Page 4 - Bunul_Econom_1906_35-36
P. 4

Pag.  4                                            B U N U L  E C ONO M                                          Nr.  35—36


     sistemiza  deosebit.  Referitor  la alegerea   binelor;  iar’  cei  mai  mulţi  s’âu  nutrit   ros«  le  răspunse  tatăl  lor, numai  câşti­
     unei  astfel  de  învăţătoare  încă  servesc   cu  mierea  lor,  aşa  d.  e  Pitagora,  filo­  gaţi-mi  miere  bună  şi  curată.  Fetele au
     de  directivă  cele  cuprinse  în  punctul  sof  grec  carele  a  trăit  90  de  ani  şi  a   împlinit  dorinţa  şi  tatăl  a  trăit  până s’a
     precedent.  Salarul  învăţătoarei  ordinare  trăit  în  conţinu  cu  miere,  la  finea  vieţii   terminat  festivitatea.  Cei  vechi  foloseau
     ce  este  a  să  alege  la  şcoala economică   sale  aşa  a  declarat,  că  de  nu  să  nutrea   mierea  şi  ca  beutură,  care  cei  mai avuţi
     <le  repetiţie  să  stabileşte  la  (1000)  una   cu  miere,  muria  mai  nainte  cu  4-0 de  ani.  o  dau  morţilor  ca  merinde  de  drum, ce
     miiâ  coroane,  locuinţă  conform  legii  şi                                           să  vede  de  acolo,  că în morminte  vechi
                                                      Astăzi  încă  să  foloseşte  mierea  ca
     5   cuincuenale  ordinare  de  câte  100                                               să  află  sticle  pline  cu  vin  de  miere.
                                                 aliment,  medicină  şi  băutură.  Mierea  ca
     coroane  tot  la  câte 5  ani. Douăzeci pro­  cel  mai  sănătos  aliment,  poate  substitui   In  timpurile  mai  nouă  chiar şi  me­
     cente  ale  teritorului  de  praxă  manipu­  zăharul  folosindu-se  la  îndulcirea  ali­  dicii  îşi  întorc  atenţiunea  spre  miere  şi
     lat  de  învăţătoarea  de  specialitate  îi                                            o  recomândă  bolnavilor.  Iată  ce  scrie
                                                 mentelor  şi  încă  mai  cu  plăcere  decât
     compet  învăţătoarei  de  specialitate.    zăharul,  la  rafinarea  căruia  ştim,  că  să   o  foaie  medicală:  Mierea  nimiceşte  for­
          d)  Dacă  Comuna  nu  poate  da  în­  întrebuinţează  diferite  oase,  poate  chiar   marea  bureţilor  şi  pentru aceea  de  mult
     văţătorului  s’au  învăţătoarei  de speciali­  de  ale  animalelor,  ce  au  perit  în  mor­  să  foloseşte  cu  succes  la  copii,  când  li-sâ
     tate  locuinţă  în  natură  e  obligată  a-i   buri  epidemice,  contagioase.          fac  prin  gură  nişte  formaţiuni  albe,  ce
     asigura  relut  de  cuartir  de  300  cor.       Despre  valoarea  mierei  un  medic   nu  sunt  alta,  decât bureţi  «părăsiţi*.
     anual.                                                                                      Dr.  Kraemer  scrie următoarele:  Mai
                                                renumit  zice,  cumcă  mierea  este  un  ali-
          e)  Până  când  spre  scopurile  ins­                                             ales  in  iarna  anului  1884  am  experiat,
                                                 ment  (o  hrană),  decât  care  mai  bun  nu
     trucţiei  economice,  a  fetelor  din  şcoala   să  poate  da,  mai  ales  dacă  vom  consi­  cumcă  mierea  străcurată  este un  medi­
     de  repetiţie  să  vor  putea  sistemiza  în­  dera,  cât  este  uşoară  de  mistuit,  că  e   cament  puternic  în  contra  tusei,  a aprin­
     văţătoare  cu  cualificaţiune  economică   nutritoare  şi  are  un  gust  plăcut.  Pre-   dere!  de  bronchii,  în  contra  râguşelei  şi
     <le  specialitate  conform  celor  arătate în                                          contra  tuturor  morburilor  de  plumâni,
                                                ctim  apa  şi  oleiul  curat  numai  decât
     punctul  c)  să  vor  putea  alege  învăţă­                                            fără  deosebire  de  etate.  La  morburile
                                                trece  în  vasele  sângelui,  să  amestecă
     toare  la  şcoala  economică  de  repetiţie   cu  sângele  şi  rămâne  în  corp  până  la   de  piept  mierea  este  un  mijloc  întări­
     astfel  de  învăţătoare  dela  şcoalele  ele­  întrebuinţare,  astfel  să  preface în  sânge   tor.  Mai  bună  e,  dacă  să  ia  dimineaţa
     mentare,  cari  posed  şi  o  diplomă  dela   şi  mierea  amestecându-se  toată  cu  sân­  caldă  şi  cu  o  oară  înainte  de  dejun, în
     o  şcoală  de  industrie  pentru  femei s’au                                           o  lingură  de  cafea,  peste zi  tot  la  doauă
                                                gele.  Mierea  ca  aliment  serveşte  spre
     de  magistre  de  lucru  pentru  femei,  şi                                            oare  şi  sara  înainte  de  culcare.  Meste­
                                                încălzirea  corpului  şi  spre  desvoltarea
     pe  lângă  aceste  pot  documenta  prin                                                cată  eu  unsoare  are  efect  şi  mai  mare.
                                                 puterei  de  viaţă.  S’a  Observat  cum-că
     atestat  valabil  că  au  condus  cu  succes   copii  —-  care  aşa  zicând  —   cresc  tare,                      X .  Bam sea.
     economia  practică  respective  menajul şi   şi  din  această  cauză  sunt  palizi,  trag
     grădinăritul  de  legumi  Cel  puţin  5  ani.  tare  după  miere  şi  parecă  instinctiv află  Discursul presidentului Iosif  Vulcan
                                 ;   (Va  urma).  în  ea  bucurie,  ceea-ce  faptice  le  folo­  la  deschiderea  adunării generale  a  Societăţii
                                                seşte.  Mierea  însă  nu  serveşte numai ca   pentru  fond  de  teatru  român  în  Lipova,  la
         Valoarea  mieri  de  stup.             aliment,  ci  şi  ca  medicină.  Istoria  ne           28  August  n.  1906.
                                                spune,  că  pe  când‘filosoful  Demonstene,         Domnilor  şi  Doamnelor,
          Mierea  au. cunoscut1'o  şi  popoarele   cel  de  o  dispoziţiune  pururea  senină,
     cele  mai  străbune.  Moitul  grecilor  ţine   îşi  presimţia  aproprierea  morţii,  fetele   Cu  bucurie  vin  să-mi  împlinesc da­
     albina  de  sfântă.  Literatura  albinăritului   sale  având  a’şi  petrece,  l’au  rugat  să’şi   toria  de  president,  salutând  onorabila
     €  vastă  chiar  şi  la  popoarele  vechi.  Şi-i   prelungească  viaţa  cu  miere,  până  ce   adunare  generală.
     natural,  căci,  mulţi  sunt  aceia,  cari  şi-au   să  va  termina  festivitatea zeiţei  Caeres,   Bucuria  devine  cu  atât  mai  mare,
     sacrificat  întreaga  viaţa  cu  studiul  al­  pentru-ca  să  poată  juca.  «Foarte  bucu­  că  acum  a  doua  oară  ni-s’ş.  făcut  otioa-

     tiştilor  şi  filozofilor  greci  şi  al  oamenilor  de   ce  curgea  încet.  Acolo  îi  dădu  poamele  cele   —  Dat’  văd  dregători  de  Stat  şi  sluj­
     Stat  Romani.  I-se  păru  ciudat  de tot. De când   mai  minunate,  şi  apă  să  bea,  pe  urmă  să   başi,  artişti  şi  filozofi,  femei  foarte stimate  şi
     nu  mai  auzise  limba ţării lui! Numele  cari  îna­  agăţă  de  o  cracă,  să  mai  acăţă  de  alta  cu   chiar  copii  mici.
     inte  îl  lăsau  nepăsător,  acum făceau  să-i  sară   braţul  ei  cel  alb,  şi  făcându-şi  vânt  cu  pi­  Colubra  zimbi  cu  milă.
     inima,  şi  îl  făceau  să  lăcrimeze  numai  pen­  cioarele  zise  triumfând:              —   Toţi  au  spus  neadevăruri  în  viaţă
     tru-că  le  auzea.                               —  Ei,  ce  zici  de  mica  ta  prietenă?  şi  peniru-că  se  tem  de  dânşii  şi  de  ljmba
          Mulţi  veniră  la  el  cu o  expresie  de  mi­  —  Că  m’a  legănat  în  vis!   '  lor  cea  mincinoasă  chiar  şi  în  iad,  i-a  pus
     rare  veselă,  dar’  Colubra  îl  ţâra  în  totdeauna   —  Nici  de  cum,  căci  nu  visezi!  Eşti   în  inzula  şerpilor,  unde  nu  pot  să  facă  nici
     şi  bătea  chiar  cu  nerăbdare  din  picioruşele   în  inzula  şerpilor,  în  care  sunt  exilaţi  toţi   un  râu  şi  nu  pot  decât  cel  mult  să  strige
     ei  cele  încântătoare,  dacă  nu  plecau  pe  dată,   oamenii  cari  au  minţit  în  viaţa  lor.  Odată  la   unul  la  altul  şi  să  se  sugrume.  Pentru  copii
     şi  îşi  încreţia  sprâncenele  cele  subţiri  şi  ful­  o  miie  de  ani  inzula  înverzeşte,  noi  ne  do­  este,  nu să  poate  mai  trist,  căci  sunt  aşa  de
     gera  cu  privirile  încruntate  ale  ochilor,  cari   bândim  iar’  formele  noastre  omeneşti  şi  co­  străini  şi  nu  sunt  ai  nimănui  de  pe  pământ,
     numai  ei  mai  aminteau  ce  fuses;  mai  înainte,.  lindăm  prin  grădina  cea fermecată;  dar’  din­  nu-’şi  aduce  aminte  de  ei  nime.
     Odată  îşi  arătă  chiar limbuţă  roşie  ca un  bu­  tre  oamenii  vieţuitori  numai  unul  poate  să   Pentru  ei  chiar  această  zi  de  bucurie  e
     jor  şi aşa  ascuţită  par’că  ar  fi  putut  să înţepe.  ne  vadă  şi  acek  trebue  să  fie  foarte  neno­  tristă,  căci  ei  să  simt  azi  şi  mai  singuri.  In
          Copii  mai  nu  să  vedeau  în  grădina  cea   rocit  şi  să  nu  vorbească  cu  nici  unul  dintre   seara  acestei  zile  vine  luntraşul  Carpn la  ţăr­
     fermecată,  şi  puţinii  pe  cari  îi  zări  poetul,  să   noi,  căci  dacă  spune o  minciună  cât  de  mică,   mul  acesta,  şi  cel  care  a  Spus  adevărul  în
     strecurau  trişti,  să  ţineau  tăcuţi  de  mâni  şi   să  preface  în  şerpe  şi  şerpe  rămâne  o  miie   aceşti  o  miie  de  ani,  poate  să  se  suie  în
     priveau  cu  ochii  mari  lumea  cea  amestecată,   de  ani,  şi  mâne  nu  mai  e  aici  aşa  frumos.  luntrea  lui  şi  să  meargă  cu  el  în  iad.  Dar’
     veselă,  în  cari  păreau  a  fi  cu  totul  străini.   —  Dat’  pot  să  vorbesc  fără  să  mint.  tu  să  nu  aştepţi  clipa  aceea  că  atunci  sâ
     Nimeni  nu  să  ocupa de  ei,  nimeni  nu  vorbea   —  Da, cu mica  ta  Colubra, sau  în  Torni,   sch mbă  toate  lucrurile  aici.  Eu am  mare  no­
     •cu  ei,  căci  fiecare  părea  a  să  gândi  numai   unde  nil  ceri  decât  pâne  şi  lemne  şi  apă  şi   roc  că  am  Voie  să  stau  cu tine,  şi  tu  nu eşti
     la propria  lui bucurie.  Ovidiu  vru  să  le  spună   unde  nu  îţi  foloseşte  nimic  dacă  eşti  spiri­  în  nici  o  primejdie  să  rămâi  aici  în  inzulă.
     câte  o vorbă  dar'  şi de  lângă  dânlşii  îl  zmulse   tual  sau  amabil,  sau  muşcător,  pentru-câ  ni­  pentru-că  din viaţă  chiar  îţi ispăşeşti  păcatele.
     Colubra,  trăgându-1  înainte  într’un  umbrar   meni  nu  te  pricepe;  în  societate  ai  vorbi   —  Dar’  tu  ce  ai  făcut?  întrebă  poetul.
     foarte  ascuns,  care  să  ridica  lângă  un  izvor  tocmai  ca  şi  dânsul  şi  atunci...  —  Eu?
   1   2   3   4   5   6   7   8   9