Page 1 - Bunul_Econom_1906_29
P. 1
Anal VII. Or&ştie (Szăszvăro*), 29 Iulie n. 1906. Nr. 29
REYISTA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE ŞI COMERCIU
ORGAN AL: „Renniuiiii Economice din Orăştie" şi „Renninnii române de agricultori din comitatnl Sibiinlni"
A B O N A M E N T E : A P A R E : i| I N S E R T I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) | se socotesc ifupă tarifă, cu p r e ţ u r i m od e r , . e
Pentru R o m â n ia şi străinătate 10 lei pe an. In fiecare Duminecă. ! i Abonamentele şt inserţiunile se plătesc înainte.
răsboiul să nu lipsească din nici o casă cilor, după cari de regulă mor şi să
românească. stîrpesc cu desăvârşire.
Precum în trecut aşa şi în viitor, Omidele de varză încă sunt un
duşman primejdios al verzelor, care une
ţăranul să-şi păstreze portul şi obiceiul.
ori le nimiceşte cu totul. Acelea provin
Inţălegem sub numirea aceasta Să cultive regulat în fiecare an cât
dela fluturii albi, cari le depun ca ouă
toate lucrurile ce sunt de lipsă pentru mai multă cânepă, in, să ţină oi după în dosul frunzelor acelora. Din ouăle
oamenii din casă. îmbrăcămintea, unel putere, ca să aibă. lână îndestulitoare, acelea să desvoaltâ mai târziu omidele,
tele şi toate acareturile şi mobilele, nu să şi procure bumbacul necesar şi să cari apoi' ca toate omidele rod frunzele
numai cele ce sunt neapărat de lipsă, se îndeletnicească a-.şi face şi pregăti acelora, aşa că une*-ori rămân numai
vinele. Cel mai bun mijloc de stîrpire
ci şi cele cari să folosesc pentru po tot ce are lipsă pentru sine şi pentru al omidelor ar fi nimicirea fluturilor
doabe şi înfrumseţări. ai săi.
încă înainte de a apuca să depună
Unul dintre cele mai insămnate Astfel va putea înainta ţăranul şi oauâle. Dar’ aceasta de regulă nu să
ramuri ale industriei de casă este fără în cele economice, când va produce el prea face. De aceea nu ne rămâne alta
îndoială, ţăsutul. Mâna îndemânatică a singur de ce are lipsă, când ce a în de decât stîrpirea omidelor.
ţărancelor noastre, cari dela fire sunt văţat dela părinţi va lăsa de moştenire Stîrpirea omidelor de varză este
şi fiilor şi fiicelor saie din industria de un lucru cam greoiuşi urîcios totodată,
ingenioase şi vărsate în acest ram In
Insecte
dustrial, a pus fa tm rareşf pe femeik foarte puturoasă şi apoi prin strivirea
cele rtîaî cultîvâteaîe societăţii omeneşti fecţiona. Lucrează bărbâteşte şi-’ţi ajută lor între degete să măreşte încă şi mai
de azi. singur în toate, şi fi' încredinţat că ru- mult mirosul lor nesuferitul. Mai de re
Adunându-se deosebitele mustre de gândute lui Dzeu, acela încă îţi va ajuta! comândat este şi pentru stîrpirea ace
ţăsături din toate ţinuturile locuite de lora pravul de var şi cenuşa, cari să
români şi făcându-se albumele în colori, presară în dosul foilor acelora/ cu deo
Duşmanii verzelor. sebire dimineaţa, până când adecă sunt
deschizându-se la Viena un deposit, apoi
pline de roauă, ca acelea să se poată
la expoziţia din Sibiiu şi la cea dela
Cum toate legumile, aşa şi verzele lipi mai uşor de ele.
Bucureşti,. ele a fost şi sunt admirate
au mai mulţi duşmani, cari une-ori nu In timpul din urmă s’au mai făcut
şi de străini, aşa că, gustul şi hărnicia numai că le împedecă în creşterea lor încercări şi cu cultura cânepei de
lemeii române a trecut departe şi peste regulată, ci chiar le si nimicesc. Intre toamnă printre firele de varză, care încă
hotarâle ţării noastre. aceştia să numără: purecii şi omidele a dat bune rezultate. S ’a dovedit adecă,
Toate ţăsătutrle acestea mai sunt de varză. că omidele de varză, ca şi gărgăriţele
Purecii de varză sunt nişte insecte din bucate, nu prea pot suferi' mirosul
şi rentabile, pentru-că din câteva chilo-
surii-verzii, cari să grămădesc une-ori cânepei, de aceea fug din verzării.
grame de lână bine aleasă şi lucrată
cu miile pe partea din jos a foilor pe
după mustre originale cu motive ro Scăderi şi poveţe.
cari apoi le mâneă şi găuresc. împotriva
mâneşti poţi scoate un venit curat foarte acestor insecte stricâcioase şi uricioase, Crepatul căpăţinelor la verze încă să
însămnal în proporţie cu materialul încă s’a născocit în timpul din urmă întâmplă une-ori, după-ce adecă acelea
cumpărat şi spesele lucrului. mai multe mijloace de stîrpire. Intre au ajuns o mărime anumită. Aceasta să
acestea să numără Thanatonul şi pra întâmplă cam de regulă atunci, când
Harnicele femei române din Săcele
vul de var. pământul e prea gras şi verzele au prea
în părţile Braşovului, lucrează cu atâta
Thanatonul este un fel de leşie de mult nutremânt. Prin crepatul acela,
isteţime şi pricepere tot felul de stofe verzele îşi perd apoi foarte mult din
tăbac, care cu ajutorul unei pumpe să
din lână, încât prin lucrul lor, prin fi- stropeşte pe foile de verze. Dar’ cum preţul lor, de o parte pentru-că nu să
neţa şi curăţenia materialului de lână, Thanatonul este veninos şi poate să mai pot vinde cu preţ, de altă parte
prin aranjamentul colorilor şi prin trăi ajungă în căpăţinile de varză, întrebuin pentru-că dacă să lasă în starea aceasta,,
ţarea lui nu prea e de recomândat. să pot strica chiar şi acolo pe loc.
nicia produsului lor fac concurenţă ia-
Mai de recomândat este pulverea de Dacă crepatul verzelor să întâmplă
bricelor de postavuri din ţară şi străi
var, care să presară pe foile verzelor într’o măsură mai mică tot mai e rând
nătate.
atacate şi prin care să stîrpesc apoi şi samă, de oare-ce într’un asemenea
De aci urmează, că în interesul în timpul cel mai scurt. Ploile mai reci caz, cele crepate să taie pe rând şi să
economiei casnice ţărăneşti; ţăsutul şi încă sunt un duşman primejdios al pure întrebuinţează în economia caznică. Dacă
