Page 4 - Bunul_Econom_1906_33
P. 4

Pag.  4                                           B U N U L  E C ONO M                                                Nr,  33

        ales  ia  direcţiune  şi  doreşte  să  nu  (ie   O  altă  cauză,  care  probabil  a  de­  acesta  nu  să  degarniseşte  şi trăeşte mai
        luat în  combinaţie,  s’a  efeptoit  alegerea  terminat  în  prima  linie  o  restrângere  a   mult.  Aceste  operaţiuni  delicate  şi  mi­
        locurilor  devenite  vacante prin abzicere,   acestei  culturi  este  şi  scurta  viaţă  a   găloase  nu  să  pot  aplica  într’o  planta-
       cu  rezultatul  următor :                   persecului.  Dar’  şi  această  longevitate   ţiune  întinsă  în  câmp  deschis.  Ceace
             In  direcţiune:                       este  relativă,  căci  persecul  în  cultură   însă  ar  fi  posibil  pentru  a  împedeca
                                                   liberă  şi  neîngrijită  moare  după  7— 8   degarnisarea,  este  ca  primăvară  să  se
             Dr.  Ioan  Popu,  Dr.  Romul  Dobo
                                                   ani;  pe  când  în  spalier  unde  este  în­  scurteze  toate  ramurile  la  o  eistanţă de
        Dr.  Silviu  Moldovan  pe  timp  de  !/2  an;
       Ioan  L  Vulcu,  Ilie  Popovici  Ioan  Branga   grijit  de  aproape poate dura  18— 20 ani.  15—-20  m.  de  lungime.  Prin  această
       pe  timp de  l '/2  an,  Ioan  Lăzăroiu corn.    Nu  suntem  pentru  introducerea      tăiere,  tot  ar  rămânea  destule  fructe
       Procopiu  Herlea  pe  timp  de  2 ]/2  ani.   culturei  în  spalier  a  persecului,  pentru   pentru  anul  acela  şi  tăierea  ar  forţa ca
       A. luat  parte  la  alegere  2220  de  voturi.   motivul  că  reclamă  multe  îngrijiri  pe   de  la  baza  fiecărei  râmurele  tăiate  să
       In  comitetul  de  supraveghere:  I.  Moţa,   care  vierii4* noştrii  puţin  cunoscători,  nu   dea  alţi  lăstari  noui  şi  astfel  s’ar  împe­
       Constantin  Baicu, Simion Corvin, Avram     le  pot  da.  Credem  însă,  că  s’ar  putea   deca  degarnisirea  Tot pentru  acest scop,
       Dubleş,  iun.  2225  voturi.                foarte  bine  întinde  cultura  în  aer  liber,   îndată  ce  persecul  leagă  să  recomandă
            Adunarea  generală  la  propunerea     căutând  a’i  da  u nele  îngrijiri  care  i-ar’   a  să  face  o  ciupite  generală  a  lăstari­
                                                   putea  prelungi  viaţa.                    lor,  operaţiune,  care  ar  forţa  ceva  să
       acţionarului  Procopiu  Herlea,  detragând
       încrederea  membrului  Silviu  Dămian ră-        Persecul  este  un  arbore,  care  în   se  scoboare  mai  jos  şi  să provoace des-
       mas  în  direcţiune  din  formaţiunea  ei   principiu  reuşeşte  peste  tot unde merge   voltarea  mugurilor  adventivi,  care  alt­
       de  mai  nainte,  locul  aceluia  s’a  declarat   viaţa  ne  vie.  Cum  însă  este  mai  deli­  fel  mor  fără  a  să  desvolta.
       de  vacant  şi  s’a  întregit  prin  alegerea   cat  decât  viţa,  şi  mai  simţitor  decât  ea   Făcând  aceste  2  operaţiuni,  cre­
       membrului  din  comitetul  de  suprave­     la  frig,  în  ţara  noastră  cultura  persecu­  dem  că  să  poate  cel  puţin îndoi  durata
       ghere :  Constantin  Baicu,  iară  în  locul   lui  în  câmp  deschis  nu  să  poate  face   vieţii  persecului  şi  chiar  o  putem întrei
       acestuia,  în  comitetul  de  supraveghere   cu  succes  decât  în  regiunea  propriu   dacă  vom  lua  măsuri  a  trata  persecul
       a  fost  ales:  Vasile  Osvadă,  din  Hune­  zisă  a  podgoriilor  şi  în  această  regiune   contra  gumei,  şi  în  special  contra  in­
       doara.                                      este  de  recomandat,  a  să  alege terenu­  sectelor  şi  paraziţilor  care  atacă  foile.
                                                   rile  ridicate,  expuse  spre  mează-zi  şi     Contra  boalelor  criptogamice  ale
            Aşa  a  decurs  aceasta  adunare asu­
       pra  căreia  ochii  multor  acţionari  şi  in­  adăpostite  din  partea  crivăţului    foaei  avem  un  remediu  foarte  pu­
       teresaţi  erau  ţintiţi  cu  o  curiositate oare   Ţinând  cont  de  aceste  recoman-   ternic  anume:  zeama  bordeleză, cu con-
       care de  a  şti rezultatul  formaţiunei  noui   daţiuni  ca  expoziţiune  şi  situaţiune,  şi   diţiune  însă  de  a  tace  2 — 3 tratamente
       a  direcţiunei  ce  o doreau  cei  cari  o au   căutând  a  planta  persecul  într’un  teren   foarte  de  timpuriu,  din  8  în  8  zile,  în­
       fost  cerut.  Acum  vedem  că  din  forma­  uşor  putem  face  o  cultură  rentabilă.   dată  după  aparţiunea  foilor.  Dacă  aş­
       ţiunea  cea  veche  a  direcţiunei  lipsesc:   Este  de  remarcat  că  terenurile  roşii   teptăm  să  apară  mai  îptâi  boala,  pen­
       Niculae  Vlad  farmacist,  Dr.  Aurel  Vlad,   sunt  cele  mai  favorabile,  dar’  să  nu  fie   tru  ca  în  urmă  să  tratăm,  atunci  foile
       deputat,  Dr.  Aurel  Oprea,  advocat,  Da­  prea  argiloase.  Cu  cât  un  pământ  este   atacate  vor  cădea  cu  tot  tratamentul;
       nii  David,  senator  la magistrat,  Nicolau   mai  argilos  şi  mai  compact  cu  atât  să   ceace  a  făcut  pe  unii  să  crează  că  că­
       Andrei;  preot  în  Căstău  şi  Silviu  De-   bolnăveşte  mai  uşor  de  gumă,  care  îi   derea  foilor  este  provocată  chiar  de
       mian,  mare  acţionar.                     scurtează  viata.                           tratament.
            Publicăm  acestea  pentru  informa­        Nu  toate  felurile  de  pesice  merg       Neapărat  că  dacă  ne-am  putea de­
       rea  publicului  nostru  cetitor  fără  nici   bine  în  câmp  deschis,  în  forma  liberă.   prinde  ca  în  fiecare  iarnă,  înainte  de a
       un  comentar,  pentru-că  ţinem a  nu  pre-   Cele  mai  bune  feluri  pentru  ţara  noas­  începe  vegetaţiunea  persecului,  să  tra­
       judeca  mersul  bun  a unei  bănci  de  va­  tră  sunt  varietăţile  americane,  Amsden   tăm  trunchiurile  şi  ramurile  persecilor
       loare  cum  este şi  acest  institut  finanţiar   şi  Alexander.                       şi  caisilor  cu  un  insecticid  puternic  am
       românesc, care să conduce pe baza strictă       De  altfel, sâmburele, reproduce des­  ajunge  să  distrugem  mare  parte  din ini­
       a  statutelor  şi  regulamentelor  sale.   tul  de  bine  specia;  aşa  că  fiecare  îşi   micii  comuni  ai  acestor  2  specii.
            Din  punct  de  vedere  obştesc  însă,   poate  forma  persecii  de  care are nevoie                    >R.  V.  Hort.  şi  Agr.«
       dorim,  ca  direcţiunea  nou formată  să  se   pentru  o  cultură  mică  în  câmp deschis.
       nizuiască  şi  ia  a  lucra  în  mod  pacînic   Este  de  ajuns  a  semăna  sâmburii  celor   Adunarea  g-enerală
       la  rezolvirea  variatelor  afaceri  ce  le  are   mai  frumoase  persecii,  care  va  creşte
       prin  conecsiunea  sa  vastă  şi  să  se  fe­  şi  va  produce  ne  altoit  fructe  aproape   a societăţii  noastre de teatru ia Lipova.
       rească  de  a  provoca  susceptibilităţi per­  tot  aşa  de  mari  şi  de  bune  ca  şi  se­
       sonale,  ca  nu  cumva  să se  adeverească   minţele  din  care  provin.                    Comitetul  executiv  pentru  primi­
       vorbele scripturei „rătăcirea cea din urmă      Pentru  prelungirea  vieţii  persecu­  rea  «Societăţii  fontdului  de  teatru  ro­
       să  fie  mai  amară  decât  cea  dintâiu.11  lui  în  câmp  deschis trebueşte date unele   mân «{face un călduros apel cătră fruntaşii
                                    Cronicarul.   îngrijiri  culturale  şi  tratat  contra  boa-   din  jurul  Lipovei  pentru  a  participa  la
                                                  lelor.                                      adunarea  societăţii  de  teatru  la Lipova,
                                                                                              îndemnând  mai  vârtos  pe  fruntaşii  ţă­
                                                       Persecul  nu  mai  dă  rod  pe  rămu-
                P  e  r s e c u   1.              rica,  care  a rodit anul trecut. Din această   rani  ai  comunelor  lor  să  împărtăşească
                                                  cauză  persecul  să  degarniseşte  de jos în   vestea  acestei  sărbători  culturale în cer­
            Fără  îndoială  că  persica  este  una   sus,  astfel  că  după  o  producţiune  de   cul  cunoscuţilor  lor  şi  îndemnând  pe
       din  fructele  cele  mai  delicioase,  mai   5— 6  ani,  numai  rămân  ramuri  verzi   toţi  cei  cu  tragere  de  inimă  să  se, în­
       căutate  dar’  în  acelaşi  timp  cele  mai   producătoare  decât  în  vârf  unde  mai   scrie  ca  membri,  apoi  continuă  aşa:
       delicate.  Poate  că  tocmai  prea  multa   dă  semne  de  viaţă  pe  când  restul  sea­    Fără  simţ  de  jertfă  pentru scopuri
       gingăşie  a  fructului  şi  a  plantei  să  fie   mănă  cu  un  scheleţ,  de  aci  puţina  lui   obşteşti  înaintarea  noastră  întârzia  şi
       una  din  cauzele,  pentru  care  cultura   durată.                                    noi  întârziem  de  mult  în  noaptea  ne-
       acestei  plante  nu  a  luat  desvoltareă  pe   De  aceea  la  cultura  în  spalier,  in­  ştiinţei,  tânjind,  când  neamurile  vecine
       care  o  merită,  ca  plantă  cultivată  în   teligenţa  grădinarului  intervine  şi  prin   cu  paşi  zoritori  ne  trec  înainte.
       câmp limber; căci  ca  cultură  de  spalier   o  tâere  în  verde,  face  ca  în  locul  ra­  Toţi  cei  înscrişi  de membri ai  «So­
       nici  nu  este  introdusă  de cât prin unele   murilor  de  rod  din  anul curent să apără   cietăţii  pentru  fond  de  teatru  român«
       pepiniere  ale  statului.                  pentru  anul  viitor  altele,  şi  cu  modul  vor  fi  pomeniţi  an  de  an  în  anuarul
   1   2   3   4   5   6   7   8