Page 4 - Bunul_Econom_1906_13
P. 4

f t f r * ________________■                         BUNUL  ECONOM                                                     Nr.  13

             A fa .  Ştiind  că  mai  toate legumele   din  pueţi  de  carpin,  sînger,  pâducel,   Acesta  arde  tot  ce  atinge,  mai  cu sea­
        cer  mulţi  apă  în  timpul  creşterii  mai   porumbar  ori  de  păr  pădureţ,  cari  să   mă  până  nu  să  amestecă  cu  apă.
        cu  seamă  în  verile  secetoase, vom căută   găsesc  prin  păduri.-  Cel  mai  bun  gard   Noi  sfătuim  şâ  se întrebuinţeze mai
        a  le  cultiva  în  apropierea  unei  ape  cur­  viu  să  face  din  glădiţa  cu  ghimpi,  însă   bine  varul  amestecat  cu  piatră  vânătă
        gătoare  sau  stătătoare,  de  unde  să  pu­  să  formează  şi  să  întreţine  cu  ane-   topită  în  apă.
        tem  lua  apă  prin  şanţuri sau prin dri-ce'  voinţâ.  Ori  ce  gard  viu  trebue  tuns  în
                                                                                                    Pentru  creşterea  viermilor să poate
        alt  mijloc  mai  leznicios..              fiecare  an,  spre  a  nu-1  lăsa  să  se  în­
                                                                                               folosi  orice  fel  de  paturi,  dar’  cele  mai
             Pentru  puţinele  legume, ce fie-care   tindă  prea  mult  in  laturi  şi  să  nu   buhe  şi  cari  ocupă  loc  mai  puţin  sunt
        poate  să  şi-le  cultive  în  grădiniţa  de   crească  prea  înalt,   \               cele  făcute  în  formă  de  poliţă,  cari  în
        lângă  casă,  este  de  ajuns  o fântână, din                                          loc  de  un  singur  pat  să  pot  pune  4 şi
        care  să  se  scoată  apa  în  vase  mari,     Creşterea  viermilor  de  mătasă.       5,  unul  deasupra  altuia.  Paturile  să pot
        spre  a  să  aieriza  înainte  de  a  uda  le­                                         face  din  ostreţe  de  răchită, cari să strâng
        gumele  cu  ea.                                                                        şi  să  întind,  atunci  când  e  nevoie  de
             Pământul.  Legumele  nu  să fac de­        In  cele ce  urmează,  asupra  creşterii   ele.  La  creşterea  viermilor,  paturile  co­
        cât  în  pământ  bun;  în  pământ rău, ori­  vermilor  de  mătasă,  presupunem  că  cei   stă  mai  mult  decât  ori ce,  de  aceea tre­
        cât  de  mult  s’ar  uda,  dau  roade  slabe.   cari  voiesc  să  crească  viermi,  au  cum­  buie  căutat  ca  ele  să  se  facă  cu  chel­
                                                   părat  încă  din  timpul  iernii  sămânţa
        Cel  mai  bun  pământ  pentru  legume  să                                              tuieli  cât  mai  puţine.
                                                   de  care  au  trebuinţă  de  la  un  negus­
        găseşte  pe  locurile  joase  şi  drepte  şi                                                Pentru  un  gram  de  sămânţă,  ce
        prin  luncile  de  pe  margina  apelor, unde   tor  cinstit,  care  nu  vinde decât sămânţă   s’ar  creşte,  patul  trebuie  să  aibă  2 me­
        stratul  de  deasupra  este  format  prin   bună  şi  sănătoasă.                       tri  de  lungime  şi  1  metru  de lăţime.
       depunerea pământului  spălat  de  pe  dea­       De  asemenea  mai  presupunem  că
        luri  şi  cărat  în  vale  de  apele  de ploaie.  cumpărătoriul  a  păstrat  bine  sămânţa,   Dela „Reun. rom. de agricultură din
             Cum  însă  nu    totdeauna  putem     âdecă  întinsă  în  straturi  foarte  subţiri,
       avea  la  Îndemână  un  aist-fel  de pământ   ferită  de  şoareci  şi  de  praf,  într’un  loc     comitatul  Sibiin".
        vom  căuta  totuşi  de  a  cultiva  legumele   rece,  uscat  şi  aerat.    ,
       într’un  pământ  uşor,  afinat  şi reven.  In-   Dacă  avem  sămânţă  bună,  primă­           împărţirea  sămânţelor.           ;
       tr’un  pământ  tare,  uscat  ori  cleios,  ori­  vara,  prin  luna  lui  Aprilie,  trebuie  să
       cât  ne-am  sili  să-’l  îmbunătăţim  cu  în-   îngrijim  de  curăţirea  odăilor  şi  a  patu­  In  şedinţa  sa  cu  data  de  jos  sub­
        grăşeminte,  nu  vom  reuşi  a  produce le­  rilor,  în  care  voim  să  creştem  viermii.  scrisul  comitet  central,  luând  în  conzi-
       gume  aşa  de  bune  ca  într’un  pământ,                                               derare  cele  65  cereri  intrate, a  împărţit
       care  de  felul  lui  este  bun.  Ori-ce  pă­    Curăţirea odăilor şi a pa­            în  mod  gratuit  între  membrii  petenţi
       mânt  însă,  ori-cât  de  bun  ar  fi,  tot are  turilor,  pe  care  să  oreso  viermii   în  total  76  klgr.  sămânţă  de  trifoiu,  28
                                                                                               klgr.  sămânţă  de  napi  de  nutreţ  şi  39
       nevoie  de  îugrăşăminte,  după  doi  ani                 de  mătasă.
        de  cultură.                                                                          sămânţă  de  luţernă  şi  anume:
                                                        înainte  de  a  începe  cu  creşterea,
             Locul.  Ţinând  samă  de  faptul  că:                                                   A)  sămânţă  de trifoia.
                                                   trebuie  să  curăţăm:  bine  atât  odăile  cât
       legumele  trebuesc  udate  şi  că  nu  cresc
                                                   şi  paturile  sau  poliţele,  pe  cari  să  cresc   Isidor  Blaga,  paroch,  Lancrăm,  Ni-
       bine de  cât  în  pământ  bun,  care,  după-
                                                   viermii.                                    colae  Ivan,  învăţător,  Dobârca,  Toma
       cum  am  spus  mai  sus,  să  găsesc  prin                                             “Dragomir,  paroch,  Porceşti,  Florian  Bo-
       locurile  joase,  vom  căuta  a  aşeza  gră­     Odăile  să  curăţă  şi  ajung  să  fie   loga,  paroch,  Marpod,  Aron  Suciu, econ.
       dina  pe  un  loc  şes,  sau  prea  puţin  po-   sănătoase,  spoîndu-le  bine  peste  tot  cu   Dobârca,  Ioan  Dobre,  învăţător,  Deal.
       vîrnit  spre  miază-zi  ori  răsărit.  Pe  un   var,  adecă  atât  păreţii  cât  şi  tavanul,   La  fiecare  câte  2 7*  chlgr.; Valeriu  Flo­
                                                   duşumeaua,  cşile  şi  ferestrile.  Odăile să
       astfel  de  loc,  legumele  să  pot  uda  cu                                           rian,  paroch,  Racoviţa,  Dem.  Orăştian,
                                                   curăţă  şi  mai  bine,  dacă  în  loc  de  a
       înlesnire  şi  apa  de  ploaie  străbate  în                                           învăţător,  Apoldul-rom.,  Ioan  Stănuleţ,
                                                   să  spoi  numai 'cu   var curat să mai pune
       pământ,  în  loc  să  se  scurgă  cu  repezi­                                          econ.,  Ilimbav,  Ilie  Iosot,  paroch,  Galeş,
       ciune  în  vale,  cum  să  întâmplă  în  lo­  în  var  şi  piatră  vânătă  (sulfat  de  cu­  Demetriu  Săeărea,  înv.  pens.,  Sebeşul-
                                                   pru).  Piatra  vânătă  să  topeşte  deosebit
       curile  deluroase.  Cele  mai  multe  legume                                           sup ,  Vasile  Dobre,  paroch,  Câpâlna, Co­
                                                   în  apă  caldă,  care  să  toarnă  pe  urmă
       au  trebuinţă  de  multă  căldură,  de aceea,                                          muna  politică,  Deal,  Nicola  Sasu,  notar,
                                                   peste  varul  (lapte  de var)  cu care spoim.
       locurile  povîrnite  spre  miază zi,  sunt
                                                   Pentru  odăi  destul  de  mari,  în  cari  să   Nicolae  Şurean,  paroch  şi  A ’exandru
       cele  mai  bune,  fiind-că  să  încălzesc  iute                                        Bârsan  învăţător,  toţi  din  Rusciori,  Şte­
       primăvara.    Şi  locurile  povârnite  spre  !   pot  creşte  viermii  de  mătasă  eşiţi  din   fan  Bratu,  econ.  Tilişca,  Nicola  Cârpi-
                                                   9  dramuri  şi  jumătate (o  uncie sau 30.6
       răsărit  îşi  au  partea  lor  bună,  căci  soa-  i                                    nişan,  paroch,  Râhău,  Ioan  Brâtu.  înv.
                                                   gramş)  sămânţă,  trebuie  să se amestece
       rele  de  dimineaţă  face  mult  bine  legu­                                           dirig.  Tilişca,  Ioan  Aleman,  econ.  To-
                                                   în  varul  de  spoit  două  kilograme  de
       melor;  însă  dacă  nu  sunt  adăpostite                                               pârcea.  Ioan  Marin  paroch,  Rîusadului.
                                                   piatră  vânătă  topită  în  apă.
       de  vînt,  âufăr  de  răceala  nopţilor  de
                                                                                              La  fiecare  câte  2  chgr;  Ioan  Petrişor,
       primăvară,  şi  sutâr  cu  atât  mai  mult       Paturile  (poliţele)  trebuie  şi  ele  să   paroch, Alţina. Irimie Răduţ, notar, Avrig,
       cu  cât  razele  soarelui  de  dimineaţă,   fie  curăţate  cu  îngrijire  şi  pe  urmă  să   Demetriu  Ivan,  paroch,  Dobârca.  Toma
       cad  mai  de-a  dreptul  pe  ele.   Pentru   spoiesc  cu  o   bidinea  muiată  în  lapte
                                                                                              Doican,  paroch,  Sebeşul-ipif.  lordache
       o  grădină  de  întindere  potrivită,  vom   de  var,  în  care  s’a  pus  şi  piatră vânătă,
                                                                                              Roşea  Căpitan,  propr.  Sălişte.  Ioan  Bu-
       căuta  un  loc  adăpostit'  de  jur-împrejur,   după  cum  s’a  spus  mai  sus.
                                                                                              nea,  paroch,  Tilişca.  Petru  juga  sen.  şi
       aşezat  în  faţa  soarelui  şi  nu  departe  de
                                                        Sunt  şi  alte  materii  cari  însănăto­  Petru  Juga  jun.  ambii  parochi,  Tilişca.
       casă,  depare-ce  legumele  trebue  să  fie   şesc  odăile  şi  poliţele  mai  bine  decât   Comuna  bisericească  Deal.  Vasile  Ma­
       mereu  subt  ochiul  celui  ce  le  cultivă.
                                                   varul  amestecat  cu  piatră  vânătă;  aşa   xim,  paroch  Avrig.  Comuna bisericiască
            împrejmuirea.  Pentru  a  feri  legu­  este  uleiul  de  vitriol  (acidul  sulfuric).   Sebeşul-sup,  Ioan  Mateiu,  paroch,  Se-
       mele  de  stricăciuni,  din  partea  oame­  Din  acesta  să  ia  o  parte  (5  litri)  de   beşul-sup.  Ioan  Tatu, paroch, Ţichindeal.
       nilor  şi  a  vitelor,  precum  şi  pentru  a   apă,  spre  a  să  spoi  cu  el  ca  şi  cu  va­  Ioan  Cândea,  protopresb,  Avrig.  Nico­
       le  adăposti'  de  vînturi,  vom  împrejmui   rul.  Piatra . vânătă  cu  var este mai lezne  lae  G.  Popa, econom, Sayu  Florea. econ.
       grădina  cu  un  gard  înalt  de  nuiele,   de Întrebuinţat,  fiindcă  să  găseşte  mai   ambii din Pianul-inf. Ioan Dătnian, paroch,
       de  mărăcini,  ori  cu  uluci  de  scânduri   uşor  la  prăvălii  şi  nici  nu  este  primej­  Nucet  şi  Comuna  bisericească  Sebeşul-
       sau  si  mai  bine  cu  un  gard  viu,  făcut  dioasă,  după  cum  este  uleiul  de  vitriol.  inf  La  fiecare  câte  11/i  chlgr.  Toader
   1   2   3   4   5   6   7   8