Page 7 - Bunul_Econom_1906_37-38
P. 7

Nr.  37  — 38                                      B U N U L  E CO N OM                                               Pag  7

            4.  Despărţămintele  vor  lua  dispo­ mai  bun,  mai  ieftin  şi  la timp.  Departe   bunătăţi  producţiunea,  de  a  uşura  vinderea
       ziţii  ca  în  centrul  despărţământului  să  dela  noi  cugetul  de  a  boicota  pe  stră­  produselor  şi  de  a  în  uraja  industriile  ce  să
       se> înfiinţeze  reuniuni  pentru  sprijinirea  ini,  trebue, sa  facem  şi  noi,  ce  fac  şi   leagă  de  agricultură.  O  pildă:  staţiunea  de
       învăţăceilor şi  măestrilor.  Să luăm  exem­  altele  popoară!  Cum îşi  ajută societatea  încercări  de  seminţe  face  mai  bine  de 60.000
       plu :  reuniunile  de  meserieşi  din  Sibiiu,  străină  clasa  ei  de  m jloc?  Câţi  dintre  încercări  pe  an  în  vederea  seSecţiunei  raţio­
       Cluj,  Braşov,  Blaj,  Sălişte  şi  alte  multe.  străini  să  adresează  la  măestri  şi  co­  nale  a  seminţelor.  Spaţiul  ne  lipseşte  pentru
            5.  Despărţemintele Ass.  să se pună   mercianţii  noştri ?  Foarte  puţini.  Să  fa­  a  mai  cita  şi  altele,  din  foarte-  nnmăroasele
       în  legătură cu  băncile noastre,  cari până   cem  şi  noi,  numai  ceea ce  fac  străinii,  pilde,  ce  am  putea  da.
       azi  nu  au  dat  nici  o  atenţiune măestri­  şi  nimic  mai  mult.                        Să trecem deci  la expunerea rezultatelor.
       lor  nostrii,  şi  respective  reuniunilor  în­  Căutaţi  şi  vedeţi  prin  prăvăliile ji­  Diferitele culturi rurale ocupă  în Ungaria
       fiinţate.  Să  luăm  exemplu  dela  Saşi.  dane câţi  învăţăcei,  şi  câte  calfe străine   o  suprafaţă  de  30,792.868  hectari.  întinderea
       »Sparcassa«  din  Sibiiu,  dă  feluri  şi  fe­  puteţi  vedea!  Nici  unul.  Astfel  au  mo­  pământurilor  necultivate  (rîuri,  lacuri,  mlaş­
       luri  de  împrumuturi  meserieşilor,  sub  nopolizat jidovii  comerciul.  Cercetaţi nu­  tini,  drumuri,  căi  ferate,  pământuri  sterpe)
       cele  mai  uşoare  condiţiuni,  ba în  unele  mai  în  câte  sate  româneşti,  jidanii  cu   nu  este  de  cât  de  1,840.752  hectari.  Ea  a
       cazuri  nici  nu  mai  reclamă împrumutu­  boltiţele  române  duc  un  trai  liniştit. Au   descrescut  mult  în  urma  regularei  cursurilor
       rile  date,  ci  pretinde  numai  ca  măes-  nu  s’ar  putea  ca  în  locul  acestor  bol   apelor  şi  a şecărei  mlaştinilor.  Aceste  lucrări
       trul  împrumutat  să  facă anumite  depu­  tiţe,  ori  vizavi de  ele să  înflorească  bol-   au  pus  la  adăpostul  inundaţiilor  dela  1867
       neri  la  bancă  tot  în  favorul său.  In fie­  tiţe  româneşti?!  Să  voim  numai  şi vom   încoace  milioane  de  hectare.
       care  an  băncile  noastre  ar  putea  des­  putea.                                         Suprafaţa  cultivată a  Ungariei cuprinde:
                                                                                                                         *
       tina  ceva  din  venitele  lor — în  favorul                                                        *         în  hectare   în  raport  cu
                                                                                                                     Suprafaţa
                                                                                                                                total  olo
       meseriaşilor ori  reuniunilor  de meseriaşi.     E  timpul  suprem  să  cunoaştem      Câmpii  ..................................  12,510.974   43.88
            6.  Un  alt  factor  însemnat  pentru  câtă  putere  de  viaţă  dă  unei  naţiuni   Grădini,  livezi,  zarzavaturi  .   430 934   1.40
       promovarea  mâestriilor  şi  negoţului  la  —  clasa  de  mijloc.  Şi  chiar  de  aceea   F ân a ţe ................................  3,309.854   10.75
      îfomâni  trebuie  să  fie  preotul.  Acesta  îmbrăţişarea şi răspândirea clasei de mij­  Vii  ’.  .  .  .   .  . . .   .   263.966   0.86
                                                                                              Păşuni  ..................................  4,205.844   13.66
       prin  predicele  sale, prin legătura  ce are  loc  să  şi-o  pună  la inimă fiecare român.   Păduri  .  .  . . .   .  .  .   8,987.244   29.18
       cu  fiecare familie trebuie să lucre  direct  Frumoase  exemple,  bărbaţi  mari  ne    Stufării  .  .  .  .  .  .  .  J______84.052   0 27
       pentru  îmbrăţişarea  lor.  —  Să  nu  uite  arată,  ce  trebue  să facem. Marele  »An-                Total .  30,792.868   100.—
       nici  un  preot  sfântul  nume  ce  i să  dă  dronic«  ş’a  testat  întreagă  averea  sa    Rezultă  din  această  tabelă  că  câmpiile
       de »părinte sufletesc al poporului« — Iar’  de  zeci  de  mii  pentru  meseriaşi.  Un   acoperă  43.88%  din  suprafaţa  cultivată.  La
       părinte sufletesc nu poate fi altul decât a-  »Nicolau  Cristea«  fost  asesor  conz.,  a   şes  această  parte  să  ridică  la  70%,  pe  tere­
       cela, care să îngrijeşte ca dintre poporenii  lucrat  o  viaţă  întregă  pentru  ridicarea   nurile  accidentate  ea  este  de  40—50°/0;  în
       săi,  cât  mai  mulţi  să  îmbrăţişeze  co-  meserieşului  român  —  în  centrul  Să-  regiunile  muntoase  ale  Nordului,  Vestului  şi
       merciul  şi  măestriile.                   simii.  »Un  Tordăsan«  tot  în  Sibiiu  —   Sud-Vestului  ea  scade  la  30%.
                                                                     >
            7.  Un  rol  principal  poate  avea  şi   zi  şi  noaptea  neîncetat,  de  ani  ani  de   De  vre-o  cincizeci  de  ani  suprafaţa  pă­
       trebuie să aibă pe  viitor învăţătoriul deja  zile,  lucră  tot  pentru  ridicarea  meseria­  mânturilor  arabile  a  crescut  mai  ales  în  ma­
       sate  întru  lăţirea măestrilor între  ţărani.  şului  român.  Şi  câţi  bărbaţi  vrednici   rile  şesuri  (AlfOld)  unde  au  fost  desţelinate
       Sub mâna lui sunt pruncii ţăranului dela   în  alte  centre  româneşti,  nu  şi-au  pus   întinse  păşuni.
       *6—12  ani,  eventual  până  la  15  ani.  In  de  diviza:  ridicarea  clasei  româneşti    Acum  30  ani  pământurile  de  odihnă
       decursul  anului,  şi  cu  finea  examene   de  mijloc.                                acopereau  încă  20%  din  solul  arabil;  acum
       lor  învăţătoriul  şi-ar  putea  compune  o      Ba  în  timpul1 mai  proaspăt  marele  nu  mai  acoperă  de  cât  10.73%.
       listă  despre  pruncii  ce  ar  fi  de  aplicat  nostru  metropolit  »Ioan«  primeşte  cu   Suprafaţa  pământurilor  de  odichnă  va­
       la  negoţ  şi  la  mâestrn  şi  apoi  în  bună  drag  a  fi  patronul  reuniunii  sodalilor  riază  mult  în  raport  cu  a  celor  lucrate,  în
      ' înţelegere  cu preotul  să întrevină  la pă­  români  din  Sibiiu,  şi  prin  aceasta  cu   diferitele  regiuni.  La  şes  e  minimă:  1%  în
       rinţi,  să i  lumineze,  iar  despre  rezultat  tonul  de  adevărat  părinte  ne zice  tutu­  comitatul  Torontal,  2%  în  comitatul Arad  şi
       să  tacă  arătare  la  cei  din  fruntea  des-  ror:  »Să  ne  ridicăm  şi  să  ne  preţuim  Cenad.  In  regiunile  muntoase  ie  mai  însem­
       părţămintelor. Astfel s’ar produce  un in­  clasa  de  mijloc«.  Jos  deci  cu  ori-ce  nată  şi  atinge  până  la  50%  (în  comit. Csik).
       teres  mai  viu  în  sânul  poporului.     prejudiţii!!                                     Producţiunea  mijlocie  de  hectar  creşte

                                                        Brad,  în  August  1906.              mereu,  mai  ales  la şesuri,  mulţumită  alegerei
            Şi  acum  să  venim  la  factorul  din                                            semânţei  şi  sistemelor  de  cultură  din  ce  în
                                                                            Ioan  German,
       urmă,  care-i  bhemat  a  da avânt  silinţe­                           catechet  înv.  ce  mai  perfecţionate.
       lor pusă fie de preot, învăţător, de despăr-                                                Dela  regularea  cursurilor  apelor  pagu­
      . ţăminte  ■— ori reuniuni,  să venim  la în­      Agricultura  ungară.                 bele  pricinuite  de  revărsări  scad  văzând  cu
       săşi  societatea  noastră  românească,  la                                             ochii.  In  anumite  regiuni  pagubele  pricinuite
       toţi  cari  au  trebuinţa  de  împlinit  dela                                          de  grindină,  secetă  sau  bolile  plantelor,  sunt
                                                       Agricultura  este  cel  mai  de  seamă  iz­
       comercianţi  şi  măestri.                                                              încă  însemnate,  dar’  raportate  la  totalitatea
                                                  vor  ai  bogăţiei  Ungariei.  De  aceea  guvernul,
                                                                                              recoltelor,  nu  sunt  grave;  chiar  în  1901,  un
            8.  Societatea  română  — începând  viguros secundat de  sute  de societăţi  de agri­
                                                                                              an  foarte  dezastruos,  intemperiile n’au distrus
       dele  opincă  până  la  cel  mai  înalt  dig-  cultură,  îşi  dă  cele  mai  mari  silinţe  pentru
                                                                                              în  totul  de  cât recolta de  pe 200.000 hectare
       nitar  bisericesc,  are  sfânta  datorinţă  a  a-i  dezvolta,  îndrepta  şi  moderniza  produc­
       sprigini  în  locul  I.  pe măestrii şi comer­  ţiunea.                                     Statistica  cea  mai  recentă  a  producţiu-
       cianţii  români,  şi  numai  în  locul  Il-lea   Budgetul  ministrului  ungar  de  agricul­  nei  agricole  ungare  arată:
                                                                                                                        Suprafaţa
       a  să  adresa  la  străini.                tură  pe  anul  1906  prevede  55  milioane  co­                      în  hectare   în  raport  cu
                                                                                                                                total  o[o
            Pentru-ce  să  băgăm  bunul  nostru  roane  pentru  cheltueli  menite  să  grăbească   Cereale    ..................................7,228.295   59.93
                                                                                              Legume......................................   45.404   0.38
      ■ câştigat cu multă sudoare în punga străi­  progresul  în  toate  ramurile  culturei  pămân­
                                                                                              Plante  cu  tubercule,  porumb  .  3,489.907  28.93
       nului,  cu  care de multcori nici nu ne pu-  tului.  Acest  minister  întreţine  mai  bine  de   Plante  comerciale  .  ,  .  .  .   164.419   1.36
      rtem  înţălege,  şi  care  poate  numai,  pă­  douăzeci  instituţiuni  ştiinţifice  chemate  a  uti­  Plante  furagere  (nutreţuri)  .  .  1,042.240   8.64
       şind  afară  peste  pragul  uşii,  ne  mai  şi  liza  toate  rezultatele  studiilor  înalte  şi  un   Produsele  grădinilor şi livezilor   91.450   0.76
       inzultă.  Cu  cât  vom  sprijini  mai  mult  foarte  mare  număr  de  şcoli  superioare  şi              Total  .  12,061.724   100.—
      , pe  măestrii  şi  comercianţii  noştri,  cu  primare  pentru  popularizarea  cunoştinţelor   Mai  bine  din  jumătate  din  pământurile
      • atât  şi  ei  vor  putea  să  ne  dee  lucrul  teoretice  şi  practice în  stare  de  a  mări  şi îm­  lucrate  este  afectată  cerealelor,  printre  cari
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12