
bani pentru buletinul def expediţie, 4 Prefacerea larvei în! nimfă . . . 1 1 1
bani de chilogram pentru pachetare şi Timpul de prefacere a nimfei, uşurătate şi a aşeza rând pe rând pă­
4 bani taxa de înmanuare poştală — în albină . . a - ; . . . . . 3 -:7 7 mântul săpat, mai întâiu în şănţuleţul
vor primi articlii [comandaţi cu posibilă 15 21 24 dela început, apoi în al doilea ce ră­
grăbire. mâne în urma pământului aruncat în
Mâncarea puilor e o zeamă albi­ şănţuleţul întâiu, şi aşa neîntrerupt până
S ib iiu , 16 Martie n. 1906.
cioasă. acrişoarâ şi bună la gust. Al­ ăm ajuns la sfârşit. De încheere săpă­
Comitetul central al «Reuniunei binele o pregătesc în stomacul lor, din tura să greblează, ca să se mărunţească
române de agricultură din comitatul miere, polen şi apă, pe cari le mistue şi oblească; apoi să împarte în straturi
Sîbiiului«,
mai mult sau mai puţin, după felul al­ mai late de un metru.
P a n t. Jjucuţa, Tic, T o rd ă sta n u , binelor cari au să iasă din larve şi du­
president. secretar.
pă vârsta acestora. Ea este aşa de bine Sămânatul legumilor.
Prăsirea albinelor. pregătită, în cât larvele nu lasă nici Cine vrea să aibă legumi timpurii,
cea mai mică murdărie în căsuţă. face straturi calde; dar şi în straturi
(Urmare şi fine). La hrana puilor de matcă, albinele obicinuite, dar bine îngrijite, să pot prăsi
Dela a 11 zi, nimfa începe să se pun mai puţină apă şi miere, decât la legumi timpurii, dacă vom sămăna seminţe
prefacă puţin câte puţin, în albină. în­ hrana lucrătoarelor şi a trântorilor, dar’ bune încă în decursul acestei luni.
cep să se cunoască cele trei părţi ale mai mult polen şi grăsime. Ea e foarte Acum să poate sămăna fără frică,
trupului: capul, pieptul şi trunchiul; să bine amestecată, mistuită aproape în morcovi, pătrânjei, sâlată, mazăre, ceapă,
ivesc urmele picioarelor şi ale aripelor. întregime, de lucrătoare şi dată din ridichi de lună, curechiu ş. a.