Page 5 - Bunul_Econom_1906_23

/
Nr. 23 BUNUL ECONOM p«e 5

Coloarea biletelor de dus şi în­ noastre, în care negustorii şi meseriaşii 2, argăsitori 1, urloeri 3, curălari 1,
tors va fi : ■ noştri şă găsiau şt să găsesc pe o treaptă tapesieri 1, vâpsitori 1, câldârari 1,
Albastră pentru clasa I., albă pen­ mai înaltă a progresului. perieri 1, turnător de ter 2, architecţi
tru clasa îl. şi roza pentru plasa IlI-a, Precum la anul 1867 de pie me­ 4, compactori 3, fotografi 1, rotari 1,
toate cu tiparul roşu. morie Nicolae Cristea în S biiu, aşa la pâlârreri 1 şi cârnăţari 1.
La ducere să va perfora şi reţinea 1869, vrednicul protopop onorar B. Ba- Toţi ucenicii au cercetat şcoalele
de personalul de tren partea superioară iulescu în Braşov, adună un grup de de meserii şi la toţi li s’a predat şi
a biletelor, iar’ la întoarcere partea in­ braşoveni, fără deosebire de posiţie so­ studiul religiunei. Ce lucru de regretat
ferioară *) cială şi cu scop de a »forma meseriaşi e faptul, că nici în Braşov nu avem
.români şi ai sprijini*, — întemeiază şcoală de meserii cu limba română.
Si bi i u, 12 Iunie st. n. 1906.
» Asociaţiunea pentru sprijinirea învăţă­ Ucenicii să întrunesc în fie-care Du­
Delegatul Comisariatului General: ceilor şi sodalilor români meserieşii din minecă orele 2— 4 d. a. în localul «Aso­
Dr. C. Diaconovich. Braşov», Cristea în Sbiiu şi Baiulescu ciaţiunei*, unde li să dau învăţături, li
în Braşov şă indentifică cu meserieşii şi să împart cărţi etc. Asociaţiunea sol-
sacrifică zeci de ani din cea mai fru­ veşte din al său taxele şcolare pentru
Serate de-ale meseriaşilor români. moasă parte a vieţii lor cauzei sfinte 82 învăţăcei,1 la 21 le plăteşte banii de
a clasei noastre de mijloc. spălat ,şi bilet de baie (scaldă) pe cari
Vredniciile acestor doi Părinţi, în­ Asociaţiunea le primeşte gratuit dela
Prin stăruinţă la isbândă îi pare a
scrise vor fi' pe vecie în inimile noastre. eforia şcoalelor centrale rom. Acestea
H scris pe stindardul falnic al «Reuni- au fost folosite de câte 15 ucenici în
unei socialilor români din Sibii«. Iubi­ Urmând a ne împărtăşi date din
rea neţărmurită şi înaltul entusiasm, ce viaţa Asociaţ unei braşovene, dl Tordă­ fiecare Duminecă. Stipendii a dat la 33
ucenici în sumă de 1101 cor. 20 b ;
sălăşlueşte în inimile cârmacilor şi în a şianu arată, că statutele ei au fost apro­ mai departe din fundaţiunea Stroescu a
ostaşilor ei deopotrivă, înscriu isbânde bate la 1874; în fruntea ei a stat ca împărţit haine şi încălţăminte între 97
aproape zilnice la activul meseriaşilor prezident, întemeietorul ei B Baiulescu, ucenici, în preţ de cor. 966.80 în 1905
noştri. Sumarele şedinţelor administra­ timp de 20 ani, ear’ actual prezident dintre ucenici au fost declaraţi calfe 65.
tive, cetite de notarul St. Duca, în şe­ e neobositul jude r. penz. dl P. Pop. Intre binefăcătorii anului 1905 să nu­
dinţa literară a 5-a, din 31 Maiu n. Scopul măreţ al ei este să plaseze bă- mără şi institutul «Albina« din Sibiiu
cuprind roadele îmbelşugate ale unei it ţi la meserii şi sşă îngrijească de ei. cu 200 cor.
munci desinteresate de o lună, cu Unică este această societate de mese­
■cari alţii nici în curs de ani de zile riaşi, care nu să luptă cu marile şi mul­ Cum »Asociaţiunea« dispune de
nu să pot mândri, O convenire socială, tele neajunsuri materiale, ce pe noi ne fondul Stroescu «Ziar* în sumă de
dată cu valorosul concurs al dnelor Mi- copleşesc. Inventarul ei pro 1905 arată peste 23 mii cor., s’a ocupat şi cu afa­
nerva Dr. Brote, Maria Dr. Crişanu, al o avere în bani de cor. 85,618 33 cerea reînfiinţârei «Foaiei MeseriaşuU
-d-şo'arelor Leniţi Cunţan şi Olivia Bar- Intre mecenaţii şi binefăcătorii acestei dar’ cu conziderare, că mai multe foi
-dosy şi al dlui Ţ. Morariu, convenire . AŞociaţiuni să numără* de pie memorie existente să pcppă cu afacerile mese­
cu aproape 1000 participanţi şi cu un Mihail Stroescu cu fondul neatacabil riaşilor noştri şi în deosebi »MeseriaşuU
venit brut de aproape 1000 cor.; în- de cor. 45.807 83 şi fondul «ziar* de din Lugoj, s’a înfiinţat exclusiv pentru
-serierea dlui măiestru pardositor Lugo- cor. 23,059.99 în total de c. 68 864.82 meseriaşi, reînfiinţarea foaiei s’a amânat
şan de al 3-lea membru pe vieaţă al ambele purtând numele nemuritorului Mi­ pe alte timpuri. Bine ar fi, ca «A so­
Reuniunei şi a băncilor din Blaj şi Să- hail Stroescu, care şi a ridicat altare nepe- ciaţiunea» în schimb să aboneze pentru
lişte de membri fundatori, primirea de ritoare în inimile tuturor meseriaşilor membrii meseriaşi un număr mai mare
.zeci de membri ordinari din şirurile noştri, apoi fericitul N. Şoştai, cu un din «Meseriaşul* din Lugoj. Budgetul
tineretului, fotografiarea meseriaşilor în- dar dq cor. 400; fericitul N. Eremiaş anual al «Asociaţiunei* cuprinde suma
tr’un mare tablou de aproape 150 per­ cu un alt dar de cor. 400 şi I. Burdea cu conziderabilă de 11,040 33. De în­
soane, masa comună, dată în cinstea cor. 3600 — , preţul unei case, cinstite cheiere dl Tordăşianu ne promite, că
bravilor corişti; apoi frumoasele contri- Asociaţiunei Când ne vei trimite Tu va lucra din răsputeri să câştige date
Buiri, ce să fac la iniţiativa harnicului o Doamne şi nouă, exclamă dl Tordă­ şi din viaţa Reuniunei meseriaşilor din
bibliotecar substitut loan Mar cu, drept şianu, un Stroescu, un Şuştai, un ^Ere­ Sălişte, din Cluj, Arad, Făgăraş şi dela
răscumpărare a felicitărilor înscris logo­ miaş şi un Burdea?!!! Reuniunea «Lumina* din Braşov.
diţilor Vie Tordăşianu şi Eugenia Iovescu Dintre lucrările mai de căpetenie ^Trecându-să la însăşi şedinţa lite­
*ete., sunt lucruri ce ne înalţă inimile ale »Asociaţiunei« braşovene dl Tor- rară, au declamat bine şi înălţător Lâu-
şi ne îndeamnă la nouă şi încordată dâş:auu a remarcat, că a plasat în renţiu Boldor; mai mnlte arii au exe­
lucrare. 1905, 89 ucenici la următoarele branşe: cutat la violinâ dl L. Muntean, acompa­
Presidentul nostru Tordăşianu, d e­ zidari 12, lăcătuşi 13, pantofari 9, mă­ niat fiind la pian de instructorul său,
data aceasta ne-a transpus sufleteşte gari 11, cizmari 8, fabricanţi de maşini dl Walter, membru al capelei orăşeneşti
în falnicul Braşov, unul dintre centrele 6, architecţi 4, lemnari 3, croitori 3, din loc; stăpân pe o limbă bună şi
zugravi 3, compactori 3, pitari 2, tipo­ cu bună accentuare s’a dovedit dl loan
*) Minist ru} lucrărilor publice a propus grafi, pâlărhsri, rotari, argăsitori, Sculp­ Căstăian, în predarea «Puşcăriaşului*
comisariatului general al Expoz ţiei ca mijloc tor în piatră, tapesieri, fotografi, vâpsi- de Buzdugan; «Solomonu unguresc«,
de convingere, că persoanele care vor să be- tori, măcelari, perieri, ferari şi cârnă- predat de Nic. Stănilâ, ne a produs
nefi :ieze de reducerile de .50 la sută pe C- ţari, câte 1. Numărul tuturor ucenicilor mult haz; »Doina«| din biblioteca co­
F. R., vin într’adevăr pentru a vizita Expo- plasaţi, ce stau sub îngrijirea » Asocia­ piilor» de dşoara Adelina Oltean, ce­
z ţia, să fie obl gale acşste persoane ca odată ţiunei» e de 289, dintre cari: panto-, tită de notarul Duca, a fost ascultată
cu cumpărarea biletelor de tren, să ia şi câte fari 54, zidari 33, croitori 22, cismari cu adevărată evlavie; dl Ilariu Bofiu
un b let. pentru intrarea în Expoziţie în zilele 21, lăcătuşi 23, fabricanţi de maşini 15, ne-a cetit lucrarea sa «Despre visuri*,
de lucru şi câte unul pentru, intrarea în zle lemnari 17, zugravi 9, mâsari 21, mă­ tractată cu multă pricepere şi cu mult
de sărbători. celari 9, tipografi 8, cojocari 4, tini­ studiu psichologic; dl An. Baîomiri, ne a
Aceste bilete şă vor găsi la toţi şefii chigii 2, bărbieri 2, ferari 5, pitari 3, predat bine pe »Strigoiu« de A. Z.
de staţiuni ale Căilor Ferate Române. sculptori în piatră 3, pilari 2, strungari S hleanu.