Page 2 - Bunul_Econom_1906_29
P. 2
Pa# 2 B UNUL E CONOM Nr. 29
însă acela să întâmplă într’o măsură mai turală, că aceste obiecte de învăţământ elevii de industrie, respective de co-
mare, atunci trebuie luate anumite mă să se predee cu deosebită privire la re merciu, — nu atinge numărul de 40.
suri pentru împedecarea aceluia. Una giune şi la modul de viaţă a părţii : Dacă ajunge la 40 numărul celor ob
dintre aceste măsuri ar fi mişcatul cât precumpănitoare a părinţilor copiilor, ligaţi din o comună, —■ fie ei afară
de puţin al verzelor din rădăcină, prin sau într’un mod mai extins şi folositor sau în interiorul comunei şi-nu s’ar putea
care apoi încetează pe un timp oare care vieţi! poporului. îndruma în şcoala elevilor de meserii
creşterea mai departe. Mişcatul verzelor Conform acestora pe baza dispo- sau comerciu —• neîncâpând şi nefiind
trebue să se facă după o ploaie mai ziţiunilor § ului 55 al legii de instrucţie ei elevi de industrie sau comerciu, —
îmbelşugată şi numai tare puţin. şcoala economică de repeţie, dupăcum este a să organiza şcoală separată
Tăiatul verzelor pentru înăcrit să conform împrejurărilor climei şi solului economică de repetiţie.
face de regulă câtră sfârşitul lui Oc- din cutare regiune e ’ lăţită în general
tomvrie, după-ce adecă să răcoreşte agricultura, economia vitelor, cultura . : §■ 6. ,
bine timpul, de oare-ce dacă să taie poamelor, cultura viilor, legumăritul sau j Două sau mai multe comune cari
nu sunt mai departe una de alta —
mai înainte, nu să prea pot păstra timp cultura, pădurilor, — să vor acomoda
socotind dela centrul comunelor — de
aşa îndelungat în stare crudă. Cu cât acestor râmi economici atât cu privire
verzele să pun mai târziu la înăcrit, cu la organizaţiune cât şi cu privire la 3 şi 7 a zecea chilometri să pot aso
atât să pot păstra timp mai îndelungat materialul de inştrucţie şi la învăţă cia cu îngâduirea comitetului adminis
Economii noştri! pun verzele la înăcrit mântul practic şi astfel are să fie şcoală trativ pentru înfiinţarea unei scoale
de regulă numai după-ce întră în postul economică de repetiţie cu direcţie agri economice de repetiţie, dar’ numai în
Crăciunului. colă, pomologică, de vierit, de legumărit cazul, când numărul total al copiilor'
obligaţi la instrucţiune din acele co
Verzele tăiate să pot păstra timp sau de pădurărit, fiind cu conziderare
mai îndelungat şi aşa neînăcrite, dacă la raportul şi influenţa împrumutată ce mune în etatea dela 1 3 — 15 nu trece
să aşază într’un loc mai zvântat cu o o au singuraticii râmi agricoli unii faţă de 60.
temperatură mijlocie, unde adecă să nu de alţii. In acest caz teritorul de praxă pe
cât posibil în totdeauna trebuie ales
fie nici prea cald, dar nici frig de tot,'
între cele două comune, sau şcoala tre
ca să îngheţe, de oare-ce verzele înghe Din § 50 al legii de instrucţie
ţate num ai prea sunt aşa bune pen reiese clar, că comuna politică este ob bue organizată în comuna din punctul
tru înăcrit. Anumite pivniţe să pot fo- ligată a să îngrijii conform legii de in central al comunelor asociate. Excep-
l'pşi cu bun succes pentru păstra tul verze strucţiune repetiţionalâ corespunzătoare ţiunea are loc, dacă mai multe comune
lor. Tot în pivniţe să mai pot păstra pe sama copiilor obligaţi la învăţămân să asociază pentru organizarea *unei
şi, verzele smulsă cu rădăcina, cari adecă tul de repetiţie. Conform acesteia, fie şcoale economice de repetiţie cu în
să pun apoi primăvara în grădini pen care comună, în care partea precumpăni văţător specialist. In acest caz învoiala
tru producerea sămânţei de rând. toare a locuitorilor să ocupă cu econo o pot face comunele.
lo a n Georgescu. mia, agricultura, cultura viilor, grădinări §. 7.
tul pomăritul sau cu pădurăritul şi numă Dacă între cei obligaţi a cerceta
rul copiilor de ambele sexe obligaţi la în şcoala economică de repetiţie cel puţin
Şcoala economică de repetiţie.
văţământul de repetiţie ajunge Ia nu 50 sunt fete, instrucţiunea economică
mărul de 40 cari de fapt locuiesc per de repetiţie este de a să distribui în
Extras din ordinaţiunea ministerială manent în comună, o astfel de comună două grupe, respective este a să or
ung. reg. de culte şi instrucţie publică este obligată în bâza §. 50 al art. de ganiza şcoală de repetiţiune deosebită
Nr. 66,569 dela 24 Sept. 1902 pub lege XXXVIII din 1868 a înfiinţa şi de băieţi şi de fete.
licată sub titlul: organizaţiunea şi pla susţine şcoala economică de repetiţie. In acest caz băieţii şi fetele sunt
nul şcoalei economice de repetiţie; un Şcoala comunală generală de re- a să instrua cu lotul deosebiţi şi pen
gureşte: A gazdasâgi ismetlo-iskola szer- petiţie ce a existat până acum în Co tru şcoala de fete sunt a să institui în
vezete es tanterve. mună este de a să organiza în timp de văţătoare cualificate, sau în lipsa aces
un an dela introducerea ordi naţiunii tora femei culte cualificate pe cale
C ap. 1.
prezente în şcoală economică de repe practică din economia casei, legumărit,
Condiţiunile organizării şcoalei tiţie, dacă în comună este învăţător cultura galiţelor, a animalelor de casă,
economice de repetiţie şi obligativitatea acomodat la conducerea şcoalei eco îndeosebi din cultura animalelor cor
organizării. nomice de repetiţie. nute şi lăptârit, cusutul albiturilor şi al
hainelor, cultura cânepei şi a inului, cu
§ . 3 .
Şcoala economică de repetiţie pe Reprezentanţa comunală, după as aceea destinaţiune clară, că fetele, să
baza dispoziţiunilor §-ului 55 al art. de se poată pregăti cu deosebită îngri
cultarea opiniunii scaunului şcolar co
lege XXXVIII din 1868, şi în senzul munal, respective a curatoratului şcoa jire pentru chemarea lor de femei.
§-ului 50 al aceluiaş articol de lege lei de stat stabileşte, că în conzidera- In aceste şcoale instrucţiunea de
este cursul de repetiţie al şcoalei po rea celor cuprinse în §. 1 ce fel de repetiţiune a fetelor să acomodează şi
porale elementare comunele ce e a să şcoală economică de repetiţie o află în ce priveşte învăţământul din obiec
înfiinţa; al cărui scop este, că între tele pentru cunoştinţele generale în ca
necesară de susţinut.
obiectele de învăţământ obligate în drul planului şi materialului de învăţă
şcoala poporală elementară comunală §. 4. . mânt stabilit.
conform scopurilor generale ale legii de Şcoala de elevi de industrie exis §■ 8.
instrucţie poporale în cursul de instruc tentă în comună numai în acel caz li
ţie repeţitor să se împărtăşească de în berează comuna de obligământul orga Pe lângă şcoalele poporale elemen
tare de stat, este neapărat să se înfiin
grijire deosebită îndrumările practice nizării şcoalei economice de repetiţie,
înşirate în capitolul de lege amintit mai dacă sau partea preponderantâ a lo ţeze — cu concursul specificat mai în-
nainte referitor la economia de câmp cuitorilor comunei să ocupă cu indus jos al comunei —- şcoală economică de
şi la ramurile ei laterale, şi oa să se tria, sau dacă numărul celor obligaţi Ia repetiţie, dacă sunt în comună cel pu
ajungă scopul legii exprimat în acelaş învăţământul de repetiţie — : dar’ cari ţin 20 obligaţi la învăţământul de re
capitol referitor la fizică şi istoria na nu să pot îndruma în şcoala pentru petiţie al acestei şcoale. (Va urma).
