Page 5 - Bunul_Econom_1906_33
P. 5
Nr. 33 B U N U L ECONOM Pag. 5
"Societăţii, iar’ cei înscrişi cu sume mai 4. Joi, în 17/30 A ugust: Evenouă de vară, iar’ cei de al doilea de
mari vor primi un anuar bogat şi pre tuale excursiuni. , . cele de iarnă, cari adecă iernează cu
ţios an de an. Comitetul executiv: Dr. A. Halic, poamele culese prin pivniţe, sau pe
»
Sus s’avem inimile fruntaşi români! Dr. A. Cioban, Dr C Miss.ts, Dr. A. frunzele şi în scoarţa pomilor şi numai
Geniul culturei naţionale a sunat din Bradean, Dimitrie Roman. în primăvara următoare să desvoaltă din
cornul lui de argint, înşiraţi-vă cu toţii ouă, de să fac larve sau vermi.
sub flamura celei mai frumoase institu- Cel mai bun mijloc de stârpite în
ţiuni culturale româneşti. , Poamele vermănoase. contra acestor vermi este acela, de a
Ear’ ca cu toţii să ne convingem nu băga toamna nici odată poamele
despre abnegaţiunea şi entuziasmul ro Ca mai toate roadele de câmp şi vermănoase în pivniţă, ci mai bine este
ditor cu care conducătorii aleşi ai nea de grădină, aşa şi unele din poame sunt de ale scutura din pomi, câte le vedem,
mţului nostru duc cârma societăţii, gră supuse la mai multe boale. Intre aces că rămân aninate pe crengile acelora
biţi cu toţii la Lipova pe zilele 28 şi tea pentru mere, pere şi prune cea mai şi de a unge cu var sau gaz încă de
29 August. când comitetul societăţii va însărcinată este vermânoşareâ. Aceasta cu toamnă scoarţa pomilor. In modul
descinde în sinul nostru aducându-ne să produce de nişte viermuleţi sau larve acesta şi dacă nu ne succede de a-’i
dragostea şi lumina «Taliei române«. (omide), cari întră în poame, parte când stîrpi cu totul, totuşi să prăpădesc par
Un 28 şi 29 August st, n. să va ţinea acestea sunt numai în floare, parte când tea cea mai mare din ei.
adunarea generală anuală a societăţii, încep deja a să forma şi parte pe tim In timpul din urmă pomologii mai
cu care ocaziune toţi participanţii vor pul când sunt deja formate. mari, au început a stropi pomii din gră
putea fi lămuriţi şi asupra rostului aces Omidele sau moliile numite se pră dină, după-ce leau căzut floarea, cu aju
tei societăţi, aflând mângăere în con sesc dela nişte fluturi şi trec şi ele ca torul unei pumpe (stopitoare), cu un fel
ştiinţa, că sunt şi ei membrii ei. toate insectele prin aşa numita meta de otravă de aramă (cuprum arseni-
Din acest prilej sărbătoresc să va morfoză (schimbare), şi adecă: din ouă corum), din care să pune în 100 litri
arangea un şir întreg de festivităţi: tea să fac larve sau omide, din acestea să de apă curată câte 5 0 — 60 grame, şt
tru, concert, petrecere cu dans, excur- fac apoi nimfe sau coconi, iar’ din aces cu aceasta amestecătură să stropesc apoi
:ziuni etc. Concursul distins al artiştilor tea după 14 zile iesă fluturul în toată pomii, intocmai precum să stropesc şi
noştri dramatici în frunte cu domnul forma lui. viţele de vii atâcate de peronosporă.
iZaharie Bârsan, ăl domnişoarei Valeria Fluturii aceştia sunt de o coloare Dar’ fiindcă otrava de aramă e
Popp, cântăreaţa de trumos renume, al neagră închisă, aripile lor pe partea foarte primejdioasă, din care cauză nici
bursierului Societăţii domnul Aurel P. de deasupra au un punct negru mare nu să poate procura fără adeverinţă dela
iBănuţiu, — garantează nivoul înalt al iar pe partea dedesupt au o coloare primăria comunală, aşa nu trebuie su
festivităţilor. cam surie. Mărimea lor e de un centi ferit pe nimenea, ca să se atingă cumva
Oaspeţii să se anunţe la comitetul metru, iar’ când stau cu aripile întinse de ea, sau de poamele stropite de cu
central de încvârtirare, la adresa dom orizontal, aceea ajunge până Ja trei cen rând, ba nici iarba să nu se folosască,
nului Dimitrie Roman în Maria-Radna. timetri. Ei zboară de regulă după apu până ce nu au spălat’o bine ploile. In
:S ’au făcut toate cele de lipsă pentru ca sul soarelui, când femeiuştele, cari sunt modul acesta să pot stârpi apoi şi mai
toţi să fie mulţămiţi. ceva mai mari, ca bârbătuşii, îşi depun uşor viermii din poame, de oare-ce aceia
La toate festivităţile va cânta mu ouăle pe frunzele şi coaja pomilor, unde apucându-se să roadă la coaja lor, în
zica din Abrud, cea mai bună muzică apoi clocindu-se de căldura soarelui, ies dată să otrăvesc şi cad morţi la pământ.
tot atâtea omide, cari pe încetul trec loan Georgescu-
românească.
de pe frunzele şi coaja pomilor şi întră
Intr’un iton tot atât de călduros
în fructele acestora, pe cari le găuresc
scrie şi «Gazeta Transilvaniei» despre în Exeursiime culturală
semnătatea societăţii noastre de teatru. şi încep a să nutri cu miezul lor şi al
sîmburilor din ele. la Expoziţia din Bucureşti,
Asociindu-ne şi noi cu toată dra La început viermuleţii sau moliile
gostea de neam la cele de sus, salutăm acestea sunt de tot mici şi subţiri, dar’ Pornindu-să mişcare între preoţimea
din inimă adunarea din 15 28 1. c. şi-i după-ce apucă în poame şi să satură şi învăţătorimea din protopresbiteratul
dorim succes strălucit pentru ajungerea
bine, cresc şi şă fac tot mai mari şi Sebeşului-Săsesc a face corporativ o ex-
scopului ce-’l urmăreşte »Talia« ro-
mai groşi, aşa încât nu mai pot ieşi cursiune culturală la expoziţia din Bu
mânâ. — ^
pe gaura aceea, pe care au intrat în cureşti, la Constanţa, Marea-Neagră etc.,
poamă, ci sunt siliţi, ca să-şi facă alta | în conţelegere cu dl protopop Sergiu
PROGRAMUL FESTIVITĂŢILOR.
pe care apoi de regulă îşi scot şi ne- I Medean, am proiectat excursiunea pe
1. Luni, în // 27 August:: a) pri curâţiile, ce le fac acolo. Aceasta să jumătatea primă a lunei lui Septemvrie
mirea comitetului; b)Ua 8 ore seara de
poate vedea de altcum' mai, la toate st. vechiu.
-cunoştinţă în restaurantul «Regele Un
poamele vermănoase, că adecă au câte Fiind- că reprezentarea corporativă
gariei».
două găuri de verme. va fi mai deantnă şi spesele mai re
2. Marţi în 13/28 August:: a) Ia Vermele acesta rămâne în poame duse, dacă numărul excursioniştilor va
9 ore a. m. serviciu divin în biserica câte două luni de zile, până ce adecă fi cât să poate mai mare, şi fiind-că
gr.-or. rnmână din «Lipova; b) la 10 a crescut şi s’a desvoltat de ajuns. Atunci poate şi dorinţa preoţimei şi învăţăto-
ore a. m. şedinţa I în sala «hotelului
venindu-j timpul, ca să se schimbe în rimei din tractul Orăştiei este ca să se
«Regele Jngariei«; e) la 2 ore banchet păpuşă, iesă din poamă afară şi sau folosească de această ocaziune, care
la «Arhiducele Iosif«.; d) seara la 8 toarce un fel de tort ca păianjinul bună poate nici-când nu i-să mai dă:
ore concert cu reprezentaţiune, teatrală
oară, cu care apoi să acăţă de o creangă Comunicăm şi pe calea aceasta
în sala hotelului «Arhiducele :Iosif«.
a pomului, sau să ascunde în scoarţa preoţilor şi învăţătorilor noştri proiec
3. M ercuri iîn 16 2g A ugust: a) acestuia, unde stă câte 14 zile, până tul sus amintit, învitându-’i să se însinue
la 9 ore a. m. şedinţa a.II-a tot la «Re ce adecă să schimbă în fluture. Unii imediat cei-ce voesc să participe Ja ex-
gele Ungariei«; b) Mercuri seara la 8 din fluturii aceştia să ivesc deja prin cursiune şi apoi cel mult în 8 zile să
ore petrecere cu dans la «Arhiducele Maiu, sau Iunie, alţii însă numai prin putem şti numărul lor. — La excur-
Iosif«. August şi Septemvrie. Cei dintâiu pun siune pot lua parte şi dame.
