Page 1 - Calauza_1991_57
P. 1
• •
TTvy*—*’™ unui i minim
Sâplămînal independent de opinie şi informare 8 ANUL II • NR. 57 ® 1991
0 filă de istorie Constituţia şi reforma
în Scara zilei de 3 martie a.c., în Piaţa sociale. De acum Parlamentul
Uluirii nr. 3 din Deva, unde îşi au sediul cronica trebuie să acorde cel puţin ju
-ăptămînaki.l „CALAUZA" şi Editura mătate din timpul său de lucru.
„MILENIUL TREI", au poposit prieteni PARLAMENTARĂ Constituţiei, pentru a încheia
dragi din Chişinău si Bucureşti. Scriitori, această sesiune cu anteproiectul
oameni politici, academicieni, actori, a r adoptat astfel ca Ja sfnşitu! ce
tişti, ziarişti. Oaspeţii, aflaţi în drum spre Parlamentul a intrat în criză lor nouă luni să existe argu
Ungaria şi Iugoslavia — pe drum ul par de timp. Cele nouă luni, pe care mentele necesare ca preşedintele
curs în veacul trecut de Mihai Emineseu le are Ia dispoziţie — în confor României să prelungească dura
— au ţinut sîi facă un mic popas şi la mitate cu Decretul lege nr. 92/ ta de elaborare a acesteia cu
sediul celor două prestigioase instituţii 1990 pentru elaborarea Consti. încă nouă luni, posibilitate pre
de inform are şi cultură, cunoscute de- tuţiei se apropie de sfirşit. Adu văzută de acelaşi Dccrei-Lege. A-
acum „ d e d a Nistru pin’ la Tisa" şi chiar narea Constituantă, a reuşit pî vînd în vedere importanţa a-
mai departe in lume. nă acum să adopte, doar o par cestei legi a legilor, semnifica
Dintre oaspeţii şi prietenii noştri am in te din Tezele constituţiei, mai ţia fiecărui cuvint care se adop
tim prezenţa marelui poet şi tribun ai exact principiile fundamentale. tă, grija de a îngrădi orice po
Basarabiei Grigorc Vieru, a poetului Ni' Paradoxal dar, deşi actualul sibilitate de încălcare a demo
cola» Dabija, redactor-şef al cunoscutei Parlament are ca principală mi craţiei şi libertăţilor individuale,
publicaţii „Literatură .şi a rtă “, a prozato siune elaborarea şl adoptarea dezbaterii»! prelungite. chiar
rului .Serafim Sakn (tradus în 18 limbi) proiectului de Constituţie, prin dacă nu duc la modificarea tex.
de circulaţie), în acelaşi timp directorul torţa lucrurilor, activitatea le
cultural al concernului „V AI.EOLOGI.V, gislativă s-a axat preponderent DUMITRU ARMAŞESCU
apnrţinîiid singurului milionar din Basa pe edificarea cadrului juridic
rabia, dl. Vitali Usturoi, precum şi criti necesar reformei economice şi (Continuare în pag. a 2-a)
cul .şi regizorul Călin Codru (din Trans-
nislria).
Din România au fost prezenţi : parla VII. (DEZVĂLUIRILE UNUI REFUGIAT IRAKIAN)
m entara si cîntăreaţa atît de îndrăgită
floarea Calotă, actriţele llinea Tomoro-
veanu şi Lucia Mureşan, scriitorii Kadu „Se introduc mai iutii miinite şi
Cârnoci, Victor Crăciun, preşedintele I.i-
gil culturale pentru unitatea românilor
tle pretutindeni, criticul Ioan Adam, Geor- picioarele condamnatului, înainte
geta Adam, paroiiul ortodox Vaier fetru
Olea, reporteri ai emisiunii „Actualităţi-
ai Televiziunii Române redactori ai pu
blicaţiilor ,,'lineretul liber", „Neamul Ro de a-l arunca viu in baia de acid
mânesc", „'( ara" şi ai agenţiei „Hompres”.
S-a discutat despre im portanţa actului Intr-o celulă, găseşte un bă* „— Despre ce vorbeşti ? — Vino.
dc presă şi cultură pentru istoria actuală trin, închis acolo din 1970. Un U rmeazâ-mă“.
a României, despre necesitatea cunoaş vechi ministru de pe timpul re K arim schimbă clădirea, o Uşă
terii şi unirii aspiraţiilor spirituale aie gimului preşedintelui Aref. Bă- electrică se deschide în faţa lui
rom ânilor de pretutindeni. A fost scrisă trînul povesieşte cum l-au arun şt se găseşte in faţa unui perete
■0 filă de istorie. Participarea cetăţenilor cat într-o celulă sumbră. Aici de protecţie din sticlă : „De cea
.a fost spontană, sediul „Călăuzei- fiind mai erau doi oameni aşezaţi în- laltă parte, este o a doua încă
luat cu asalL de oamenii aflaţi pe stradă trm n colţ. Le-a vorbit dar, cei pere cu un fel de bazin săpat în
care l-au recunoscut pe tribunul — poet doi au răm as muţi. C'ind s-a sol, lat de 5 m pe 5 m, înconju
Grigorc Vieru. Emoţionant a fost gestul apropiat de ei pentru ari atinge, rat de o balustradă metalică
unui căpitan al arm atei naţionale cure s-a a realizat că vorbise cu două maron din fier forjat. Cimentul
oferit să conducă autocarul pînă la ieşi capete aşezate pe două trunchiuri bazinului era de culoare închi
rea din oraş de unde a rămas să se în Ce femei frumoase! j decapitate : „Teroarea ! Pentru a să, şi era plin de vapori deasu
toarcă pe jos... Din păcate —■ nuri cu destabiliza un prizonier. Pentru pra băii lichide. Acidul. Am vă
noaştem numele. ari face să vorbească". zut resturi care pluteau încă pe
Pentru numărul viitor al „Călăuzei" în fiecare zi e ziua lor... I La capătul unui lung moment, suprafaţă şi ofiţerul mi-a s p u s :
vom oferi cititorilor o pagina realizata portarul clubului din Ramadi a După,.Lc Monde"
îm preună cu prietenii noştri. i răm as de negăsit şi ofiţerul ca- traducere de
„CAI-VI /.A reri acompaniază se întoarce spre IM \X1M DINCULESCT
Karim : „Poate că omul tău cum
secade n fost dizolvat în acid..." (Continuare. în pag. a 2_a)
!
...M arc noroc cu tăticul nostru T
\
piiment aurii la babeta doctoru Refugiindii-se intr-un bordei..\
lui. Mă scol eu cheaun dc somn
da paraşuta ninci. Eram pisică să răminu acasă, refugiindu-sc 1
lumea interlopaP , Hfi SCfie un tlO| orfană. Nici tu lovele, nici tu aur înir-un bordel. Patru luni ţ
ş! pipiţa şi-a şters urm a de lin
vin
tîrziu.
să l
părinţii
gă mine. Valone, fir-ai al dracu, \ ari de la mai caute aici. .Loulou stă- J
o
Aşa gîndeam să fac şi ou. Da sc dă-n bărci cu mine că-n sus, tc-a fraierit o jnapană cu ochii \ casa cu dame tea în faţa lor, blondă, \
nu s-a nimerit. Mă ştiam cu o că-n jos, că n-are unde sta c.o boiţi şi stil. Să crapi de furie că în fustă scurtă şi şosete albe şi £
jagardea bună de fizic, c-un in caută potera şi dai cu şprei de o hoaţă dc femeie traducea un \ Vineri 20 iulie revine cletu. părinţii nu recunoşteau' în a- ?
ventar capabil să te facă epileptic prune. Cinci mergem la nănieă, hoţ. De necaz dau să umblu la liat asupra copilăriei sale. Vor ceasta fiinţă pe fiul lor. Lou- )
Lrczesc la nivel înalt şi nici nu-mi s
pă loc. O chema Mi mi. Doamne Valone, praf, soseşte şi bestia obiectul cu lichid de prune. Mă beşte îndelung despre fratele ei lou le spune că este fiul lor. Ro- 1
f i m ai brodit-o că penala asta um ană judec eu cum am dat în s povestind despre concursurile bert, iar mama leşină căzînd pe /
mă caută la vreo cîteva zile du primire a pornit-o la pieptenat. mai trebuie să fiu dezmeticit că de cercuri aruncate pe plaja de parchet. Tatăl dă sentinţa pc I
pă şusta la doctorii. Toată lipici, Trage lozu mardeii t.oti. si ca su- dau năvală fără delicateţe patru la Ilio la care era imbatabil. care Loulou nu o va uita nici- ţ
băieţi cu ochii albaştrii peste \
subsemnatul beat mort. Unu, doi. \ Cînd T.oulcu avea 10 ani mama odată : ,,nu este nici primul nici i
I rugăminte către ministerul DE JUSTIŢIE j m-au împachetat şi traseu normal \ sa i-a spus unei prietene : „A- ultimul care a ales să facă ceea '
cesta este un avorton". Abia la ce face". Apoi, în sinul familiei \
j .Şl TOATE UNITĂŢILE DE TOLIŢIE î găzduit ieftin la proptealâ după H ani a înţeles semnificaţia declară visător că „fiica" sa a (
stinghii. \
- Colaboratorul nostru care pe cel care ne-a scris şi să nc | Aflu eu după aia, dc la avocaţii acestei fraze din gura unei ve- devenit un star, iar fraţii iui ;
| a publicat două scrisori la ru- comunice cit mai urgent posi- •> meu din of ici că bandita de Mi- \ rişoare. La 17 ani Loulou ia ho- Loulou rămîn stupefiaţi. )
! brica „LUMEA INTERLOPĂ" bilitatea de a intra în contact I mi o piinscscră cu acareturile la \ târîren brusc de a.şi schimba DAN \ AI.DEA \
I sub pseudonimul „Raf Valone" cu colaboratorul nostru s p r e ; r,i în plină stradă, era si ea ro \ sexul. S-a vopsit blondă imbră- După „GLOBE" ţ
I — de meserie hoţ — a dispă- a-şi continua redactarea mo- i ii. \E VALONE cîndu-se numai în fată şi injec.
J m l tară urm ă tocmai c-înd în- moriilor. Desigur, căutarea să ’ (Continuare în pag. a 2-a) \ tîndu-şi progesteron. A refuzat (Continuare iu pag. a 2-a) ţ
} ccpuse să-şi descrie deosebit dc nu se petreacă decît în localu- j
i interesantele acţiuni profesio- riie administrate de dumnealor. I
j r.ale practicate în timp. în rest, dacă Raf Valone e li- -
, Din respect pentru cititori — bor — să ne viziteze sau să ne | Chiloţi, brînză „Olanda”, mercur, bibelouri pentru Turcia şi Ungaria!
j — rugăm toate unităţile de po- scrie alte scrisori. îi roagă ce- s
' liţie să caute in aresturile pro- le cîteva zeci dc mii do cititori J Miloşi clin fire vreo -10 de lo mai deteriora imaginea străină In alt colţ de ţară, la Curtioi,
t prii, pe toţi comandanţii dc A. „Călăuzei". * cuitori din Piatra Neamţ s-au tăţii despre lipsurile din Româ s-nu confiscat peste 400 000 lei şi
r penitenciare sâ caute in pro- înţeles să ajute bietul popor turc nia. Numai că poliţiştii au hotă- obiecte in valoare de 141 000 lei
' priiie stabilimente pentru a afla Mulţumim .’ I cu ce poate fiecare. Astfel cu rît anularea excursiei plănuite şi obiectele avînd denumirile : pan
mari şi costisitoare eforturi au confiscarea m ărfurilor care spu tofi, perdele, mohuir, truse de
adunat circa 1 000 kg brînză „O- neau ei erau în majoritate fura chei fixe, filtre de motoare auto,
\ Ianda“, sute de rulmenţi şi bur te. glucoză şi chiloţi ! De data a-
dc către dl. Petre Roman — ar
M A R E Z V O N fi fost dubios dc asem ănător eu ghie, piese de schimb auto, re Oamenii legii n-au putut să ceasta ajutorul era destinat U n
chizite şcolare, bibelouri de por iasă nici de dala asta din peri gariei. lin lucru o cert — poliţia
un colan obişnuit al membrilor metrul muncii lor. Pentru ei, a nu e de loc impresionabilă la
Gurii,-, rele spun că M areli ţelan, chiar şi cîteva kilograme
Ciolan primit recent 1. Quito Lojelor Masonice.., de m ercur ! semenea gesturi au denumiri cla romantism si generozitate.
Geştuţ lor era făcut pentru a re : furt, speculă, contrabandă 1 NiCOI.AE CIIIRACU
