Page 3 - Calauza_1991_57
P. 3

CALAUZA  •   NR. 57  •   1991
                                                                                                                                                       Pag.  3

                     Statul  de  drept  şi  Justiţia                                                    Carte  poştală  mihtarâ-


             „DESPRINDEREA  TOTALA  A  AVOCATURII  DE  MINISTERUL  JUSTIŢIEI"                              România  „Cenzurat"
          Mărturisesc  că  redactarea   a*   sau  de  a l  îndepărta  din funcţie   ne  face  ca  —  fără  a  recurge  la
        cestui  penultim  capitol  al  seria­  în  afara   cazurilor  de  abateri   vreun  precedent  biblic  —  să  a-   Braşov-6
        lului  ati  se  parc  cea  mai  difici.   grave.  Se  va  crcca  Consiliul  Su   tişăm  cuvenita  prudenţă  in  ra­
        lă.  Desigur,  formula  care  n-ar  da   perior  al  Magistraturii,  singurul   port  cu  înfăptuirea  reală  a  sche­
        greş  ar   consta  în   enunţarea   organism  competent  să  decidă  a-   melor stabilite.
        principiilor  şi  reglementărilor  ce   supra  avansărilor  ori  sancţiuni­                             SCRISOARE FÂRA  RĂSPUNS
                                                                      Organizarea  unor  instanţe  _
        compun  viitoarea  lege  de  orga­  lor.                     ileei  numai  una  din  noutăţile  ce
        nizare  judecătorească,  aflată  deo­  Tot  astfel,  viitoarele  reglemen­                  Prin  bunăvoinţa  „Călăuzei'1,  s-a   către  Dumnezeu/  Şi  îl  rog  su-şi
        camdată  în  fază  de  proiect.   In   tări  stabilesc  un  întreg  şir  de  in­  se  conturează  cu  iminenţă  Ia  o-   publicat  în  nr.  52  scrisoarea  „Ţin­  verse  mila/  Peste  mine,   robul
                                                                     rizonf  —  presupune  un  aport  e-
        acest  mod  ar  fi  posibilă  înfăţi­  terdicţii,   dintre  care  aş  aminti   fectiv  al  puterii  executive:  asi­  te  căutate  în  Iunie" ;  era  de  fapt   său/  Dumnezeu  să-şi  verse  mi­
        şarea  unei  imagini  precise,   aş   doar  pe  cea  referitoare  la  even­                                              la  peste  s c u m p i i   mei  copii.
        zice  trasate   geometric,  a  justi­  tualul  cumul  de  funcţii.  gurarea   personalului  şi  a  loca­  plîngerea  celor  ce  nu  mai  ştiu   Serv.   Floarea   Florian   Reg.
                                                                     lurilor  corespunzătoare.  Ştim  că
        ţiei  române,  aşa  cum  ar  trebui   Se  doreşte  revenirea  Ia  vechiul                  nimic  despre  fratele,  soţul  şi  ta­  91  Inf.   Comp.  G5  Bat.   marş
        ea  să  arate  peste  citcva  luni,  cel   sistem   jurisdicţional,  prin   re­  in  judeţul  nostru  se  va  înfiinţa   tăl  lor.  Post. M.  nr.  135".
                                                                     judecătoria
                                                                                Brad.  Este  aşadar
        mult  un  an.  Cred  însă  că  tre­  înfiinţarea  Curţilor  de  Apel,  ca                   Ne  permitem  azi  să-i  inserăm   Un  om.  Un  anonim  dintre  su­
        buie  să  rămîn  consecvent  pozi­  instanţe   superioare  cc  funcţio­  nevoie  de  o  clădire  cu  minimum             lele  de  mii  care  au  plecat  de  a-
        ţiei  ee  am  adoptat-o.  Voi  fi  deci   nează  pe  o  rază  teritorială  cu-   cinci  birouri  şi  o  sală  de  şedin­  ultima  scrisoare  a  celui  în  cau­  easă  fără  a  mai  reveni,  fără  a  li
        obligat  să  debarasez  tabloul  de   prinzînd  mai  multe  judeţe.  ţă,  inclusiv  de  mobilier  şi  alte   ză,  după  care  nici  ci  nici  fami­  sc  şti  mormînlul  sau  soarta.  Un
                                                                     dolari,  precum  şi  de  un  perso­
        ceea  ce  ţine  de  domeniul  idili­  în  sfîrşit  legea  va  trebui  să                   lia  nu  mai  ştie  nimic.  Este  scri­  lată  ce   merge  cu  dorul  după
        cului,  a  iluziei  sau  a  afirmaţiilor   clarifice   situaţia   Procuraturii   nal,  compus  din  cel  puţin  11  sa­  să  pe  o  CARTE  POŞTALĂ  MI­  copiii  sui  dragi.  Un  ostaş  ce  se
        fără  acoperire.              pentru  ea  aceasta  să  fie  rîndui*   lariaţi  din   care  4   judecători.   LITARĂ  —   ROMÂNIA,  „Cen­  îndoieşte  dc  „falsa  bucurie"  din
          Legislaţia   fundamentală,   în   tă,  aşa  cum  este  firesc,  în  cadrul   Estimările  sînt  făcute  după  cri­      visuri   neîmplinite.  Un   român
        principal  Constituţia  —  cu  toate   puterii  judecătoreşti.  teriile  actuale,  care  au  în  vede­  zurat  Braşov  6“  adresată  fami­  ardelean  dintre   milioanele   cc
        că  tezele  acesteia  nu  sînt  sufi­  Adăugind  la   toate   acestea   re  încărcarea  maximă,  la  limita   liei  sale  din  satul  Cib  —  Alba,   pîndeau  (şi  pîndcsc  şi  azi)   la
                                                                     admisibilă,  a
                                                                                 fiecărei  persoane.
        cient  de  neechivoce,   şi   legea   desprinderea  totală  a  avocaturii   Ne  întrebăm  dacă  nu  cumva  ne   din  care  cităm :  pâmîntul  primejduit.
        de  organizare  a  justiţiei  —  vor   de  Ministerul  Justiţiei,  o   nouă   vom  trezi  iar  eu   redistribuirea
        consacra separaţiunea  puterilor în   reglementare  a  activităţii  nota­                       „Braşov  la 25.VI.942     lîinduri  neglijate :  dar  nu  ne­
        stat  şi  vor  garanta  independen­  riale  şi  elaborarea   statutului   schemelor,  aşa  cum  se  practica   Iubiţii  mei...  vă fac  cunoscut  că   glijabile !  Frînturi  de  ISTORIE
        ţa judecătorului.             jurisconsulţilor,  avem  în  faţă   în  trecut.             sunt  plecat  departe  de  toţi  cei   de  acum  o   jumătate  de  veac,
          Aceasta  se  va  materializa   şi   imaginea  de  ansamblu  a  puterii   Preşedintele  Tribunalului                    pentru  aceia  dar  şi  pentru  gin-
        prin  declararea   inamovibilităţii   judecătoreşti.                     judeţean          de  acasă.  Am  plecat  din   tine
        magistratului, deci  prin  interdicţia   Dcformaţia  profesională   sau,                  cetate/  La  război  în  răsărit/  Să   durile   noastre  de  viitor  ...Să-Ii
        «le  a-1  transfera  fără  acordul  lui  dacă  vreţi,   experienţa  proprie,  Dr.  IULIU  KUTAS  iaptăm  pentru  dreptate/  şi  pen­  rugăm  pe  Dumnezeu  să-şi  verse
                                                                                                  tru  visul  ne  împlinit/  Acel   vis   mila  sa  peste  POPORUL  ROM­
                                                                                                  ce  ne-a  lăsat/  pe  toţi  cu  inima   NESC ;  îereşte-ne.  Doamne,   dc
        Un  reporter al nostru  a  fost  la  Vrăjitoare...           t                         |  arsă/  Pentru  marea  bucurie/  Ca­  „războiul  cel  dintre  noi“,  de  ve­
                                                                                                                                 nirea  altor  hoarde  asupra  Ţării
                                                                                                  re-o  fi  atit  dc  falsă/  Văzînd  iar
                                                                     |  Lipsa  permisului  de  condu- „   Ardealul  nostru/  Sub  primejdia   şi  de  pacostea apocalipticului  răz­
          Zi  de  iarnă.  O  atmosferă  sum­  La  o  asemenea  introducere  în   cere.  alcoolul  .şi  viteza  exce-1   barbară/  Şi  fraţii  noştri  umili/   boi  apărut  la  orizontul  Eufratu-
        bră  drapată  în  cenuşiu.  In curtea   problemă  nu  am  ce  face,  bîigui   I sivă !  trei  elemente  suficien- *      lui.
        casei  bătrîneşti  se  vorbeşte  în   un  „săru-mîna  babă  Floareo"  şi   te  care  îl  scot  pe  Ion  Sabău |   Care  vin   mereu  in  tară./  îmi
        şoaptă.  Să  nu  fie  deranjat  Belze-   scutur  buzunarul  de  sutele  afe.  I din  Arad  de  pe  carosabil  pro- *  îndrept  sus  spre  ceruri/  Gîndul  IV.  VALER  PETRU  OLEA
        but.  sfetnicul  credicios  al  vrăji­  rente.
        toarei.                         „—  Aşa  frumosule !  Te-a  copt   i _________________ !
          îmi  înbrăcasem  o  scurtă  po.   buboiul  rău în  carne  şi  n-ai  somn   %         l
        nosită  iar  pe  faţă  căutam  să-mi   şi  pace pîn’ nu  moare  blestemu’ 1.
        compun  o  mimică  adecvată  me-   Uite  la  baba,  iei  din  fiertura   Salvat  de    i      Corespondentul  nostru  a  participat  la
        deiului.  Oameni  nenorociţi,  ori  cu   asta  în  fiecare  dimineaţă  la  cîn-
        necazuri,  sînt  pretutindeni.  tatul  cocoşilor  pe  nemostccate  şi
          „—  Ia  numai  o  sută  de  lei  şi-ţi   zici  de  trei  ori  descîntecul  care   i  poliţie  de  la  !  funeraliile  Maicii  Alexandra
        zice de  toate.  Pentru  blesteme dai   te  învaţă  baba“.
                                                                                                                                troit.  O  marc  parte  a  românilor
                                        Presupun  că aveam  o  mutră atit
        2  sute,  da  îi  sigur  că  te  scapă   de  tîmpă  incit  nu  se  mai  obosi               Vestea  morţii  Maicii  Alexandra   din  această  metropolă  Se  perin-
        de  ele !“,  îmi  comunică  o  mătu.   să  mă  înveţe  zicîndu-mi  con­  ! spînzurătoare!  a  fost  zguduitoare  pentru  majo­  «lau  prin  faţa  sicriului  în  «ire
                                                                                                                           din
                                                                                                  ritatea  românilor  ortodocşi
        şică  făcîndu-şi  conspirativ  sem­  cesiv  că  e  destul  şi  dacă  scuip   l _________________!  marile  metropole  ale  S.U.A.  Deşi   era  trupul  neînsufleţit  al  Maicii
        nul  crucii.                  de  trei  ori  către  vatra   focului   *                |  ziarul  nostru  a  publicat  despre   Alexandra.
          „—  Da  de  leac  pentru   iubit   (unde.  că  acasă  am  încălzire  cen.               moartea  Maicii  Alexandra,  per-   Am  ajuns  in  dreptul  sicriului
        ştie ?“  întreabă  o  gîgîlice   care   trală ?)  şi  vărs  o  picătură   de   | ieclîndu-l  în  zidul  unei  case '   miteţi-mi  să   adaug  cîteva   co­  şi  am  rămas  surprins  de  expre­
                                                                                                  mentarii  la  acest  tragic  eveni­
                                                                                                                                sia  chipului  aceleia  care  a  fost
                                                                    | şi  de  aici  înlr-o  curie  unde  se |
        să  tot  fi  avut  vreo  16  ani.  vin  roşu  pentru  Belzcbut.  J jucau  liniştiţi  mai  mulţi  co- j   ment.          principesa  Elena  a  României.  Nu
          „—  Măi  fată.  nu-mi  mai  împu-   Convins  că  nu  e  bine  să  te  pui   | pii.  2  dintre  ci  decedară  pc I   Maica   Alexandra   (Ileana,   părea  fără  viaţă ;  avea  în   ex­
        ia  capul  cu  prostii.  Baba  Floarea   rău  cu  dracul.  îi  promit  babei  că   ! loc  iar  al  treilea  va  rămîne >   principesa   României)  s*a  stins   presia  feţei  acea  mulţumire   şi
                                                                                                                                < onvingerc  că  locul  ci  va  fi  în
        ştie  de  toate.  Ştie  cu  dracul 1“  şi   aşa  voi  face.  | cu  traumatisme  grave.   Ircs- J   din  viaţă  la  21  ianuarie  1991,  în   ceruri,  în  marea  împărăţie  a-  Iui
                                                                                                  incinta  Mănăstirii  Ortodoxe  din
        iarăşi  urmează  cruci  furişate.  „—  Da’  nu-i  destul !  Trebe  să   * ponsabilul  şofer  scapă  doar  cu I   oraşul  ICllwood  City.  stalul  Pcn-   Dumnezeu.  O  tinără   călugăriţă
          (...)                       mai  vii  o  dată  să  dăm  slobozenia   | cîteva  zgîrieturi  dar  cînd  se J   silvania.  în  decursul  celor  patru   citea  din  Sfinta  Evanghelie  iar
          Trec  pragul,  uşa  scîrţîie  lu­  de  sînge  în  fiertură  şi  să-i  dai   J trezeşte  are  în  faţă  imaginea I   zile  înainte  de   inmormîntare,   maicile  însoţitoare  se  rugau   în
        gubru  şi  miţa  neagră  a  babei  îmi   noaptea  la  ceasul  rău  drumu’  pă   | unui  ştreang  făcut  laţ  şi  alir- «   trupul  neînsufleţit  al  Maicii  A-   şoaptă  pentru  sufletul  care  Ie-a
        trece  printre  picioare.  în   faţa   mormînt  proaspăt!  Dau  din  cap,   j nat  de  creanga  unui  pom !   |  lexandra  a  fost  transportat  pen­  părăsit.  Nu  ştiu  cit  a  durat  ne­
        mea  Vrăjitoarea!  Aşteptam  să   din  ce  in  ce  mai  convins.  Baba                    tru  21  de  ore  in  faţa  altarului   mişcarea  mea  dar  printre  rugă­
        găsesc  o  atmosferă  demnă   de   Floarea  e  teribilă.  Ştie  cu  dra­  J  Cu  mari  eforturi  poliţiştii  j   bisericii  Faling   Asicep  of  the   ciuni  am  auzit  şi  „Tatăl  nostru"
        „Balul  vampirilor",  însă   doar   cul  precis,  dar  nu  ştie  ce  poate   ji.au  convins  pe  părinţii  copii.  I   Evcr   Virgin  Mury  din  oraşul   rugăciune . care  o  învăţasem  de
        cratiţa  cu  fierturi  de  pe  sobă  se   aduce  ceasul  rău  de  care  tocmai   * lor  să nu-1  spînzure şi să-l  lase I   Clevcland,  statul  Ohio.  la  părinţii  şi  bunicii  mei.  Ani
        manifestă  ca  în  filmele  de  gen.  pomenise.             I pe  mina  justiţiei!     *    Următorul   popas  a   fost  în   auzit  „Amin",  făcindu  ini  cruce
             Eşti  blestemat !  scoate  4   A  fost  clientul  vrăjitoarei,   I                v  Uomanian  Orthodox  Cathcdral   de  trei  ori  şi  am   spus :  ,Odih-
        sute  şi  te  scap  de  duşmani        CRISTIAN  ILCA       î        I.ILI ANA  M1TROI   |                              ncşle-o   Doamne  ea  pe  o  bună
                                                                                                  Saint  George.  situată  in  oraşul   creştin ţă  cc a  fost".
                                                                                                  Southfield,  nord  de  oraşul   I>e-         PETRU  .11)RJ
           0   vacă  ş i  o  oaie  pentru  un  c a /!
                                                                             La  rampă:  HINGHERUL                              Ei.  dar  sint  şi  ceilalţi  —  fu­
         D e  cîteva  zile,  în  gospodăriile  ţă­  C.A.P.  De  ce  se  face  num ai  la  che­                                 rioşii.  Po  ăştia,  care  nu  mă  Ia­
        ranilor  din  satele  com unei  Brănişca,   rem ul  conducerii  ?  De  ce  s-au  vîn-                                  să  nicicum  să  mă  apropii.  îi
        a  sporit  num ărul  vacilor  şl  oilor.  Be­  dut  şi  sacrificat  aproape  toate  efec­  Domnilor,  am  două  metode  la  capăt  (cum  au  toţi  hinghe­ termin  mult  mai  urgent.   Iau
        neficiarii  sînt  cel  care  la   înscrierea   tivele  de  anim ale  ale  sectorului ?  De   să-i  omor.  Dar  înainte  de  asta  rii).  Dacă  e  blînd,  obosit.  în­ coada  de  lopată  şi  hîşt.  m-am
        in  C.A.P.,  pe  lingă  păm înt  şi  utilaje,   ce,  oile  s-au  vindut  la  p reţuri  destul   trebuie  să  ştiţi  cum  îi  prind.  fricoşat,  încep  să  vorbesc  cu  specializat  într-o  lovitură  mor­
        au   fost  deposedaţi  şl  de  cai.  La  lio-   de  accesibile  (Got)  lei)   celor   dc-al   Există  întotdeauna  un  laţ.  poa­ el  şi  încct-încet  mâ  apropii.  îi  tală.  Cînd  îi  dau  una  după  cap.
        tărîrea  obştei,  celor  in  cauză,  pentru   Casei 1  Iată  întrebările  ţăranilor  co­  te  chiar  două.  pe  care  le  pun  petrec  apoi  sfoara  peste  cap  şi  într-un  anumit  loc.  îi  şi  zboa­
        un  cal  U  s-a  d at  o  vacă  şl  o  oaie.   m unei  nia,  pe  care  le  facem   cunos­  mai  departe  de  magazia  în  ca­ el,  supus  sau  poate  înfrînt.  mă  ră  capul,  se  desprinde  de  pe
        Iată  un  lucru  bun,  făcut  cu  cap  în   cute  prin  ziarul  „C ălăuza".  Totoda­  re  le  fac  do  petrecanie.  Mai  urmează.  Mergem  domol  vor­ coloana  vertebrală  şi  gata.  Il
        folosul  celor  care  au  fost  păgubiU.   tă,  punem   şl  noi  o  întrebare  :  cînd   precis,  acolo  unde,  cîinii  fără  bind  de  una,  de  alta  pînă  la  iau  cu  căruţul  şi  încet-încet,  la
                                                                       stăpîni  mişună  fiămînzi  —  gu­ magazie.  Acolo,  am  pregătită  magazie  cu  el.  Urmează  apoi
        Nu  înţelegem   de  ce  în  alte  părţi,  la   conducerea  C.A.P.  v-a  ajunge   la
        Dia,  de  exem plu,  nu  se  procedează   concluzia  să  se  consulte  cu  cei  care   noaiele.  (Oraşele  gem  do  cîini  undeva  sus  o  grindă  peste  ca­ jupuirea.  Cum ?  Pentru   ce ?
                                      sint  beneficiarii   întregii   averi   a   vagabonzi.  Berechet   materie  re  trec  repede  capătul  sfoarei  Pentru  pantofi  domnilor,  da.  fac
        astfel,  adică,  m ăsurile  ce  se  iau  să  fie   C.A P .-ului ?  A şteptăm   răspunsul.
                                                                       primă !).                   şi  trag.  Jigodia  nici  nu are  timp   pantofi  din  pielea  lor.
        ale  celor  care  au  făcut  parte   din  T.  BRANISTEANU                                  să-şi  dea  seama  ce  sc-ntîmplă,
                                                                         Deci,  din  cînd  în  cînd  trec  pe
                                                                       la  capcanele  mele  şi-i  găsesc   că  e  gata.  O  spînzur  deci.  Pî­  MARIANA  PÂNDARU
                 Doriţi  ştampile  confecţionate  repede ?             acolo,  îngroziţi  sau  fioroşi.  Am  nă  moare  eu  ies  pe  afară,  mai
                                                                                                                                                      este
                                                                                                                                Nota  redacţiei:  Cazul
            Ştampile  de  orice  format  cu  orice  înscrisuri  —  executa   mereu  cu  mine  o  coadă  de  lo­ fumez  o  ţigară,  mă  mai  gîn-   real.  Privatizarea  a  pătruns  şi
        D-şoara  Felieia  Hoaghia  în  atelierul  particular  din  Deva ;  car­  pată  şi  un  băţ  mai  lung.  cu  laţ dese...  la  Vulcan...
         tier  Gojdu,  Aleea  Crinilor,  bloc  E  —  11.  se.  3,  ap.  8,   telefon
        2 39 76.  Se  garantează  un  serviciu  ireproşabil.        I!
                  Important  pentru  cei  privatizaţi,  pentru  patroni                           !            A n u n ţ  publicitar                       J
                                                                                                  |    Consiliul  Parohial  Ortodox  Român  din  CIB  —  CHEI,  comuna  I
         tncepînd  din  num ăru l  u rm ăto r  —   vizionare,  de  viziune  asupra  condu­  de  com erţ  vor  fi  solicitaţi  să  inter­
        „C ălăuza”  va  oferi   un  spaţiu  cores­  cerii  noilor  întreprinderi  miei.   so­  vină  public  în  vederea  cunoaşterii  de   ' Almaşu  Marc,  judeţul  Alba,  ţine  concurs  angajare  meşteri  pen-  '
        pu nzător  problem elor  m ajore  privind   cietăţi  com erciale,  asociaţii  fam ilia­  către  oam eni  a  legilor  —  călăuzirii   | trn  înlocuire  acoperiş  biserică,  luni  25  martie  1991  orele  15  la  |
        privattaarea.  necazurilor  pe  care  le   le,  întreprinzători  individuali  etc.  De   spre  viitoarea  econom ie  de  Diată  a   ■. biserică  în  Chei.  Vă  aşteptăm  cu  olcrle  sigure.  Există  posibilita-  *
        întâm pină  cel  privatizaţi  în  contact   asem eni,  tot  in  cadrul  acstul  spaţiu   Rom âniei.  Solicitate  de  noi  sau  p ro ­  | tea  angajării  şi  a  altor  lucrări  în  sat.   »
        cu  lentorile  şi  răm ăşiţele  structurilor   —  specialiştii  din  diferite  dom enii  —   venind  de  la  Dvs.  toate  intervenţiile   '   Paroli  V.P.  OLEA   I
        statulu i  socialist,  problem e  de  apro­  bancare,  finanţe,  procuratură,  cam era  sînt  binevenite...   ;
   1   2   3   4