Page 3 - Bunul_Econom_1906_29
P. 3

Nr.  29                                            BUNUL     ECONOM                                                   Pag  3

                 Cultura  pomilor.                    muştelor,  care  să  aşează  în  număr foarte   siona  mai  râu  ca  intrând  într’un  grajd,
                                                      mare  pe  grebân  unde  nu  poate  ajunge   să  se  vadă  caii bătând din cap  şicoadă.
                                                      vita  cu  coarnele  sau  coada                  Cu  complectarea  acestui  mod  de
               Ştiut  este  obiceiul  comun,  că  de^i
                                                           Pentru  a  apăra  animalele  de  muşte,   tractare,  este  recomandahii  ca  în  lunile
          pomilor  lisă  dă  o  cultivare  cuvenită
                                                      s’a  încercat  a  ţinea  grajdurile  întune­  Februarie,  Martie  şi  Aprilie  să  să  se
          înainte  de  a  ne  îmbia  recolta,  —   nu   coase  cu  perdele  la  uşi  şi  la  ferestre,   administreze  cailor  câte  2  grame  de
          să  cultivă  însă  îndeajuns  pomii  şi după   lucru  nepractic  căci  chiar  dacă  n’ar  fi   acid  arsenios, timp de  15 zile  în  grăunţe;
          culesul  fructelor  lor.  Acum,  când  de  pe  nici  o  muscă  în  grajd,  ele  sunt  aduse   iar’  gunoiul  cailor  în  care  să  găsesc  lar­

          un  rând  de  pomi,  cum  e  cireşul,  caie-   de  afară  cu  caii  care  vin  de  pe un drum   vele  muştelor  să  fie  distrus  prin  .ardere
                                                     sau  caii  şi  vitele  care  vin  dele păşune;   sau  îngropare  imediat  ce  să  scoate  din
          şul,  pârul  s’au  cules  fructele,  o  deose­
                                                     în  afară  de  asta,  în  grajdul  închis  este   grajd,  aruncându-Se  în  groapă  şi  aco-
          bită  îngrijire  e  de  dat  acestora,  mai
                                                     prea  mare  căldură  şi  ventilaţia  oprită,   perindul  cu  pământ,  căci  din  larvele
          ales,  că  dela  îngrijirea  lor de aci înainte   în  cât  mirosul  atât  de  greu  de  supor­  acestea  sub  influinţa  căldurei  să  des-
          atârnă  producţia  lor  în  anul  viitor.  tat  din  urina  de  cai  strică  aerul  pe   voaltâ  musca  calului.
                                                     care-1  respiră  caii  şi  vatămă  ochii.
               Fiind  circulaţia  sucului  la  .aceşti                                                In  modul acesta  să  scapă  complect
          pomi,  precum  şi  la  alţii,  foarte  abun-     Acest  procedeu  de  altfel  nu  folo­  grajdul  de  muşte,  prin  ungerea  cu  ole->
          dantă  în  timpul  creşteri fructelor,  după-  j   seşte  multe,  dat  fiind  modul  de  evolu-   iul  sus  arătat,  să  fereşte  de  aducerea
                                                     ţiune  al  muştei  calului.  (Gastrophilus   de  nou  muşte  din  afară,  de  pe  drumuri,
          ce  fructele  să  culeg,  .să  întrerupe  cir­
                                                     equi).  Asupra acestei  din  urmă  chestiuni   păşune,  în  grajdul  deja  curăţat  prin tra­
          culaţia  acelui  suc.  —-  In  timpul  acesta
                                                     nu  insist  în  acest  loc,  întâi  că  nu  în­  tamentul  cu  arsenic;  şi  în  mod  vremel­
          vedem  adeseori  la  cireşi  şi  caieşi  o  cur­  tră  în  scopul  pe  care  voesc  a-1  atinge   nic  /pentru  toată  vara)  de  neliniştea  ce
         gere  a  succului,  care  prefăcându-să  în   prin  acest  articol,  care  este  a  da  un   produc  aceşte  muşte.
          mâzgă  este  adăpostul  potrivit  pentru   sfat  practic  şi  popular,  şi  al  doilea  că   Oleiul  empiromatic  are  avantagiul
                                                     această  chestiune  să  găseşte  destul  de
          desvoltarea  bureţilor  sporadici,  cauzând                                            că  este  foarte  eftin  şi  nu  să  trece mult
                                                     bine  descrisă  în  ori-ce  zoologie.
         un  fel  de  morb  acestor  pomi,  în  urma                                             pentru  fie-care  dată  la  unsul  cailor;  un
                                                          O  lungă practică  mi-a  dat  mijlocul
          căruia  crengile  mai  mici  sau  şi  cele                                             chilogram  ajunge  pentru  doi  cai  mai
                                                     de  a  apăra  caii  şi  vitele  cornute  de   mult  de  o  lună  jumătate.
          mai  groase  să  usucă.  Aceste  trebue  să   aceşti  oaspeţi  aşa  de  supărători  şi  de
         le  curăţim,  ceea-ce  e  a-să  face  acum   a  da  cailor  mai  ales,  mijlocul  de a putea   Cred  că  prin  acest  mijloc  foarte
         mai  cu  înleznire,  de  cât  toamna  sau   mânca  liniştit,  precum  şi  odihna  ce  le   simplu  şi  ettin  să  aduce  cel  mai  mare
         primăvara  când  în  lipsa  frunzelor,  nu e   este  aşa  de  trebuincioasă  atât  în  grajd   bine  cailor  şi  vitelor  cornute  aşa  de
                                                     cât  şi  în  timpul  staţiune! la drum,  când   chinuite  în  timpul  căldurilor  din  cauza,
         uşor  a-le  deosebi  cele  uscate  şi  mo­                                             muştelor; folos  pe  care-1  vor  putea  apre­
                                                     sunt  opriţi  pentru  a  răsufla.
         lipsite,  de  cătră  cele  traince.                                                    cia  în  destul  numai  aceia  cari  posedă
                                                          Am  încercat  în  acest  scop  diferite
               Cu  atât  mai  vârtos să  lecere îngri­                                          cai  şi  vite.
                                                     substanţe,  chestiunea  preocupându-mă                              Huyo  lianman,
         jirea  şi  a  solului  acestor pomi  acum, cu   în  deosebi,  de  oare-ce  în  lireratura  ve­  „A lb in a ''.   medic  veterinar.
         cât,  dacă  în  lunile  Iulie  şi  August  să  terinară  nu  am  găsit  sub  acest  raport
         sapă  împrejurimea  lor,  ca  încă  lumina   nici  o  indicaţiune  specială.
         şi  căldura  puternică  a  soarelui  să  facă    Din  toate substanţele întrebuinţate,    Serate  de-ale meseriaşilor  români.
         productiv  pământul,  asţfel  să  pune  te-   am  obţinut  rezultate  în  adevăr  admi­
                                                     rabile  prin  întrebuinţarea  oleului  empi-
         meiu  unei  puternici  desvoltări  şi a  pro­                                               Şedinţa  literară  a  6-a,  ţinută  în 28
                                                     romatic  (Ol.  corn  de  cerb  crud).
          ductivităţii  acestor  pomi  pe  anul  vii­                                           Iunie  n.  c.,  în  localităţile  «Reuniunii so-
                                                          Modul  de  întrebuinţare  este foarte
         tor.  La  aceşti  pomi  să  adevereşte                                                 dalilor  români  din  Sibiiu«,  ne-a  desco­
                                                     simplu:  din  acest  olei,  să  toarnă  pe câ­
         zicala  »precum  îi  grijeşti,  aşa-’ţi  şi                                            perit  date  importante  din  trecutul uneia
                                                     nepă  sau  o  bucată  de  vată,  şi  să  unge   dintre  vechile  societăţi  ale  meşteşuga­
         rodesc*.                                    calul  de  sub  coadă  până  jos  între  pi­  rilor  români.
                                                     cioare  dinapoi  sub  burtă,  pe  laturile  şi
                                                                                                     In  cuvântul  de  deschidere  al  şe­
                                                     faţa  peptului,  laturile  gâtului  şi  spinare,
         Sfat pentru  apărarea  vitelor de muşte,                                               dinţei  prezidentul  reuniunei,  dl  Victor
                                                     trecând  peste  aceste  părţi  cu  o  cârpă
                                                     muiată  în  acest  ulei.  care  nu  vatămă   Tordăşianu,  între  altele  ne-a  împărtăşit
              Să  ştie de toţi  cât  de mult supără în   câtuşi  de  puţin  pielea,  nu  provoacă iri-   adecă,  că  mulţămită  bunei  voinţe  a deş­
                                                                                                teptului protopresbiter,  dl Nicolae  Borzea
         timpul  verei  muştele  atât  caii  cât  şi  vi­  taţiuni  sau  ori-ce  alt  efect  vătămător   din  Făgăraş,  harnicul  notar  al  «Reuni­
         tele  cornute  (mai  ales  muştele  de  cai   calului.
                                                                                                unii  române  de  argăsitori  din  Făgâraş«,
         şi  musculiţele).                                Pentru  vitele  cornute  să  ung  păr­  dl  Ioan  Berescu  ne-a  transmis  un  ra­
              Ele  nu  lasă  aceştea  animale  să  se   ţile  unde  de  obiceiu  să  aşează  muştele,  port,  din  care  reiese,  că  în  Făgăraş,  a
         odihnească  în  linişte,  nici a  mânca  atât   , anume  greabănul  şi  spinarea.      existat  din  vechime  »Ţechiul  tăbăca-
         în  grajd  cât  şi  Ia  păşune.                  Nu  trebuie  uns  cu  mult  oleiu  deo­
                                                                                                rilor«,  organizat  pe  temeiul  diplomelor
              In  timpul  verei  mai  ales,  caii  să   dată,  ci  cu  cârpa  muiată  bine  să  trece   împăratului  Ca rol  al  Vl-lea  şi  al  princi­
         bat  grozav  de  muscă,  isbind  aproape    peste  părţile  corpului  arătate  mai  sus   pelui  Racoţi  al  II-lea.  Originalele  aces­
         continuu  din  toate  picioarele  ca  să  se   şi  să  repetă  aceste  ungeri  la  câte  2   tor  diplome  în  limba  latină  pe  perga­
         apere  de  muscă,  astfel  că  de  unde  în   până  la  3  zile.                       ment,  cu  sigile  de  ceară  şi  în  cutii  să
         loc  să  odinească  in  grajd  sau  drumuri      Sudoarea  nu  spală  complect  acest  păstrează  la  prezidentuL  «Ţechiului tă-
         când  sunt  opriţi  ca  sa  răsufle,  ei  pierd   olei,  în  cât  chiar  năduşind  calul,  oleiul   bâcârilor«  numit şi  recunoscut  dela  anul
         puterile  lor  luptându-se  cu  muştele,  cu   să  păstrează  pe  piele.               1880  de  »Reuniunea  română  de  argâ-
         atât  mai  mult  dacă  mai  au  şi  coada        Din  cauza  mirosului  acestui  piei,  sitori  din  Făgăraş«.  La  Reuniune  să
         retezata.                                   care  nu-mi  pare  de  loc  neplăcut,  fug  mai  găsesc  obiecte  vechi,  datând  dela
              De  asemenea  vitele  cornute  şi  în   muştele  şi  lasă  animalele  neturburate   anul  1643,  iar  registre  şi  protocoale
         deosebi  taurii  au  mult a  suferi  din cauza  căci  în  adevăr  nimic  nu  poate  impre­  dela  anul  1790.
   1   2   3   4   5   6