Page 2 - Bunul_Econom_1906_37-38
P. 2
Pag. 2 B U N U L ECO N OM Nr. 37 — 38
prima exporiţione româneasă de pro- Mai bine să pot vedea însă spe Excursiunea
ducte agricole şi industriale, pasă la ranţele ce să puneau în activitatea vii membrilor „Asociaţiunii* la expozi
cale de spiritul neobosit şi invenţios al toare a » Asociaţiunii« de viguroasa ge*
lui G. Bariţiu. neraţiune de acum 44 ani, din cuvân ţia română din Bucureşti.
Era, cu un cuvânt, o manifestare tul de deschidere al preşedintelui adu
puternică a vieţii româneşti, încătuşată nării, despre care e vorba. »Tare cred«, Duminecă în 23 Sept. a. c. am
atâta vreme în lanţurile feudalismului şi zice marele Şaguna cătră sfârşitul cu plecat dela Braşov cu excursioniştii arde
apoi ale unui absolutism aspru de 10 vântării sale, »că sub scutul unor ase leni, cari au participat şi la adunarea
ani, era ca o câmpie sămănată ţn tim menea convingeri corecte şi principii Asociaţiunei în număr de 331 persoane,
pul primăverii, când după o ploie căl sănătoase, precum am amintit mai sus«, într’un tren special, cu 9 vagoane de
duţă pare-câ vezi firele de smaragt, — era vorba de însemnătatea limbei, clasa a IH, reprezentând toate ţinuturile
cum încolţesc din ce în ce înaintea a graiului, pentru conservarea şi înain locuite de români prin cei mâi aleşi
i
ochilor tăi cuprinşi de mirare. tarea unui popor, — va spori de sigur fruntaşi ai săi. Dl Augustin Paul, prim
Si multe idei frumoase să înfăti- literatura şi cultura poporului român colaborator la «Gazeta Transilvaniei»
»
>
şară în această memorabilă adunare, peste toată aşteptarea, şi Asociaţiunea a avut fericita ideie de a face con-
multe planuri îndrăsneţe, — unele poate va vedea ostenelele sale coronate cu scrierea tuturor acestor fruntaşi, a căror
prea îndrăsneşte — să desbătură, multe succesul dorit, pentru-că nu vor trece listă spre aducere aminte o lăsăm să
probleme grele de rezolvat să aduseră multe zile de ani şi vom vedea liitera- urmeze şi în foaia noastră:
în legătură cu cercul de activitate al tura limbei noasere la asemenea grad G. Pop, de Băseşti, Parteniu Cosma, di
tinerei »Asociaţiuni«. In genere aştep de cultură cu ale celorlalte limbi culte; rectorul Albinei, Asesorul Ivan, din Sibiiu,
tările faţă de noua şi pe atunci singura şcoalele şi institutele literare, ca unicele
A. Pop, de Capolnoc Monoştor, jude de tablă
însoţire mai mare culturală română din mijloace de cultură a naţiunei, le vom
Baia-mare, Sylvia Papp Szilâgy de Băseşti
ţările de sub coroana Habsburgilor erau vedea şi la noi în stare înfloritoare;
soţie de consilier minis'erial, Budapesta, Ma-
cât să poate de mari. »Asociaţiunea* vom Videa satele şi oralele române re nţa Râkoczy, n. Filip cu fiul său Al. Râkoczy,
era privită ca un fel de vrajă, care gulate şi înaintate; nu vor trece multe Dr. Liv u Lemeoy, advocat Sibiiu cu d-şoara
avea să delăture in scurtă vreme toate zeci de ani şi vom vedea acolo gră
Nora studentă in fiilosofie. Dr. I. Marcu şi
năcazurile şi lipsele mult cercatului nos dini şi holde frumoase cultivate, bogate Ştefan Pop, canonici, Blaj, Aurel C. Domşa,
tru popor. de pomi fructiferi, unde până ieri alal-
redrsctorul *Unirei«, Dr. Aurel Novac, depu
Directorul Munteanu în vorbirea tăeri erau numai pâlâmide şi alte ier
tat cu d-na, d-şoara şi cu d-şoara Augusta
sa »Despre purismul limbel române«, buri sălbatice; nu vor trece multe zeci
Rutenescu, Dr. Stef. C. Pop, deputat, Jacob
cere, pe lângă stabilirea ortografiei cu de ani, şi ne vom bucura văzând eco Popa, protonotar metropolitan.
litere latine, ca secţiune filologică a nomia raţională la plugarii noştri, în
»Asociaţiunei« să se apuce cât mai în- florirea artelor şi a tot felul de măies Dr. A. Vlad, deputat cu d-na, Vas. Mica
cu d-na din Someş-Odorheiu şi cu d-şoara
grabă a compune un dicţionar al lim trii la Românii noştri«... »Pe scurt, nu
Paulina Huza din Dej, Iosif Lemenyi, propr.
bei române «după analogia dicţionare vor trece multe zeci de ani şi naţiunea
lor scrise şi tipărite de academiile cele română va fi regenerată şi întinerită în Bonţida, V. Damian, protopop şi deputat cu
docte ale altor naţiuni«, — o problemă, puterile sale intelectuale, industriale şi d-na, d-şoara şi fiu. I. Sâbădeanu, comerciant
cu fiul Romul, Braşov, d-na Mazzuchi cu
care nici astăzi încă nu e rezolvată, deşi materiale, pentru-că naţiunea este se
d-şoara, A. lulia, protopoul R. Furdui cu d-na
s’a ocupat serios cu ea altă corpora- toasă după cultură şi luminare, iar mem
Câmpeni, Dr. Teofil Dragoş, advocat Baia-
ţiune literară română, cu mult mai înaltă, brii acestei Asociaţiuni nu vor cruţa
mare şi d şoara Klein de Hessendorf, d-na
care dispune de alţi oameni şi de alte nici un sacrificiu, ce ar condiţiona un
văd. Gavr. Dragoş Ilideaga, protopopul Givu-
mijloace, singura competentă şi în stare viitor mai fericit şi propăşirea naţionalâ«.
a face asemenea lucrare. Cipariu în ex- Cred, că acum, când să apropie lescu Radna, I. Petrovici, profesor cu d-na şi
centa sa disertaţiune despre însemnăta o jumătate de veac, de când s’au ros fiul Virgil Braşov, piotopopul Voicu Hamzaa
tea studiilor filolc/gice pentru cultivarea cu d-na Lipova, V. E. Moldovan, publicist,
limbei române şi pentru stabilirea or tit aceste inimoase cuvinte în locul în Cluj Sebast. Olariu cu d-na Făget, C. Bucşan,
tografiei de asemenea constată necesi care ne aflăm, este timpul să ne între I-Ioria P. Petrescu, Dr. Procă cu d-na, Dr. Bo-
tatea adunării materialului pentru un băm : oare împlinitu-s’au măcar în parte loga cu d-na Sibiiu, Dr. I. Popovici cu d-na
dicţionar român, spre care scop pro aşteptările bărbaţilor mari, ce au stat Făget, Dr. Aurel Cosma Timişoara.
pune formarea din partea »Asociaţiunei« la leagănul »Asociaţiunei« noastre ? Co- Dr. Liviu Ghlezan advocat din Modos I
a unei «biblioteci de cărţi vechi româ răspuns-a ea măcar cât de cât menirei cu d-na, Dr. Ioan Giurgiu candidat de advo
neşti tipărite şi manuscrise, din timpu sale măreţe şi urmat-a calea, pe care cat, Dr. Alexandru Pop medic în Bistriţă cu
rile cele mai vechi până câtră a. 1700». a întrebat-o urzitorii ei? — Răspunsul d-na, dna Ana Filip, Abrud, Dr. Ciuta ad
La rândul său Baritiu, vorbind la aceste întrebări, dacă va fi făcut cu vocat din Bistriţă cu d-na Maria n. Butean
«despre artele frumoase cu aplicarea destulă obiectivitate şi cu oare-care cu de Şomcuta mare. G. Urdea, prim pretore*
lor la cerinţele poporului românesc«, noştinţă de cauză, ne va înlezni, cred, Arpaşui inf., Dr. Dionisie Roman, advocat
aminteşte despre înfiinţarea unei catedre a înţelege rostul lucrărilor şi tendinţe Mediaş, Dr. Alexandru Morariu advocat, Ibaş-
de Estetică; iar’ cavalerul Ioan Puşca- falău.
riu, pe atunci administratorul comitatu lor de acum ale însoţirei noastre şi Romul Mircea, protopop Mediaş cu d-na,
lui Cetăţii de baltă, singurul dintre totodată ne va lumina în privinţa pro Dr. Tămaş advocat, Hida-Almaşului Dr.
conferenţiarii adunării din a. 1862 care blemelor, ce ar trebui urmărite din par Morariu, Cluj; cu doamna n. Aniţi Bohâ-
să mai află în viaţă, arătând însemnă tea noastră în viitor. ţăl, protopoul I. Şerb din Şomcuta mare,
tatea documentelor istorice pentru cu Cu căutarea acestui răspuns, — Teodor Medan, copmtabil la »Râureana« C.
noaşterea trecutului poporului, îndeamnă întru cât să poate face aceasta în câteva Monoştor cu dma, Eug. Sâmpetreanu candi
pe membrii »Asociaţiunei« să-i dea minute, — sâ’mi daţi voie a mă ocupa dat de adv. Braşov.
mână de ajutor pentru îtocmirea unui în restul vorbirei mele. Protopopul Gerasim Domide, Bistriţă,
»album« al familiilor nobile de naţio d-na Flora Avram n. Petii, Maieru, d-ra Cor
(Partea a doaua urmează).
nalitate română din Monaichie, pe seama nelia Petri, Năsăud, Dr. Aurel Nyilvan can
căruia şi copiase şi studiase mai bine didat de advocat, Sibiiu, Gavril Oşan stud.
de o sută de diplome nobilitare. în drept.
