Page 3 - Bunul_Econom_1906_23
P. 3

Nr.  23                                            BUNIJL  ECONOM                                                     Pag  3
                                                           ----- --------------- • M.V-V’   ^

            In  dimineaţa  următoare,  înainte de  _ _ __ D I N    R O M Â N I A       _          Creştem Yermilor de mătase.
       a  pleca  lucrătorul,  mai  întrebă  odată
       pe  bogat:  dacă  nu  cumva  mai  are  şi   Sărbările  pentru  40  ani  de  dom nie  a   !         ~  '               (Urmare).
       pentru  ziua  aceea  ceva  de  lucru ?                 M.  S.  Regelui.             1     Gogoaşele  pentru  sămânţă.
            —*  »Ba  da*,  îi  răspunse  bogatul;    '  In  tirtipul  sârbâriior  jubilare,  M.  S.   Nu  trebuie  să*  păstrăm  gogorşe
       *tnută-mi  petrile  iarăşi  la  locul  lori*  Regele  a  primit în sala  Tronului  întregul   pentru  a  face  sămânţă  din  ele,  decât
                                                  corp  diplomatic,  veiiit  spre  a  Le  aduce   atunci  când  viermii  n’au  suferit  de  nici
            Lucrătorul  deşi  văzu,  că  lucrul  lui
                                                  felicitări,  Dl  Marchiz  de  Beccaria  a ros­  o  boală  în  timpul  creşterii,  fiindcă  alt­
       pefttru  bogat  nu  are  nici  un  scop,  to­
                                                  tit  o  cuvântare  în  numele  colegilor  săi,   fel  şi  sămânţa  ce  ar eşi,  ar da tot viermi
       tuşi  să  apucă  şi  a  doua  oară,  cu  ace­
                                                  la  care  a  răspuns  M.  S.  Regele.  Fie­  bolnavi  şi  ne-ar  produce  pierderi.
       eaşi  răbdare  şi  stăruinţă,  şi  până  sara
                                                  care  din  miniştrii străini I-a  înfăţişat  apoi
       îşi  sfârşi' din  nou lucrul.  Atunci îl chiamâ                                             Dacă  viermii  au  fost  sănătoşi,  a-
       bogatul  şi  îi  plăti  iarăşi  două  coroane.  câte-o  scrisoaie  de-felicitare  din  partea   tunci  deodată  cu  culegerea  gogoaşelor
                                                  Suveranilor  lor.    '
            A   treia  zpVoia  să  plece  lucrătorul   Au  mai  fost  primiţi  la  Palatul  Re­  de  pe  rhăturele  alegem  şî  pe  cele  care
      fără  a  mai  întreba  pe  bogat,  dacă  are   gal pe rând:  Membrii  Sf.  Sinod,  în  frunte   voim  să  le  ţinem  pentru sămânţă.  Aces­
       ceva  de  lucru  sau  nu;  când  voi  însă                                             tea  să  vor  alege  dintre  cele  mai  fru­
                                                  cu  I.  P.  S.  MitrdpOlkul  Primat,  preşe­
       să  plece,  îi  zise  iarăşi  bogatul:  »stâi   dinţii  Corpurilor  Legiuitoare  cu  depu­  moase  şi  fără  pete,  iărâ  cusur.  Ele  să
      şi-’mi  mută  petrile  din  locul  dintâiu,ţ   taţii  şi  senatorii,  doermii  miniştrii,  mem­  curăţă  frumos  de  mătasea  pufoasă  ce
      de  oare-ce  aci  totuşi  îmi  stau  în  cale!«  brii  Academiei  Române,  membrii  con­  le  încunjoară,  atât  pentru  a  le  vedea
                                                                                             mai  bine  cât  şi  pentru  a  înlesni  eşirea
            Lucrătorul  deşi  a  cam  şovăit  la   siliului  comunal  ai  Capitalei,  primarii   fluturilor  din  ele.
      început,  totuşi  în  cele  din  urmă  a  as­  corn.  urbane  şi  rurale  din  ţară,  funcţio­  Gogoaşele  sunt  de  două  forme:
      cultat  de  bogat  şi  i-a  mutat  petrile  ia­  narii superiori, profesorii, socităţile  cultu­  Unele  mai  mari,  mai  umflate  şi  altele
      răşi  unde  a  zis  el.  Când  să  făcu  sară,   rale  şi  corporaţiile'din  Capitală.  mai  mici  şi  curmate  la  mijloc.  Din  cele
      îl  chiamă  apoi  bogatul  în  casă  şi-i  zise   Gel  mai sărbătoresc  moment  a fost   dintâiu  ies  fluturii  femeieşti  cari  dau
      cu  bunăvoinţă:  » Văz  că  eşti  sărac,  dar’   atunci  când  M.  Sa? &  primit  Adunările   sămânţă,  iar’  din  cele  mai  mici  şi  cur­
      riu-i  vina  ta,  ci  mai  mult  ie  vina  sorţii,  Legiuitoare,  în  faţă'cărora  a  rostit  cu­
                                                                                             mate  ies  fluturii  bărbăteşti,  cari  trebuie
      care  împarte  aşa  de  maşter avuţiile sale.   vântarea  ce  am  publicat  în  nr.  21  a.  c.,
                                                                                             să  se  împreune  cu  cei  dintâiu.
      Aici  ai  o  sumă  mai  mare  de  bani,pri-   în  care  Suveranul  fanbrăţişază cu  priviri
      ipeşte-i  dela  mine  ca  dar  şiapucătede   vultureşti  trecutul,'^prezentul  şi  viitorul.  Trebuie  dar’  să  se  aleagă  tot  atâ­
      ceva  întreprindere  sau  lucru  cu  ei,  ca   Academ ia  Rom ână  şi  Jubileul.       tea  gogoaşe  femeieşti  câte  şi bărbăteşti
      la  urmă  să  ai  unde  lucra  la  tine  pentru                                        ca  să  se  poată  toţi  împârechia  şi să nu
      un  scop  hotorît.«                              Academia^R&mână,  a  ţinut  Vineri    rămână  sterpi.
                                                  în  12  Maiu  o  şedinţă  solemnă  spre  a      Gogoaşele  astfel  curăţate  de  mă-
           E  de  prisos  credem,  să  o  mai spu-  ,
                                                  sărbători  cei  40  dş'^âni  de  Domnie  ai  vtasa  pufoasă  ce  le  înconjoară  şi  alese
      nem,  că  lucrătorul  nostru  ,a  ajuns  cu
                                                  M.  S.  Regelui.  ,Kl1  ...  ..  .   .ţ.,  cu  îngrijire  să  împart  în  .două :  celeTe-
      timpul; un  om  cu  stare,,  şi  avete,*  prin
                                                     ■ -  A ' asistat  foartp  mujtă  lume.,  «meieştiAşiş;  bărbăteşti,  cam..„de  două
      răbdarea  şi  stăruinţa  sa  neobosită.
                                                       DI  L  Kalindery* . preşedintele  Aca­  palme  de  lungi,  cari  să  atârnă  în odaie
           Câţi  sunt  între  plugarii  noştri,  cari   demiei,  a  ţinut  o  şuvânţare,  care  a fost   de  o  prăjină  sau  de  un  cuier.  Aceste
      nu  sunt  siliţi  de  a  lucra  la  alţii  fără   ascultată în picioare-de întreaga asistenţă.  şiruri  să  fac  In  modul  următor :  cu  un
      scop,  ci  numai  pe  sama  lor,  şi  totuşi
                                                       Dl  A.  Xenopol  a  ţinut  în  urmă  o   ac  să  trece  o  aţă  pe  la  mijlocul  go-
      arată  puţină  răbdare  şi  stăruinţă  la  lu­
                                                  conferenţă  despre  domnia  Maj.  Sale     goaşei,  băgând  bine  de  seamă  ca  aţa
      cru.  Să  vede,  că  unii  ca  aceia  au  uitat
                                                  Regelui  Cafol,  şi  despre  progresele  în   să  nu  pătrundă  în  gogoaşej  ci  numai
      de vechia zicală românească:  »cine mişcă
                                                  toate  privinţele  realizate  de  poporul  ro­  până  la  jumătatea  coajei,  fiind-că  alt­
      tot  mai  pişcă,  cine  şade, coada-i  cade *
                                                  mân  în  cei  40  de  ani  de  domnie.     fel  am  omorî  viermele  din  lăuntru.  Cu
                                                                             (>Albina*.)     modul  acesta,  Gele  două  capete  ale go-
                                                                   ■  f-  -         ■■ ■   ■
           —   »Ce  să  fac  acum  muitre?«  zise   pădurea  din  jos  de  că$a  ta  să  fie  tăiată, tru-   până  dimineaţă  să  fie  crescut  şi  copt,  şi  eu
      Alexandru  cătră  muierea  sa.              pinele  scoase,  locul  arat,  sămănaf  cu  mălai   să-i  duc  din  el  făină  de  mămăligă,  să  prân­
           —   »Ce  să  faci?  Iacâ-i  merge,  că  ştiu   mărunt  care  pe  dimineaţă  să  fie  copt,  şi mie   zească  din  ea I *
      că  nu  te-a  mânca  Măria sa  Domnull»    şă-’mi  aduci  de  acolo  făină  de  mălai  mărunt   —   »Nu-i  nimica  scumpul  meu soţ, lasă
           Şi  s'a  dus  Alexandru  la  domnie  în sat  ca  să-mi  facă  din  ea  mămăligă  de  prânzi   că  va  fi  cum  va  rândul  Dzeu  ;  nu  fi  tu  în­
           —  »Bună  dimineaţa  domnule!»         Inţeles-ai ?«      ?                       gândurat  pentru  aceea!»  —   Dacă  veni  seara
           —   »Să  fi  sănătos;  ce  cauţi aici ? la ce-ai   >Dar’  cum  să  poate  una  ca  asta  dom­  cinară  ei,  să  rugară  lui  Dzeu  şi  să  culcară.
      venit?»                                    nule?»                                      Iar’  dimineaţa  sculă  muierea  pe  Alexandru
           —   »Am  venit  domnule,  că  un  biriş d’a   —   »Taci  şi  mergi,-iai’  dacă  dimineaţă   şi-i  Z'se:  »Vtzi  de  du  făina  la domnu de mă­
      Măriei  voastre  a zis că  mi-aţi poruncit să viu!»  nti  vii  după  cum  ţi-am  poruncit,  nu-ţi  mai   măligă  pentru  prânz!»
           —-  »Bine-i 1  Adecă  tu  eşti  mişelul  care   stă .capul  unde-ţi  stă  acuma,  că  ’ţi-a  sta  un-   Şi  să  sfculă  Alexandru ;  adecă  cât  ve­
      şi-a  făcut  casă  în  pădurea  mea?  Cum  ai  cu­  de’ţi  stau  picioarele!»          deai  cu  ochii  pe  coastă  la  vale,  din  jos  de
      tezat  să  faci  un  lucru  ca  acela?»          Să  porneşte  Alexandru  supărat  acasă;   casele  lui,  unde  fusese  ieri  pădurea  aceea
           —   *D’apoi,  că domniata  mi-ai  poruncit,   muierea-1  aşteaptă  în  portiţă.   uriaşă,  acum  eta  numai  o  holdă  de  mălai
      şti  când  ai  omorât  pe  tata  şi pe mama, când   —   »Noa,  dar’  de  ce  te-a  chemat?»  mărunt,  frumoasă  şi  coaptă;  iar’  într’o  de-
      ai  zis  să  merg  unde  m’or duce ochii, iar’ după   —   Oh,  doamne!  Acesta  vrea  să  ne   sagă-’i  pusese  muierea  grăunţe  şi în altă făină
      ce  voi  creşte  să  vin  in  slujba  Dtale,  în  locul   omoară  şi  pe  noi  cum  a  omorît  pe  tata  şi   de  mălai  mărunt.  Să  minună Alexandru, mul-
      tatei;  şi  eu  iată  m’am  ţinut  de  cuVânt;  în   pe  mama ?                        ţămi  lui  Dzeu  şi  merse  la  domnie  în  sat.
      coliba  unde  m’am  născut  acolo  m’am aşezat   —v  »Cum  aşa?»                                                     (Va  urma.)
      alaltă-ieri  cu  muierea  mea;  dar’  dacă  Dzeu a   —   »Iată,  draga  mea,  mi-a  poruncit  că
      voit  că  peste  noapte  să  se  facă  din  ea  o   până  dimineaţă  toată  pădurea  câtă-i  din  jos
      casă  bună  domnească,  eu  nu  sunt  de  vină!»  de  casa  noastră  , să  o  tai  să  scot  trupinile,
           —   »Să  mergi  şi  până  dimineaţă  toată  să o  ar  şi  samăn  eu  mălai  mărunt,  iar’  acela
   1   2   3   4   5   6   7   8