Page 8 - Bunul_Econom_1906_37-38

Pap. 8 BUNUL ECNO OM Nr. 37—38

grâul ocupi primul loc. Suprafaţa cultivată pacitatea de producţiune a celor 10 mori este închinat mai mult la îndeplinirea
cu grân creşte mereu, deşi nu atât de repede din Budapesta să ridică la 28.000 chintale răului, de cât a binelui, luând adeseori’,
ca în trecut. metrire de grâu în 24 ore, adecă la 10.5 mi­ direcţiuni contrare voinţei educătorului.
Cultura plantelor cu tubercule, cu po­ lioane chintale metrice de grâu pe an. Pro­ Pentru al împedeca de a eşi din
rumb şi cu nutreţuri (pladte furagere) este ducţia anuală normală atinge 7—8 milioane
calea cea dreaptă, este admis, ca în
mereu in creştere. întinderea constatată a chintale metrice de făină de grâu şi 1.5— 2.0 şcoala poporală să fie supus elevul anu­
fânaţelor arată tendinţa de a îmboldi creşte­ milioane chintale metrice de tărâţă, numai la mitor pedepse şi restricţiuni. Dela mo­
rea vitelor, ceea-ce e conform cu spiritul Budapesta unde morile consumă un milion dul cum să face aplicarea diferitelor
care predomină în agricultura europeană. chintale metrice de cărbuni şi materiale, ne­ pedepse corporale atârnă în mare mă­
Cerealele constitue bogăţia principală a cesitând o cheltuială anuală de 3 —4 milioane sură succesul ori nesuccesul instruării
Ungariei: Suprafaţa lor întrece pe aceea a coroane. Utilagiul morilor din Budapesta e de în 'învăţământul poporal.
tuturor celorlalte cultuii şi valoarea recoltei o aşa perfecţiune technică, în cât producţiu- Coborându-mă acum dela generali­
lor întrece pe aceea a tuturor celorlalte pro­ nea enormă sus menţionată nu cere de cât tăţi la specialităţi, voiu lăsa să urmeze-
duse ale solului. 3000 de lucrători. unele amănunte despre modul cum ar
Printre cereale g) âul e cel mai însem­ In provincie sunt de asemenea mori fi să se facă pedepsirea elevului.
nat în ce priveşte cantitatea, iar’ în ce pri­ foarte mari. Numătul tuturor morilor mari
In decursul instrucţinunii observân-
veşte calitatea să bucură de o reputaţie uni­ şi mici, trece de 16.000. (Va urma).
versală, — mai ales cel din comitatele Timiş, du-să la oare-care neatenţiune, sau alt
Torontal, Borşod, Heveş, Nograd, Solnoc lucru nepermis, intâiasi-dată este nece­
Ciongrad şi Baci-Bodrog. El singur absoarbe Pedepsele şcolare. sar al fixa, ţinândui privirea încordată:
jumătate din şesuri. La Nord, de ; exemplu şi impunându-i-să prin această teamă;
şi respect. Dacă aceasta nu va duce la.
în comitatele Sepeş, Lipto şi Arva el nu
Fiind vorba de o cestiune primor­ resultat, urmează admoniarea (dojeni­
trece peste 1% din recolta cerealelor; în
dială pentru cei-ce să ocupă cu culti­ rea) elevului, dar’ aceasta să nu dege­
regiunea şesurilor însă cultura sa ocupi 27 varea tinerelor mlădiţe, voiu da unele
până la 28°/o din câmpii. amănunte despre modul cum are să se nereze în batjocură s’au în cuvinte de
Recolta anuală de grâu a atins în mij­ facă aplicarea pedepselor în şcoala po­ hulă.
lociu 46 milioane hectolitri în perioada 1880 Ear’ când e vorba .de pedepsirea
porală. copilului pentru negligenţă în studiu, o-
până la 1890 şi 51 milioane hectolitri (3—4
Interesul ce să manifestă la toate „înfruntare“ făcută cu chibzuinţă, în cele
milioane hectare) în perioada 1890—1900.
popoarele faţă de copii şi educarea ace­ rnai multe cazuri duce mai curând la
Producţiunea mijlocie de hectar e de
lora ocupă loc de'frunte-între curentele, rezultat de cât folosirea altor mijloace.
16 hectolitri (12.7 chintale metrice). Ea va­
riază între 3.6 şi 20 hectolitri, după diferitele culturale de cari este străbătută viaţa S’a constatat, că o purcedere nenatu­
regiuni. Greutatea sa mijlocie este de 78 actuală a societăţii omeneşti. Cestiunea rală din partea educătorului — intimi­
educării copiilor ţeste o cestiune vitală dează pe elev, şi mai curând ori mai
până la 79 kgr., dar’ atinge une-ori şi 80
şi una din bele mai însemnate, însem­ târziu îl face revitent.
până la 82 kgr. de hectolitru. Ea treşte me­
nată mai cu seamă pentru urmările ei ( Când nici acest mijloc nu ar fo­
reu, mulţumită alegerii raţionale a sămânţei.
binefăcătoare asupra vieţii morale a ome- losi, atunci să înfruntă copilul în faţa.
De câţi-va ani guvernul şi comiţiile agricole
nimei. părinţilor, nepârtinindu-sâ din partea
împărţesc cultivatorilor sămânţă de soi pro­
dusă pe domeniile statului sau de producă­ Dela o resolvare raţională a acestei acestora, căci în caz contrar totul e ză­
tori însărcinaţi de comiţiile agricole ca să probleme va depinde atât fericirea co­ dărnicit,
pilului, cât şi a societăţii în mijlocul că­ Este lucru prea firesc, că voinţa;
cultive sămânţă.
Calităţii superioare a grâului unguresc, reia va fi pus să promoveze interesele elevului nu o putem îndrepta totdeauna
culturale umanitare. în direcţiunea spre care tindem, precum
făina ungară datoreşte reputaţia sa fără de
seamăn. Grâul acesta să potriveşte admira­ Să consultăm pedagogia, şitiinţa putem să dăm unei bucăţi de ghips-
bil pentru măcinatul perfecţionat, căci con­ căreia în materie îi compete prima aten­ orice formă voim; dar’ diferitele mij­
ţine mult gluten, amidon şi diastază, ceea-ce ţiune. Uuul din cele mai ponderoase loace ce ne stau la îndemână sunt a
asigură făinei ungureşti reputaţia ce să ştie principii ale ei, dela aplicarea căruia să folosi.
că are şi înlesneşte vânzarea ei chiar în ţă­ atârnă foarte mult educaţiunea sănă­ Luând acum în vedere şi disciplina,
rile cari ridică înalte bariere vamele pentru toasă şi bogată în rezultate, este con­ un pedagog a zis: «Bătăi multe, —
a-i închide drumul. siderarea scrupuloasă a naturei celui disciplicâ rea; bătăi mai puţine, — dis­
Cea mai mare parte a grâului ungar educat. Ori şi ce mijloace, pe cari le ciplină mai bună; bătăi de tot puţine,
să consumă în ţară. Rămâne însă pentru ex- | va folosi educaţiunea, nu vor putea să — disciplina cea mai bună!« Bătaia
port ca la opt milioane chintale metrice pe i aibă efectul dorit când ele vor sta în prea multă nici odată şă nu fie mijloc ;
an. Valoarea produselor exportate trece de directă oposiţie cu individualitatea celui de disciplinare. învăţătorul care recurge
250 milioane de cor. pe an. educat. Ear’ de altă parte chiar şi mij­ des la bătaie, este sau prea leneş sau
Printre consumatorii străini ai grâului locul educativ de o valoare mai infe­ prea slab.
şi făinei Ungariei, Austria ocupă primul rang. rioară va produce efect numai când va De asemenea este cunoscută ca^
Germania a importat 40.000, Elveţia 20.000, merge mână în mână cu natura indivi­ pedeapsă, închiderea elevului, când nu’şL
Italia 30.000 chintale metrice de grâu. Făina duală a aceluia pe care vrem să’l împlineşte datorinţa faţă de şcoală. Nu’i
ungară rre un mare client în Anglia, care educăm. vorbă, îşi va fi având şi aceasta părti­
importă 500.000 chintale metrice; urmează Studiată fiind odată individualita­ cica sa cea bună, dar’ pedeapsa acea­
apoi Germania cu 170.000; Francia cu 100 tea elevului, vom afla că unii dela fire sta mai mult este de încunjurat de cât
mii; Brazilia cu 100 000 chintale metrice etc. sunt mai tari, alţii mai moi, unii fricoşi, de preferit, din motivul, că închizându-să
Marile mori ale Ungariei sunt admira­ alţii mai puţin fricoşi, unii sprinteni, copilul mai de multe-ori, să dedă cu
bil utilate şi merg în fruntea industriei m;- alţii mai greoi în îndeplinirea diferite­ închisoarea, suportându-o cu cea mai
răritului din lumea intreagă. Morile din Bu­ lor lucrări. Ori-cât s’ar trudi educăto- mare uşurinţă
dapesta produc mai multă făină de cât ori­ rul cu regularea funcţiouării minţii ele­ In fine ar resta să mai amintesc
care alt centru industrial mai mare din Eu­ vului, nu totdeauna va ajunge la rezul­ una, căreia i-să poate da întâietate tu­
ropa sau America. Minoeapolis este unicul tatul dorit, căci elevul încă din cruda turor celor până aci amintite, avându-şi
oraş care rivalizează cu capitala ungară. Ca­ copilărie manifestă o fire sălbatică, şi în sine eficacitatea sa, şi anume: opi- ■