Page 7 - Bunul_Econom_1906_33
P. 7
Nr. 33 B U N U L ECONOM Pag- 7
lele (gura) lor puternice, apoi le îngroapă transportat la secţie şi ţinut acolo până Târgurile din Ungaria, Transilvania şi Banat.
în huma (gunoiul) acelora şi cultivă ciu ce să trezeşte.
perci pentru hrana coloniei (furnicarului). In schimb însă autorităţile cerce Dell 26 Aug. până la 1 Sept. st. n. 1906.
Ce privesc grădinile lor, ele le con- tează cârciuma în care s’a îmbătat acel
struesc pe arbori între sghiaburile scoar individ şi cârrîumarul este obligat de 26. August St. n. Egres, Irsa,
ţei şi rămurelele mai tinere. Mai întâiu a plăti spesele de transport precum şi Kiskunhalas, Kiskunmajsa, Kunhegyes,
cară pământ, cu care umplu golul, apoi toate cheltuelile făcute cu clientul său. Melencze, Nagykomlos, Okanizsa, Pet-
pun sămânţe de anumite plante, când * rovdcz, Petrovoszello, Poroszlo, Pos-
răsar florile, ele construesc parapete în 722 mii coroane pentru un tyen, Szekesfehervdr, Szentmârtonkâta,
jurul grâdinei lor. Ulle, care lea studiat Tiszafoldvâr, Vinga, Zarând, Zombor. —:
Cal. Americanul August Belmont, care
la faţa locului istoriseşte că ele sunt să ocupă cu cultivarea de cai nobili, a 27. Alsovist, Csacza, Dobra (Vastn),
multe pe lin arbore şi le servesc furni Dobro'koz, Dunaszekcso, Foldedk, Gajâr,
cumpărat din lăsământul lordului englez
cilor ca loc de apărare în contra raze Galăntha, Gnezda, Hajduboszdrmeny,
James Miller un cal de rassă cu 722
lor toride ale soarelui tropical, precum Haldszi, Hdtszeg, Kadarkut, Kerelldszent-
mii coroane. Calul poartă numele „Rock-
:şi în contra ploilor torienţiale. pâl, Kishegyes, Kisvdrda, Koveskâlla,
sand" şi a câştigat la curse foarte multe
* Los, Lovdszpatona, Magyarfrdta, Ma-
premii.
Traiul. O statistică să ocupă cu * gyarnagyzsombor, Miskolcz, Nagykapus
-datele traiului din diferitele ţări şi ajunge Câţi cai sunt in lumea în (Ungm.j, NemeSddd, Omoldoya, Sâsd,
îa constatarea, că oamenii cari trăiesc Szecseny, Szempcz, Szered, Szill, Uj-
treagă. Europa are 40 milioane de
mai mult sunt în statele balcanice. In cai, Asia? 11 milioane, Africa 1.250.000, sz6ny, Vittencz, Zala, Zalaszentbalâzs,
Bulgaria sunt pe an cam 3883 bătrâni America 25 miloane, Australia 2 mii., Zbro, Zsolna. — 28. Alsodios, Also-
ţ>este 100 de ani, în România 1080, lendva, Butka, Csokoly, Dolha, Facset,
ceeace face pentru tot pământul:
ear’ în Serbia 578. Apoi Francia vine Garamszentbenedek, Hatvan, Huszt, Ki-
79.270.000 cai.
cu 213, Spania 400, Anglia 246, Irlanda In Europa: Rusia posedă 22 mii., râlyhâzatotgyesfalva, Koioshegy, Maros-
570. Ţările de nord au şi mai puţini. Illye, Modor, Munkdcs, Nagybânya, Nagy-
096000, Austro-Ungaria 4:020.000, Ger
Scoţia 26, Norvegia 24, Svedia 18, Da tapolcsdny, Siilelmed, Tata, Topdrifalva,
mania 4.184.000. Francia 2.090 000,
una 2, Elveţia nici unul. Tovis. — 29. Bdrtfa, Bate, Bazin, Beel,
Itelia 752.000, Suedia şi Norv. 676000, Besztercze, Istvdndi, Maiss, Nagydiszhod,
Danemarca 449.000, Olanda 285 000, Rajecz, Rimaszombat, Szdrazpatak, Szf-
w m & w m i M i Belgia 241.000, Elveţia 109,000; Por Jdnos (Po^sdnym ), Szepesolaszi, Zalalovo.
tugalia 220.000, Spania 397,000, Gre — 30. Bozok, Hdromfaagarev, Kabold,
Broderia ou fuior înlocueşte în cia 100.000, Turcia 300.000, Bulgaria Nagykomjat, Olczno, Pdlosnagymezo, So-
Japonia broderia cu, mâtasă. Aceasta 344 000, Serbia 180 000, România mos, Szentbalazs (Somogym.), Szepes-
este o invenţiune, ce are mare succes 884.000 şi Englitera 3 milioane. szombat, Ţorna, Ujfehertb, Zalatna. 31.
în Kyoto, unde s’a expus un leu şi o Alczina, Csdkovdr, Jolsva, Mezovdri, Ne-
leoaică brodată în chipul aceşta. Să zice, Dum. 12-a după Ros., gl 3 sft. 1 meti, Szentgrot, Tabajd, Tdpiogyorgye.
că fuiorul face efect cu mult mai na
tural decât mâtasa Inventatorul acestei D n m 13 Cuv. M. mărt. 26 Samuil 1. Septemvrie. Alsoporumbdk, Ba-
Luni 14 Pror. M'thea 27 I. Calaş..
noi broderii este Sugawara, cunoscut
Marţi 15 (ţ) Ad- N. de D 28 Argustin kabdnya, Csurgo, Homorodszentmdrtop,
deja prin lucrări remarcabile.
Mere. 16 Muc. Diomid 29 Tăter. c. 1. Hybbe, Igal, Kisczell, Kolozsvar, Mar6s-
In lucrările industriei de casă, la Joi 17 Muc. Miron 30 Roza fer. kecze, Mike, Nagybobrocz, Nagyzerind,
noi românii, mult să întrebuinţează fuio Vineri 18 Meii Fior şi L 31 Raimund Nemetujvar, Piskolt, Poloske, Rimaszom
rul în locul mâtăsei la formele de bro Sâmb. 19 M. Andreiu S 1 Sept. Eg d. bat, Szaszkeresztur, Torontdlvdsdrhely,
derii, cu drept cpvânt având efectul
Redactor resp. GEORGE SUCIU. Varjas, Vojtek.
mulţ mai natural, decât mătasa. E în
trebare, numai că cine este inventato
rul broderiei cu fuior şi la noi ? La ce
putem răspunde, că nu avem un inge ţo © In atenţiunea damelor!
nios inventator, ci ihvenţiunea aceasta <D
la noi este obştească, a tuturor, câtă Pentru conservarea frumseţii feţei un preparat excelent este
vreme de când să cultivă cânepa şi inul l -§
ţăranca română îşi pregăteşte însăşi '«> C R E M A B L A N K A
ra —
toate ţeseturile cele trebuitoare în căs Q, (U I — . — a- lui E r 6 S. -
nicie şi timp îndelungat arta cusutului © o
O) :=
CD ^
sa arătat în concepţia artistică a indus -O £ Prin întrebuinţarea acestui preparat nestricăcios, neconţinând argint viu
c E
şi materie do plumb, să delătură tot felul de nedurăţenii de piele, pistrui,
triei de casă executată din cele mai _Q C
CD
elementare şi simple producte, cum e Q> OL % sgrăbunţe, mâncărimi etc. Să poate întrebuinţa şi ziua, lipsit fiind de
o *0 <& materii unsuroase. —
şi fuiorul. •— C/) fMT* Preţul unei tîghii 1 coroană.
O)
* I
* iif m a m l f m t m a£< ?»4 « o s t 4 6 # ilt f f â .
Un mijloc politicos contra be X
o
ţiei. Danezii, oameni foarte practici, au S -o I Puderul-Blanca a lui E r 6 S de coloare albă, roza şi crem,
găsit următorul mijloc de a combate © © X face să dispară luciul pielei, din care. motiv să înviorează
</>
C ' '
beţia: 3 CD pielea feţei. Preţul unei cutii K. 12 0
© Q- I
După un regulament special, gar "3 — f t £ i ţ i * ¥ 4 i a i t f t t t a a i i E
diştii şi în genere oamenii-forţei publice s f
N O #
O Q_ Trimite cu posta prin ramburs ori după
sunt datori îndată ce văd un beţiv pe O . CD
© trimiterea banilor înainte, preparatorul:
stradă, sâ’l sue într’o trăsură şi binişor "O © 00-
să’l transpoarte acasă. 'Dacă individul © EROS'ALADAR, farmacist în DEVA.
JO N ^ (farmacia „HolJo‘‘-hoz.i.
este într’o aşa stare de;; beţie «încât nu
tpoate spune unde locueşte, . atunci «este
