Page 2 - Calauza_1991_57

Pag. - CAlXUZA • NR. $1 % 1991 (

8 U R S A (VIU)

Barbara Kennelly. membrii a autorizat execut lucrări dc bună E interzisă purtarea decoraţiilor?
camerei reprezentanţilor din Sta­ calitate. 60—90 lei/metru patrat;
tele Unite — Partidul Democrat ■ Culturist întreprinzător, serios,
La Com itetul V eteranilor de Răz-
— a introdus la 29 ianuarie un maşină, situaţie materială, ofer i î boi al judeţului H unedoara a ajuns tografl» pe care o reproducem .lă ­
tu r a t
proiect de lege pentru acordarea servicii-reclamă, 6 000 lei ; ■ Pen­ 1 o scrisoare pe caro dom nul Radovici D rept răspuns la Întrebarea sa,
clauzei naţiunii celei mal favo­ tru magazin particular 2 schim­ 1 I Bcniam in Aurel, din oraşul Brad. cineva de la M inisterul A părării Na- .
invalid din al doilea război mon-
rizate Bulgariei şi României pen­ buri central, vă stă la dispoziţie dial, a adresat-o M inisterului A pă­ tinale a n o tat pe m arginea scriso* |
rii dom nului R a d o v ici: „CSnd
se
tru o perioadă de trei ani, înre- o vînzătoare tînără. drăguţă, I rării Naţionale în 15.X3.1990. va da un decret In acest sens", no­
tificare ce nu poartă nici o sem ­
pînd cu 4 iulie 1991. Dom nul Radovici, căruia — pen­ n ătu ră. |
4—5 000 lei.
O are tot num ai în baza unul ..Dc-
Bursa neagră. ■ Un paşaport 1 î = 195—205 Ici i tru acte deosebite de vitejie — i s-au creţ" viteazul b ărb at s-a lu p tai oroic / )
Mi-
conferit decoraţiile : virtutea
1 ,
falsificat. la Bursa neagră cos­ 1 DM = 120 lei J litai'ă. Bărbăţie şi Credinţă ; Cru- şl şl-a pierdut b raţul drept in i
tă 50 000 de lei. Aflăm că mulţi 1 cea Serviciului Credincios, Recu- război ?... J I
/
noştinţa E roilor şi Cruciada Contra
Nu trăim oare Încă su b obsesia
a
,,furnizori" de paşapoarte au fost ULTIMA ORA. Cursul de e- I Com unism ului, n-a solicitat nici o „D ecretelor" odiosului, care hotăra J
» facilitate şl nici un avantaj ca in- cum să ne hrănim , să ne înm ulţim , ţ
deja prinşi şi arestaţi ; ■ Servi­ chilibru era de 180 lei pentru un 1 valid de răzoi, ci — acum — la 75 să vorbim , să respirăm Si să 7
ciile unor particulari sini bine dolar la 5 martie a.c., şi de 190 i J de ani, a în treb at doar dacă poate trăim ?... l
să poarte, sau nu. decoraţiile pri-
plătite. Să exemplificăm : Tra­ de lei pentru un dolar la 8 mar­ ( m ite pentru laptele sale de arm e P rofesor DUMTIRU SUSAN (
f clin tim pul războiului. Dom nul Ra-
duceri din franceză, 50 lei pagi­ tie a.c. 1 dovici şi-a însoţit scrisoarea de fo-
na : trad. în/din engleză, 75 lei Parlamentul European a de­ N e scrie u n hoţ
pagina (1 200 semne), din polonă blocat. la 22 februarie, la Stras-
şi rusă, tot 75 lei pagina dacti- bourg. acordarea de asistentă a- SCRISOARE DESCHISA (Urmare din pag. 1) că n-a fost om rău cu noi inter­
lo ; ■ Tînără fac menaj la fami­ limentară .şi medicală în valoare CENTRULUI DE ISTORIE cidivistâ. Cică de unde le ai ? lopii, ca un tată ne-a fost cu de­
lii străine, cunosc limba italia­ de 850 milioane ECU (1,2 miliar­ AL FEDERAŢIEI Ea sanchi pentru balamaua că crete şi amnistie aşa c-am elibe*
rat iară înainte de inventam fi­
le-a găsit şi după tratament la
nă, 100 dolari lunar, discutabil ; de de dolari) pentru U.R.S.S., COMUNITĂŢILOR staţiunea de miliţie mă dă-n gît. nal. Aşea a fost povestea mea
■ Asistentă pediatrie face injec­ România şi Bulgaria. EVREIEŞTI Ce-a urmat şti matale. Chestia de Un milion şi de care s~a ales
ţie. 25 lei, discutabil ; ■ Zugrav II. B. DIN ROMÂNIA comă era că fraierul de doctor prafu pentru o fustă de muiere
s-a-ncurcat de nu-i adevărat. La şi o minte de bărbat în căldurL
..Or fi m ulte poate-n lum e) Cite
n-eu aiuns fa noU Dar n o i ştim proces îi era frică să zică de toţi Eu cred că am să vă scriu mal
ce ne-nvâţară/ Cei ce-au fost, si firfiricii şi de sculele babei. Asta încolo că acum am obosit cum
cina rosU m / Vorba sfîn tă neam si ccl puţin auzisem că paranclieli- am adunat anii mei de închisoa­
Iară —! Noi, străine, tresărlm “, re şi pe rînd cui» m-or priponit
Hoţii intră in secţia de poliţie „Cuitai M ozaic", C entrul de istorie zase de tot cind a văzut capodo­ adversarii. Oricum, am scăpat de
tu num ărul
706—707 ai revistei
pera lui Valone. Ha — ha !
al Federaţiei C om unităţilor E vre­ Ce mai, atunci m-au scos din cel puţin şase ani de gherlă c8
ieşti din Rom ânia, şi-o exprim at
In biroul căpitanului Vasile Aro. numai că nu era aşa lovită. dezacordul în legătură cu difuza­ circulaţie şi m-aa ascuns la re­ nu m-or prins cu toate. Nu-s
Tacă. un bătrânel de circa 65 de Ce interesant ! Pe inşi nu am rea în seara zilei de 6l.oi.iM i. la gatul âlor mai negativi oameni un prost. Cu ce am m-o prins
unui
em isiunea „A ctualităţi", a
ani încearcă să-şi amintească, reuşit să-i disting, începuse să citat sem nat d e către m areşalul pe 5 ani şi cum mai aveam eu intrat In graţiere de cîteva ori
printre lacrimi : se întunece... ba da. unul avea o erou Ion A ntonesctt : rezervă din Urmă vreo 6 luni şi chiar. De data viitoare o să-ncep
„FU om. drept şl recunoaşte că
— Domnule căpitan, am scos geacă din piele niaro deschis ca pe deasupra am biţiilor, intrigilor eeva acolo, zile, eram de pus la o i cite un caz de-al meu după
cum am hîrtiile de probă.
20 000 de lei de ]a C-E.C., voiam acela care coboară din maşină. Si urilor, este Patria, este veşni­ păstrate mai bine de un cinci­ Vă doreşte ziare bune ou res­
nal. Mare noroc eu tăticu nostru
să-mi -cumpăr un televizor co­ Dvs... Domnule căpitan, chiar el cia N eam ului şl câ acolo trebuie
lor. tocmai îmi venise rîndul. este 1 Extraordinar ! Ei sînt. Sînt să ne intilnim totdeauna chiar dacă al hoţilor să-l ierte Dumnezeu pect.
nu ne înţelegem de fiecare dată".
Mă-ndreptarn spre casă şi la col­ coi doi. domnule căpitan. Prin- Cică, chipurile, A ntonescu a r fi
ţul străzii am primit o lovitură deţi-i repede. exterm inat 300 000 de evrei Sa la­ înainte de a-i arunca de viu în bala de acid..."
gărele de concentrare
puternică pe la spate în cap. — Dacă aceia sînt. domnule A ceasta este o m inciună sfru n ­
Hussein, are o stare puternică
M-am prăbuşit şi am simţit apoi Profesor, sînt deja prinşi. Nu.i tată 1 pe (Urmare din pag. 1) de greaţă. El are impresia «8
încercarea de a-î denigra
că sînt buzunărit văzând apoi cum vedeţi pe colegii mei in jurul Antonescu este şi o ofensă adusă „Acesta a fost dizolvat după trăieşte într-o lume de nebuni
doi indivizi urcă într-o maşină lor ! Nu vedeţi că au deja cătu­ eroilor care au m u rit pe front două ore de chin". El mi.a ex­ care-şi petrec timpul tăind oa­
pentru reciştigarea B asarabiei şi
care îi -aştepta. Era o maşină şe la mîini. Liniştiti-vâ, luaţi loc Bucovinei. Dom nul Victor loneseu plicat că se introduc mai întîi menii în bucăţi pentru că picio­
acea
citindu-l pe A ntonescu în
aşa, cum să vă spun... uitaţi... şi-i veţi vedea intrînd imediat seară la Televiziune a vorbit des­ mîinile şi picioarele condamna­ rul lor a alunecat pe un afiş dez­
lipit. Karim, privilegiatul
nu
tului, înainte de a-1 arunca de
uitaţi... exact ca maşina asta ca­ aici. Numai să nu fi reuşit să pre unitatea naţională a rom âni­ viu în baia de acid. „Procedeul mai poate aluneca cu inconştien­
lor
ro intră în curtea secţiei de po­ vă cheltuiască banii ! SORIN ANDRONACHE nu este nou în regiune. Pe tim­ ţă, ca în primele zile, pe supra­
liţie... Aceea care o remorcată dc LIBIANA MITROl pul uniunii dintre Siria şi Egipt, faţa aurită a regimului de la
între 1958 şi 1961, bătrînii liba­ Bagdad ; el cunoaşte acum Ira­
nezi îşi mai aduc aminte cum kul din subsol. Nu mai poate fi
1 sirienii, în aceeaşi manieră au complicele puterii dar nu în­
Refugiindti-se într-un bordel... făcut să dispară opozanţii. Ca de drăzneşte însă, să devină inami­
exemplu, Farjallah el-Helou, se­ cul ei. De frică, din febleţe. din
cretarul general al Partidului interes şi pentru că încă îi mai
(Urmare din pag. 1) traterestră în lume,-, mea : nu te schimba faţa, orgolioasă .şi î'âmîn cîteva iluzii do pierdut,
vorbesc prea mult cu alţi bra­ cu un surîs îndepărtat. îmi spu­ Comunist libanez. Soţia sa a re­ cîteva mituri glorioase de în­
Dacă tatăl ci a dat dovadă de zilieni şi nu vreau să am în­ ne : Dar împotriva acestor griji, clamat în gol timp dc zece ani, gropat.
o mare toleranţă, mama ci nu credere în nimeni. Am o prie­ nu regret nimic. Să nu crezi corpul solului. El crede in terorismul inter­
Portarul din Ramadi a avut
a putut niciodată accepta me­ tenă vecile ce trăieşte acum in că sînt cumva nefericită ! Pen. mai mult ca sigur aceeaşi soar­ naţional şi Abou Nidai i-a fosi
tamorfoza fiului său. Germania. Anul trecut ea a tru că sînt atît de frumoasă ! descris ca „apărătorul cauzei
In timp ce işi aminteşte. Lou- organizat o mare sărbătoare a Ştii ce i-am spus la Miss Uni­ tă. El a avut vina de a călca palestiniene, caracatiţă ale cărei
!ou işi spală canichc-ul său şi pozitivismului. Ştii de ee ? A vers ? „Este adevărat dragă, tu din neatenţie pe un afiş cu Sad- tentacule ating Occidentul şi lu­
dam Hussein, dezlipit de pe pe­
spune „câinele acesta nu este sărbătorit primul ci an de se- eşti foarte frumoasă, dar nu vei rete. A fost torturat şi a avut mea înconjurătoare". Pe data
un fals", ceea ce ar însemna că ropozilivism. putea niciodată să fii mai fru­ .îndrăzneala să se plîngă şi să de 7 februarie 1987, Karim va
nu este ipocrită. însă în gura Pentru prima dată, privesc o moasă decât mine, pentru că eu insulte gardienii ! avea -ocazia să-l întîlnească!
sa fals feminină, fraza are un Loulou prăbuşită, distrusă. Apoi, sînt în acelaşi timp şi frumoa­ Când iese din „Palatul de unde Primeşte ordinul să meargă să-l
ton de tristeţe. „Eu sînt o ex­ ca să-mi demostreze că-şi pon­ să şi frumos...".
nu există întoarcere" Karim, caute în tabăra lui do antrena­
garda de corp a lui Saddam ment de la Hit.
(Urmare din pag. 1) lizare se va realiza în acest an,
telor iniţiale, sînt necesare pen­ Constituţia şi reforma urmînd ca relansarea economică
propriu-zisă să înceapă din 1992.
tru a fi sigur că nu s-a strecura! Iată termenul pe care îl solicită
nici o eroare în tex-ţe. Anul Guvernul pentru derularea pri­
1990 a fost presărat de numeroa­ tidul de gui'crnâmînt, trebuie să cîi de bun ar fi el. Am accentuat încercare dc restructurare econo­ mei etape, fundamentale dc alt­
se tentative de îndepărtare a aibă timpul necesar realizării în cronicile mele. importanţa, mică şi socială ar risca să eşueze fel, a reformei, oca în care a-
Frontului de la conducerea ţă­ programului politie pe care şi l-a decisivă zic eu, a structurilor într-o nouă revoluţie. Iată de ee, genţii economici sînt eliminaţi
rii, tentative eşuate. Opoziţia propus. In acest context. Se a" mentale, a crizei morale în oare Frontul care este un partid so- la startul spre economia de pia­
poate încerca să valorifice căi dc preciază că în momentul de fa­ ne aflăm. Anii lungi de dicta­ cial-dcmocrat a accentuat nece­ ţă. In această perioadă insă se
obţinere a puterii, mai subtile ţă ne aflăm în punctul cel mai tură a dus la o dezintegrare sub sitate sporirii protecţiei sociale. vor accentua unele laturi ale eri-
decît manifestaţiile deschise, critic. Dacă inii este permisă o aspect moral şi cultural a între, zei şi Guvernul are nevoie de
de stradă. O astfel de posibifli- comparaţie, aş zice că bolnavul gii societăţi. Forţa de muncă Recentul raport al primului mi­ sprijin atît din partea Parlamen­
tate o oferă Constituţia. Dacă în (societatea) se află pe masa de activă a fost ţinută în frîu prin- nistru, punctează foarte clar ne­ tului, dar mai ales din partea
termenul dc nouă luni, nu se operaţie chirurgul (guvernul) l-a tr-o disciplină cc devenea an de cesitatea protecţiei sociale, căreia populaţiei.
adoptă acest act legislativ, a- deschis şi acum este (io punctul an mai inumană, exercitată dc îi rezervă Un capital special. Nc aflăm într-un moment cru­
tunci preşedintele ţării îl poate de a extirpa tumoarea. A aban­ un aparat dc partid ce făcea uz Rezultă o opţiune clară — rea­
dizolva şi se trece la alegerea dona acum operaţia şi a preda de toate mijloacele posibile, ad- lizarea unei tranziţii la econo­ cial de maximă încordare social-
altuia. Această decizie este desi­ ştafeta altui chirurg care vrea minislrative, politice, poliţie­ mia dc piaţă in ritm rapid dar lă (va urma in curînd etapa a
gur întemeiată pentru că forul să’l opereze pe bolnav dc apen­ neşti, care au instaurat teama şi protejată special. Grija Guver­ doua de liberalizare a preţurilor)
legislativ s.a dovedit a fi inca­ dicită, cred că îi va fi fatală au infrînt voinţa şi dorinţa de nului trebuie să se îndrepte spre şi Puterea este angajată ta maxi­
pabil să-şi ducă la bun sfîrşit bietului pacient. Vrem nu vrem libertate. crearea dc noi locuri de muncă mum în menţinerea stabilităţii-
mandatul pe care l-a obţinui în operaţia trebuie dusă piuă la Incontestabil, reuşita reformei în vederea reducerii ratei şoma­ A demite acum Guvernul, a di­
urma alegerilor. Dacă preşedin­ capăt dc aceeaşi echipă care a este condiţionată de elemente in­ jului, evitarea exploatării prin zolva Parlamentul şi a organf.
tele decide să prelungească man. şi început, de aici derivă firesc vizibile şi greu de stăpinit, care stabilirea unui salariu minim za noi alegeri ar însemna cu cer­
datul cu incă nouă luni şi Par­ o întrebare : cit va mai dura o- nu ţin de rapacitatea de guver­ obligatoriu pe întreaga econo­ titudine o abandonare a corabie»
lamentul nu reuşeşte să adopte peraţia şi dacă ea se va încadra nare a partidului aflat la pute­ mie, protejarea veniturilor prin în plină furtună şi scufundare a
Constituţia nici după expirarea în termenele impuse de lege ? re şi nici de calitatea cadrului le­ stâpînirca procesului inflaţionist, acesteia.
acestui nou termen, atunci in Programul dc reformă, propus gislativ. Aceste elemente sînt îmbunătăţirea asistenţei din par­ Iată de ce sînt sigur că preşe­
mod automat acesta este dizolvat tea Statului pentru categoriile dintele Ion Itiescu va prelungi
structurile
moralitatea, cultura,
şi se fac noi alegeri. La posibi­ de Guvern şi adoptat de Parla­ mentale în general, care nu se cele mai defavorizate. Acest pro­ mandatul Adunării Constituante
ment a fost îngreunat de lipsa
lele alegeri evident Frontul nu cadrului legislativ, sau mai exact supun legilor obişnuite. Pentru gram trebuie înţeles do către în­ cu încă nouă luni, pentru a a-
v-a mai obţine covirşitoarea spus, a avut o etapă pregătitoa­ aceasta, protecţia socială trebuie treaga populaţie, mai ales de că­ sigura în primul tind stabilirea
majoritate de care a beneficiat tre cei care muncesc şi produc societăţii şi evitarea unui ealops
în 20 mai. Cauzele desigur sînt re în care să fie adoptate legile să fie totuşi un obiectiv major, resursele pentru realizarea lui, care ar readuce în fruntea ţării
spre a păstra un echilibru social
esenţiale ale reformei. Criza în
multiple. Indiferent dc cauze, care ne aflăm, este însă mult minim mersului înainte pe calea -şi să nu se simlă nedreptăţiţi, O nouă dictatură.
scăderea popularităţii şi credi. mai profundă, ea nu ţine numai democratizării şi edificării unei abandonaţi de stat in hăţişul vie­ tn ceea cc priveşte Constituţia,
bilităţii Frontului este o reali­ de structurile economice şi dc economii noi. Iată dc ce o poli­ ţii economice şi sociale. De aceas­ fiţi siguri că o vom avea la ex­
tate şi nu trebuie să ne facem aceea nu se poate ieşi din ca tică de „terapie şoc" susţinută tă putere de înţelegere ţine în- pirarea termenului şl încă o Con­
că nu o observăm.
Pentru a putea apărea cu frun­ doar prin simpla existenţă a U- dc partidele eu orientare libera­ tr-un fel reuşita României. stituţie bună şi dreaptă aşa cum
tea sus in faţa alegătorilor, par­ nui cadru legislativ indiferent lă nu este posibilă. O asemenea Indiscutabil procesul de stabi­ merită acest popor. j