Page 5 - Bunul_Econom_1906_37-38
P. 5

Nr.  37—38                                         B U NU L  ECONOM                                                   Pag  5

        de  repetiţie  în  urma  rugării  autorităţii  ductele  lor  să  vor  expune  cpre  privire   Vizitarea  expoziţiei  din  Bucureşti.
        ce  susţine  şcoala  ministrul  cultelor  şi  publică  la  examenul  final.
        instrucţiunii  publice  poate  concede  ca       Din  o  parte  a acestor producte •—■
                                                                                                    Expoziţia  naţională  1906r  Spre
        limbă  de  instrucţiune  folosirea  acelei  încât  materialul  din  cari  s’au  făcut  nu   comemorarea  celor  40 de  ani  de  dom­
        limbi,  care  serveşte  ca  limbă  de  in­  a fost al  elevilor  —  să  va  spori  colec-
        strucţiune  la  şcoala  elementară  po­     ţiunea  de  modele  a  şcoalei.            nie  a  M.  S.  Regelui  Carol  I.  şi  a  25
        porală,  cu    care   este  în   legătură                                              de  ani  dela  proclamarea  României  ca
                                                        /)   Dacă  lângă  şcoala  economică  regat,  date  cari  coincid  cu  aniversarea
        şcoala  economică  de  repetiţie.  Dar’  şi   cu  învăţător  specialist  deosebit,  sau  în  a  1800  ani  dela  intrarea  lui  Traian  în
        în  acest  caz  învăţământul  practic  are
        să  se  facă  în  limba  maghiară,  mai  de­  legătură  cu  aceea  să  ţine  şi vreun  curs  Dacia,  s’a  organizat  în  Bucureşti  o  ex­
                                                    pentru  lucru  de  mână  femeesc  de  in­ poziţie  naţională.  Locul  ales a fost Dea­
        parte  vorbirea  şi scrierea maghiară sunt
                                                    dustria  de  casă,  din  lucrurile  gătite  în  lul Filaretului,  de  care  şă leagă şi  oare­
        de  a  să  propune  peste numărul de oare
        săptămânale  ce  s'au  stabilit  în  §-ul  38   aceste cursuri de învăţământ să va aranja  cari  amintiri  istorice.
                                                    la  sfârşitul  fiecărui  an  şcolar  o  expozi­
        în  fiecare  curs  de  învăţământ  deosebit   ţiune  în  localităţile  şcoalei.     '       Comisarul  general  însărcinat  cu
        în  câte  două  oare  pe  săptămână.                                                   organizarea  expoziţiunei  este  Dr.  C.  I.
                                                         Aceste  expoziţiuni  să  vor  aranja  Istrati;  architecţi: Berendei, Burcuş, Şte-
                       '■  §.  45.                  astfel,  că  din  lucrările  de asemenea na­  fânescu  Victor,  Popescu  şi  Buchner.
             La  sfârşitul  fiecărui  an  şcolastic   tură  ale  elevilor  din  cursul  II şi III con-  Acestora  să  datoresc  planurile  celor
        să  ţine  examen  final  în  şcoala  econo-   ;  fecţionate  în  anul  precedent  să  se  ex­  mai  multe  pavilioane,  mai ales  din cele
        nomică  de  repetiţiune  în  prezenţa  cu-   pună  unele  lucruri  lângă  cele  din  anul  oficiale.
        ratoratului  şcolar,  respective  a  scaunu­  '  curent  pentru-ca  să  se  poată  face com-   Intrarea.  La sfârşitul  străzii  11  Iu­
        lui  şcolar,  anume  în  acel  timp,  că  con-   paraţiune.                            nie  să  ridică  o  poartă  monumentală,
        form  §-ului,  37  anul  şcolastic  să se ţină   Mai  departe  va  trebui  să  se  stă-  care  servă  de  intrare  principală  în  ex­
        până  la  timpul  stabilit.                rue  după  posibilitate,  că  în  locul  prim  poziţie.  In  partea  de  sus  a  porţii  sunt
                                                   primăria  comunală,  după  aceea  confe­    săpate  cuvintele:  40  ani  de  Domnie
             Referitor  la  ordinea  examenelor fi­
                                                   siunile  conform necesităţilor din  comună  glorioasă  şi  datele  memorabile:  1866,
        nale  ale  şcoalei  econoţnice  de  repeti­
                                                   să  distribue  unele  premii,  ascultând  şi  106  şi  1906.  (Vezi  ilustraţia  de  pe  pa­
        ţie  dau  directiva  §-ul  90  al  îndrumării
        pentru  curatorate,  respective  §-ul  119   opiniunea  curatoratului  respective  a   gina  I-â.)
        al  îndrumării  pentru  scaunul  şcolar co­  scaunului  şcolar  şi  a  învăţătorului  de    De oparte  şi  de alta  sunt ghişetele
        munal.          i                          specialitate,  elevilor  cari  vor presta cele  pentru  cumpărarea  biletelor  de  intrare.
                                                   mai  bune  şi  mai  alese  lucruri.
             Referitor  la  aceste  exeamene  să                                                    In  faţa  porţii  o  piaţetă  semi-ro-
        vor  observa  următoarele:                      E  de  dorit, că din economiile şcoa­  tundă  servă  de  loc  de staţionare  a tră­
                                                   lei,  respective  din  venitul  teritorului de  surilor,  tramwayelor,  automobilelor.  In
             a)  Dacă numărul elevilor din şcoala   praxă  şi  institutul  să  distribue  premii  mijlocul  piaţetei  într’un  boschet  cu
        economică  de  repetiţie  trece  peste  90,   în  fiecare  an;  emulaţiunea  nobilă  ce să  multă  eleganţă  şi  bogat  alcătuit  să  ri­
        cu  fiecare  curs  este  de,  a  să ţinea exa­  va  desvolta  pentru  câştigarea  acestor  dică  un  reflector  electric.
        men  separat.
                                                   premii  va  produce  legătura  cea  mai          In  expoziţie.  Intrând  în  expoziţie
             b)  In  şcoala  economică  de  repeti­  strânsă  şi  mai intimă între generaţiunea  avem  în  faţa  ochilor  un  parc  de  o
        ţie  cu  învăţător  specialist  deosebit  este   ce  să  află  în  şcoală  şi  între  şcoală.  frumseţe şi bogăţie uimitoare. La dreapta
        a  să  ţinea  inomis  examen  final  separat                                           puţin  depărtat  e  Comisariatul general
        cu  fiecare  curs  de  învăţământ.              Expoziţiunea  şcolară  O  poate  ve­
                                                   dea  oricine  gratuit.                      unde  să  pot  lua  ori ce  informaţiuni.  In
             c)  In  şcoala  economică  de  repeti­                                            afară  de  aleea  principală,  mai  sunt  2:
        ţie  în  care  funcţionează  o  învăţătoare     Expoziţiunea  să  poate  deschide      una  la  dreapta  şi  alta  la  stânga.
        anume  pentru  economie,  tetele  sunt  a   numai  după  sfârşirea  examenelor finale,      Pavilionul  Adevărului!  Un  ziar  in­
        să  examina  separat  de  băieţi.          dar’  în  ziua  sfârşirei  examenelor.   i  .  titulat  „Adevărul Ja  Expoziţie''  să  ti­
             d)  Timpul  examenelor  finale  este       g)  Fiecare  examen  final  al şcoalei   păreşte  cu  o  maşină  rotativă  în  faţa
        a  să  face  cunoscut  prin  modalitatea  de   economice  de  repetiţie  constă din  două   publicului  Pavilionul'-e  lucrat după  pla­
        publicaţiune  obicinuită  la  casa  comu­  părţi,  anume  din  partea  teoretică  şi   nurile  dlui  architect  Stcfănescu  şi  exe­
       nală  şi  în  comună,  şi  la acele sunt a să   practică.  Examenul  teoretic  îmbrăţi­  cutat  de  dnii  architecţi  fraţii  Cerkez.
        invita  părinţii  în  acelaş  mod.  Proprie­  şează  obiectele  generale  şi  partea  teo­  Trecem lângă pavilionul  Regiei  mo­
       tarii  de  pământ,  oficialii  economici  cu,   retică  a  cunoştinţelor  economice,  cel   nopolurilor  Statului  şi  ne oprim  la Pa­
       locuinţa în  comună  şi  reprezentanţa  co­  practic  însă,  care  este  de  a  să  ţinea   vilionul  agricuiturei,  care  ne  dă  0  0-
        munală  sunt  de  a  să  invita  şi  deosebit   încât  e  posibil  pe  teritorul  de  praxă,   glindă  fidelă  de  dezvoltarea  celei  mal
        la  examenul  final.                       să  extinde  asupra  dexterităţii  practice
                                                   şi  asupra  demonstraţiunii  cunoştinţelor   însemnate  bogăţii  a  ţării.
             e)  In  legătuiră  cu  examenul  final                                                 Cele  32  de  judeţe  expun  modele
       învăţătorul  specialist  trebue  să  aranjeze   referitor  la  partea  practică  a  ches­  din  tot  ce  să  cultivă;  apoi  pepinieriln
       din  timp  în  timp (la 4—5 ani) în şcoala   tiunilor.                                  Ministerului  de  Domenii.  Şcoala  cen­
       economică  de  repetiţie  câte  o  expozi-       h)  La  examen  să  vor expune spre    trală  de  agricultură  expune  toate  pro-
       ţiune  de  preducte  mai  mică  din  pro­   privire  publică  matricula şcolară, ziarele   gusele  şcoalei;  staţiunea  agronomică  şi
       ductele "teritorului  de  praxă,  ca  locui­  de  evidenţă  şi  lucrările  scripturistice   staţiunea zootechnică  în două pavilioane:
       torii  văzând  şi în felul  acesta rezultatele   ale  elevilor.                         la  intrare.
       economice,  să  li-se  potenţeze  încrede­       In  cărticica  pentru  calcuri  numai
       rea  făţă  de  institut.                    în  acel  caz  să  va  putea  induce  absolu­    In  special  să  pot  vedea:  Intrarea
                                                   tul  final  al  cursului  III  al  şcoalei  eco­  principală  între  doi  stâlpi  frumoşi  de
             La  o  astfel  de expoziţiune  vor tre­                                           ovăs,  orz  şi  cu  grâu  în  paie  şi  spice,
       bui  primite  şi productele economilor din   nomice  de  repetiţie,  dacă  elevul  a sfâr­  dau  un  aspect  admirabil.  In  stânga
       comună  cari  vor  expune,  dar’  acele  să   şit  toţi  trei  anii de învăţământ în şcoala   sunt  expuse:  sericultura,  vermi  de  rhă-
       vor  aranja  separat.                       economică  de  repetiţie.                   tăsă,  cele  măi  mari  gogoşi  rassa  Bag-
                                                                                  (Va  urma).
            In  genere  unde  elevii  au  confec­                                              dat,  alni,  brianro,  producţiune  de  ţară.
       ţionat  şi  oarecari'lucruri  manuale,  pro­                                            In1  dreapta,  animale  domestice,  un  mo-
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10