Page 4 - Bunul_Econom_1906_29
P. 4
P*g-4 BUNUL ECONOM Nr. 29
' Pe când înainte cu 2 0 —30 ani Prezidentul Reuniunii astăzi e Io- Lucrările agricole In luna Iulie.
meseria tâbăcâritul era în floare, astăzi sif Giora, notar Ioan Berescu şi cassar
dupâ-ce piei din România tiu să mai Vasile Ţinţar.
pot adnce ca mai nainte şi mai ales Cât preţ să punea în vremea veche i In luna aceasta să urmează cu se
în faţa concurenţei fabricilor ia numai ceratul grâului ca şi al altor cereale,
pe meserii şi cu câtă sfinţenie să purtau cu treeratul şi îngrijirea seminţelor puse
vegetează. Acestea sunt şi cauzele, din meseriaşii noştri faţă de aşezămintele
cari astăzi abia să mai îndeletnicesc cu lor, o dovedeşte următoarea formulă a la magazie. Să ştie că aceste lucrări
această meserie 32 familii din Făgăraş. jurământului, când întră vre-un măies agricole nu să pot isprăvi toate în luna
Scopul Reuniunei după statutele tru în societatea din Făgăraş: Iunie, deci ele să mai fac şi în Iulie,
îndată după ridicarea grânelor de pe
aprobate în 1880 este a) înaintarea si «Doamne, Isuse Christoase ajută- câmp, ar trebui ca toate locurile de
progresul membrilor şi ajutorarea ace
ne! In numele atot Creatorul, a sfintei mirişte să se are cât să va putea mai
lora dintre ei, cari fără vina lor au ajuns Treime: Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, jur la suprafaţă, ca astfel toate seminţele
la sărăcie, cum şi ajutorarea bolnavilor eu cu numele (N. JN ), că voiu ţinea de ierburi vătămătoare să fie acoperite
din societate; b) ţinerea bunei ordine poruncile onoratului Ţehiu şi voiu as de pământ. Aceste seminţe, la cea mai
în privinţa elevilor faţă cu argăsitorii şi
culta pe cei mai mari şi meşteşugul mică umezeală vor încolţi şi vor creşte,
c) înfiinţarea unui magazin pentru păs
din mâna mea nimănui nu-1 voiu da. şi când locul este acoperit de verdeaţă
trarea pieilor verzi, cumpărate spre vin Şi la judecată voiu lua sama şi nu voiu Să grăpează locul <în lung şi de-acur-
dere între membrii cu preţul de cum părtini nimăruia fără sufletul meu. Aşa mezişul, ca astfel toate buruienile să fie
părare şi un magazin de vânzare.
să-’mi ajute Dzeu«. desrădăcinate şi uscate de căldura soa
Membrii ai Reuniunii pot fi numai relui. Astfel de lucrări să fac de agri
cei-ce să ocupă cu meseria pe teritorul De încheiere dl Tordăşianu exclamă cultorii din străinătate şi sunt bine fă
cu cuvintele dlui protopop Borzca »da-
Făgăraşului, bărbaţi, femei şi minoreni, cute, fiindcă numai cu modul acesta
re-ar bunul D-zeu ajutorul său, ca toate
ceşti din urmă exerciându-şi drepturile îşi pot scăpa sămănăturile câmpului de
lucrurile şi întocmirile sociale ce le ve
prin plenipotenţiaţi. Membrii solvesc o fel de fel de buruieni vătămătoare la
taxă de 20 cor. odată pentru totdeauna dem, precum şi această societate să creşterea acestor sămănâturi. Joate o.-
nu apuce pe calea decadenţei, să le vedern
şi 50 fîleri taxe la pătrar de an. goarele (arăturile) făcute în luna Maiu
iarăşi în vigoare, iarăşi reînviate şi cu
Reuniunea are în fruntea sa: 1. puteri nouă de viaţă să-şi continue şi Iunie, îu această lună să ară a doua
Comitetul dirigent, constătător din pre oară, însă de această dată arătura să
zident, viceprezident, notar, cassar, raţio • calea!« face de-acurmezişul locului, ca brazdele
cinist, advocat şi 9 membri, toţi aleşi Intraţi în însăşi şedinţa literară, să se fărăminţeze mai bine. Aceste ară
de adunarea generală pe 3 ani. 2. «Co notarul reun. dl St. Duca ceteşte pro turi să fac mai la suprafaţa locului. In
mitetul revizoral« din 3 membri, aleşi cesele verbale ale şedinţelor administra Transilvania, după ce au trecut două
pe 3 ani şi cu dreptul de a controla tive, iar’ după dsa, corul improvizat al săptămâni dela această arătură, agri
birourile, a seontra cassa şi în caz de dlui Ioan Stanciu^ măiestru zugrav a cultorii săteni grâpeazâ locul ca pămân
lipsă a conchema însuşi adunarea ge cântat cu simţ câteva cântece corale; tul să se mârunţeascâ şi mai bine. A-
nerală. 3. «Comitetul pacificator» din sodalul măsar' dl Ioan Hedu, urcând ceastă lucrare mie însă îmi pare de pri
6 membri ordinari şi 2 suplenţi. Jumă pentru prima oară tribuna, ne-a procu sos, cu atât mai muit cu cât să ştie
tate din membrii acestui comitet să aleg rat multă veselie cu «Pocăinţa beţivu că dacă în pământ să găseşte puţină
de adunarea generală, iar’ cealaltă ju lui», de Speranţă, mica şcolăriţa Măria umezeală, flora microbiană să găseşte
mătate de câtră elevi şi sodali pe câte Coleşanu, a plăcut în poezia «întrista în deplină activitate in înmulţirea ei şi
1 an. El funcţionează de sine stătător rea, de Alexandri; dl Nicolae Işan ne-a la asimilarea azotului în folosul sămâ-
cu prezident şi notar ales din sinul său. înveselit şi de data aceasta cu mai multe nâturilor cari au a să face în toamnă.
Chemarea comitetului pacificător este cântece hazlii; dşoara Constanţa Buz-
a petracta şi decide asupra divergen dughină ne-a predat cu destulă naivitate Seceratul ovâm lui. Pe la jumăta
ţelor (neînţelegerilor/ dintre stăpâni şi poezia «La oglindâ«, de Ccşbuc soda tea acestei luni sau chiar pe la sfîrşit,
calfe şi ucenici. lul cismar dl Cod rea Popa, cu un basso să începe sereratul vasului, care ca şi
puternic şi cu o voce curată, moale, treeratul, să face cu aceleaşi instru
E caracteristic, că prezidentul Reu
ne-a captivat toate simţirile, executând mente agricole. La hectar ovâsul poate
niunei, care să numeşte de membri în
«Cântecul haiducului» şi secerând nes să producă dela 8 — 70 hectolitri. Ovă
graiul zilnic »Ţehiu-meşter«, agrăieşte în
fârşite şi binemeritate aplauze. După re sul să întrebuinţează la hrană animale
adunări pe .membri cu «Meşteri Dum lor şi a pasărilor de curte, la facerea
neavoastră!» în loc de »Domni|or« cum citarea potrivită a poeziei „Rea de plată4',
de Coşbuc, prin dl L Hedu, a urmat pânei, care este foarte hrănitoare, şi
să obicinueşte la alte societăţi.
baritonul nostru, dl Ioan Stanciu cu amestecat cu orzul la facerea berei.
Societatea astăzi dispune de pu
doina din «Moşul Ciocârlan», ce ne-a La cai, ovăsul să dă după ce au
ţină avere, dar’ pe timpul ţehiurilor a încântat şi fermecat.
ajutat bisericile române din Făgăraş cu trecut două luni dela secerat. Paiele de
mii de floreni. Astfel în 1878 au făcut Terminat programul, între azistenţii ovâs să pot da ca hrană la toate vitele
la biserica gr .-or. de acolo un prapor cam 100 la număr s’au sortat 11 bro când sunt bine păstrate şi sunt mai
în preţ de 1000 cor. şuri folositoare. hrănitoare decât paiele de orz.
Membrii societăţii astăzi să ocupă Dl Tordăşianu având să părăsască Macul, dacă sa copt să zmulge
exclusiv cu argăsitul pieilor de oaie, pe câte-va săptămâni Sibiiul, mulţămeşte sau să taie cu secera sau cu un topo-
mai sles lucrate în alb şi foarte rar în participanţilor şi-i roagă să aziste şi la raş, după secerat să face mici snopi,
/ negru sau roşu. La lucrarea pieilor să lucrările ulterioare ale Reuniunei ce să care să fac glugi, să lasă 15 zile în
foloseşte »scumpia« /un tel de floare vor conduce cu vrednicie de harnicul bătaia soarelui şi după aceea să treeră,
ca trifoiul/ adusă cu vagoanele din Bul nostru comitet în frunte cu zelosul vice sau să bate cu un băţ. După treerat
garia. Pieile crude să cumpără din Fă prezident dl C. Poponea şi de notarul seminţele să dau la ciur de două ori
găraş şi jur, apoi din Braşov, Sibiiu, dl St Duca. ca să se cureţe bine, să pun la maga
Mediaş, Sighişoara, Cetatea-de-baltă etc., » ălătorul*. zie unde să păstrează până la vînzare.
C
iar’ cele lucrate să desfac cam tot în Macul produce la hectar 20— 26 hec
aceleaşi oraşe, dar’ mai ales în Braşov. tolitri. Uleiul ce să scoate din semin-
