Page 6 - Bunul_Econom_1906_11
P. 6
Pag. 6 BUNUL ECONOM Nr. 11
Vorbirea împăratului Wil- 150 970 suflete, mai puţin cu 84.000 Dumineca 4-a în Post, gl. 7, sf. 1.
helm despre frica lui Dumnezeu. decât în anul 1904, Pasaporte s’au scos D um 12 C. Teofan l| 25 (f) Bunavest.
Când reeurţii marinari ai Germaniei au 205,774 (în 1904 numai 145 555 au Luni 13 P. Nichifor ij 26 Emanuil
Marti 14 C. Benedict ii 27 Rupert
depus jurămâtul de ostaşi în Wilhelms- fost); dintre aceste 131.227 pentru
M- rc. 15 M. Agapie ji 28 Malchus
haven înaintea împăratului Wilhelm la America, restul pentru alte ţări. Dintre J,„ 16 M. Sab şt Papali 29 Eustasie
14 Martie n., împăratul a rostit cătră emigranţi aproape jumătate (46 % ) au Vineri 17 C. Alexie ,i| 30 Guido
ei următorul discurs: »Dvoastră mer fost Unguri. După comitate, din Toron- Sâmb 18 P. Chirii ii 31 Amos
i ţ i înaintea unor pericole, pe cari po tal au fost mai mulţi emigranţi.
porul de pe uscat nu le cunoaşte, şi * Poşta administraţiuniî.
de aceea Ia toate loviturile sorţii tre- In interesul economilor Edmund
Dlui L. P. în H. Boirza, adresativă dlui
bue să fiţi îndoit înarmaţi cu fidelitate, Mauthner furnizor de sămânţe în Budapesta, Mihail Ambrosi przidiul comisiei de vierit în
cu voie în împlinirea datorinţei şi cu proectează o schimbare pentru vinderea să- Mediaş (Medgyes) totodată cert ţi informaţiunh
încredere în Dumnezeu! Ştiu că dvoa- mânţurilor agricole. Până aci economii cu toată
strâ gândiţi în internul dvoastră: «Sun încrederea s’au aprovizionat cu tot felul de Redactor resp ADRIAN CRISTEA
tem tineri robuşti şi ştim ce avem de
sămânţe agricole dela de acei neguţători, cari
făcut«. O astfel de încredere în sine e sub firma »Mauthner« vând numai sămânţe
bună, dar’ trebue împărechiată cu frică de flori şi de legumi, însă nu şi sămânţe
de Dumnezeu şi cu religiositate ade agricole de ale lui Mauthner, din care cauză
vărată, iubire de datorinţă şi voie de de o parte pentru siguranţă şi mulţămiiea sau boale grele, reconvalescentul are trebu
a-ţi împlini chemarea. Frica de Dum cumpărătorilor, de altă parte pentru bun re- inţă de un medicament întăritor. Untura de
nezeu şi religiozitatea nu sunt —- du peşte are mai bune însuşiri pentru a forma
numele firmei Mauthner, să va publica în
rere — aşa respândite, cum ar trebui. grăsime organică şi a întări oasele şi muşchii
curând un conspect a acelor neguţători şi
Gândiţi-vâ la istoria poporului german, de cât alt medicament nutritor. Emulziunea
tovărăşii, unde să pot cumpăra sămânţe agri
învăţaţi din faptele mari ale părinţilor, lui Scott oferă untura de peşte în formă
cole ncescepţionabile. — In tot cazul de cum
dar’ învăţaţi tot atât de mult şi din lovi părare e de interes să ne convingem mai cu uşoară de mistuit şi gustoasă, aşa că şi cel
turile grele ale sorţii, de cari patria noastră singuranţă, că dela cine este sămânţa. mai slab pacient poate lua preparatul fără
n’a fost cruţată. Au trecut 100 ani dela scârbă. Phnulziunea lui Scot constă din cea
*
ana din cele mai triste zile de nefericire, Abia sunt patru săptămâni de când mai fină unsoare de peşte medicinală norve
care a lovit poporul nostru. Mă gân giană, amestecată cu hipofosfiţi de var şi
am comandat dela dta crucea duplă
desc la lupta dela lena în 1806. Voi natron.
electro magnetică R. B. nr. 86.967, pen
toţi ştiţi despre lupta aceasta şi de Pentru veritabila EMULSIUNE a lui,.
tru care primeşte cea mai ferbinte mul-
marea nefericire, care a adus-o ea asu ţămită, pentru că mă simt deja foarţe SCOTT garantează semnul adaus aici; »un
pra întregului popor german. învăţaţi pescar ducând pe spate o ştiucă mare.«
bine. Acum te rog să trim ţi vecinului
din ea a cunoaşte, că numai încrede meu Iosif Laibach un aparat pentru-că Se capătă in toate farm aciile.
rea adevărată în Dumnezeu e sprijin în şi el sufere de reumă şi eu i-am reco . JS Cu provo :are la această foaie* trimi-
nefericiri şi că nefericirea vine acolo
mandat crucea dtale, pentru că asta îl R&Wb) ţând înainte 75 fii. în maree poştale
unde lipseşte religiozitatea adevărată şi §l P serveşte cu stelă de model
vindecă de sigur. Cu stimă: Andreiu Til-
unde nu să cunoaşte frica lui Dumne mann, măsari în Zomba. Astfel de epis Dr. BUDA1 EMIL — IO
zeu; De aceea ţineţi tare la Dumne tole de recunoştinţă primeşte dl Albert JSj^’ »Vdrosi gyogy-zertdra*
zeul vostru ! Dacă Dumnezeu e cu noi, Miiller, Budapesta V. Vadâsz-u. 42,/G. BUDAPEST IV., Vd zi-utrza 34/50.
dacă ne îndreptăm cătră El cu adevă inventatorul crucei electro magnetice R. B. o sticlă veritabilă costă 2 K . 30 fii.
rată iubire şi cu adevărată încredere, nr. 86 967, cari dovedesc limpede marea
atunci putem privi mângâiaţi în faţa vii
binefacere a ei. Am de vînzare:
torului, ori-ce va aduce acel viitor, şi
chiar dacă toată lumea s’ar împreuna 1. O maşină de îmblătit cu abur
contra noastră». A V I Z .
* de 4 HP. putere; fabricat «Erste ung.
Dela 1 Aprile a. c. revista noastră Maschinenfabrik«, completa, cu aparat
Un preparat excelent a farmaciilor mo
deme să găseşte in toate farmaciile din ţară. să va expeda numai la adressa celor, J de îmblătit trifoiu, cu preţul de 4200 cor.
cari până atunci vor trimite costul de !
Acest preparat este Emulziunca lui Scott,
abonament arătat în fruntea foaiei. j 2 . O maşină de îmblătit cu abur
pregătită din oleiu de ştiucă cu adaugere de
hypofosfiţi de var nafriu. In toate acele ca Rugăm deci din nou şi cu inzi- s de 8 HP. putere; fabricaţie Cleyton u.
stenţâ pe toţi st. abonenţi, cărora s’a Schutlerrort completă cu o îmblătitoare
zuri de imobil, unde oleiul de ştiucă de co
expedat şi a primit numerii de până
mun 's’a folosit, Emulziunea lui Scott are efec de trifoiu fabricaţie «Hof f her r und
tul mult mai priincios, pentru-că să mistue azi ai revistei noastre, să binevoiească S c h r a n t z » , ou preţul da 6 4 0 0 oor.
u or şi nu are gust greţos. a trimite urgent preţul abonamentului
atât de mic la adressa administratiunei
* i
Mişcarea populaţiei în Un «Bunul Econom» în Orăştie. Szâszvâros; H.-Dobra.
garia. Oficiul de statistică publică Administratiunea.
}
datele privitoare 1j mişcarea populaţiei Cărbuni de fag
din regatul Ungar în anul 1905. In
Târgurile din Ungaria, Transilvania şi Banat. în ori-ce cantitate
anul încheiat populaţia ţârii s’a înmulţit
dar’ cu 84.000 suflete mai' mic spor ca Dela 5. Mir. până la 11. M?,r. v. 190fi. s ă c a u t ă s p r e
în anul 1904, ear căsătoriile de asemeni
Dum i 12. Feldioara. Oraviţa. •• cumpărare. :
au fost mai puţine cu 11000. In ace Luni i 13. Bichiş. Ibaşfalău.
laşi timp însă paşapoarte pentru emi M arţi j 14. Baia. mare. Vinţul de sus. Oferte sunt a să
grări s’au dat cu 60 000 mai multe Mere. i 16. Pojana sărată. Hejasfalva. Rusii
munţi. Săsciori. înainta la domnul
decât în 1904. Peste tot în 1905 s’au
J o i : —. ■■ — '' — '
născut în ţară 705:040 copii; au murit Vin. — ’ — — ■ — CAROLGROSS, Orăştie (SzâszYâros).
554,070. Sporul natural a fost deci Sâmb 19. Basna. Eted. Marcod. Ocna Petrişiu.
