Page 4 - Calauza_1991_57

CĂLĂUZĂ • NR. 57 • 1991

mina viitoare vă dăm răspunsuri
concrşte. Să ne documentăm.
Dl. Damian Florean : Părerile
sînt împărţite în ceea ce priveş­
A L Â T U H S O E C I T I T O R I I E l te m onum entul aflat în curtea
G.I.G.C.L.-ului. Ne documentăm
ia specialişti şi hotărîm ce să
facem.
D-şo.ua Ani T. Cristian Iica mim. Cel mai mult ne-a amuzat Dl. IMaUiias Fridrich Gunllier :
cric unul dintre reporterii noştri foaia intitulată : „AZIL" („coti­ Ne bucurăm că aţi găsit înţele­
încă neinsurat. dian al Ospiciului Salvării N a­ gere la oameni de omenie din
Dl. iMihai l’npovici : Am pri­ ţionale") ! ? Ungaria şi Olanda. Credem că
mit. Hune. Ritmul ăsta săptă- Dl. Altila Ncm. : Noi ara p u ­ vom publica scrisoarea dvs. Să
minal ne sufocă. Am ajuns să blicat un interviu cu dl. senator ia şi alţii aminte. Chiar în acest
credem că nici pe adresa P arla­ Radu Ceontca. Desigur — putem n um ăr publicăm un material
mentului nu ajung atîtea neca­ să-l aLţprdăm oricînd iu problema despre funeraliile Maicii A lexan­
zuri ale oamenilor. în fond — de menţionată. dra urm înd să-i publicăm m e­
aceea ne-am născut — să slujim D-na Resoiu l'araschivn : Am moriile proaspăt sosite de peste
oamenii ! ocean.
Dl. V. Bălan : Am primit. R e vorbit la Postul de poliţie Ani- Dl. Pralea Gheorgliîţă : Vă vom
noasa şi aşteptăm să vedem cu
t ro. cc forme a fost luat obiectul şi răspunde la toate întrebările du ­
Dl S/.ubo Andrei : Primim li­ pă ce ne documentăm la specia­
nele plicuri cu presa timişorea­ ce se poate face. Vom reveni. liştii băncii.
nă fapt pentru care vă m ulţu­ Dl. G r e d o i u Doru : Săptă- Dl. IMihai Popescu : Primit.
Pentru a extrage din fundul butelierea apei minerale „Bo*
pămîntului ţiţeiul atit de căutat hoit" (de la noi din judeţ) pen­
\ l U m o r f U m o r ţ fmai ales de cînd cu războiul tru a ajunge, din cînd în cînd
ÎNCOTKO ? Decalajele în domeniul ţ (La cîteva zile după i Golfului), este necesară o întrea­ şi la Brad.
| ziua Femeii) gă tehnică de extracţie, apoi dc Totuşi petrolul costă trei lei
educaţiei şi şansele de viitor ţ — E vorba do soţia mea, prelucrare prin distilare, şi mij­ litrul, iar apa minerală „Boholt"
costă 5,59 Ici litrul, sau- 11,50 lei
loace de transport speciale (cis­
Problemele specifice educaţiei In octombrie 1990 judeţul * i doctore, spune tînărul. Este terne) pentru ca petrolul să cu sticlă cu tot.
şi formării profesionale a H unedoara a fost vizitat de un 1 1 obsedată de ideea c ă ’ cineva ajungă la „Peco" — Brad, spre Ciudată treabă şi cu liberali­
populaţiei figurează constant grup de 11 conducători de In- J \ vrea să-i fure hainele, a li distribuit populaţiei. Nu, zarea asta a preţurilor! O ade­
intre primele 4—5 teme ale a- treprinderi din F ranţa care i l — Cum aţi ajuns la această tot atila bătaie de cap şi oste­ vărată anomalie ! Am liberalizai
lcgerilor cc se desfăşoară în urmau un curs de perfecţiona- 1 ţ > concluzie ? întreabă psihiatrul, apa minerală ! pe cînd libe­
— A şi angajat pe cineva să
principalele- state industrializate re la Centrul de Perfecţionare J neală este necesară pentru îm- ralizăm aerul?
ale lumii. in Afaceri din Toulouse ; era a ] 1 i le păzească. Azi-noapte cînd
Tradiţia unor instituţii de în- patra (!) vizită de documentare » 1 am venit acasă l-am găsit în
văţămint c-te impresionantă : in decurs de numai trei luni, I ) garderobă.
colegiile universitare de la Ox­ după cele efectuate in Argenti-J i — In prezent convieţuieşti
ford datează din 1107. iar Sor- na. Brazilia şi Chile. ţ Destinul e scris pe... frunte!
bona a l’ost fondată în 12515. La polul opus se situează I 1 cu cineva '!
în epoca contemporană o sc­ naţiunile sărace ale planetei : J \ — Mi-am găsit O concubină
Astfel, ridul ccl mai de sita,
de
rie de naţiuni cu mari resurse iu Somalia, de exemplu, 88,5 | l flotantă. Dar soţia mea n-ar Expresia populară ,,Ce-i este seri* lingă păr este semnul planetei Sa-
om ului pe frunte, aia 1 se întim plă“
financiare înregistrează adevă­ la sută din populaţie este anal- ' > trebui să sc neliniştească, — pare sâ fie confirm ata de cele mai tarn şi-i protejează pe copii. stih ia,iu l
rate performanţe în domeniul fabetă. I ţ deoarece nu sînt dec-ît în pe- recente cercetări ale chirom anţilor este Păm întul. Al doilea semn — al
educaţiei : Universitatea din Revenind la problemele noas- H U rioada de probă. mongoli. Este de necrezut. In loc sâ Iul Jupiter, favorizează clerul. Mal jos
se situează linia lui Marte, a câruj
Riad în Arabia Saudită dispu­ tre. ne ream intim că în anul I • te strâduleşti a afla în ce conste­ stihie este focul. Urm ează, apoi, una
f — Crezi în dragostea Ia pri-
ne de construcţii totalizînd 1970 Mireea Maliţa, aflat pe a- " i ma vedere. laţie a apărut pe lum e un om des­ după alta, linia Soarelui, favorabilă
1000 000 m- repartizaţi pe c tunci în funcţia de ministru al > pre . care vrei să stil ceva în plus, cirm uitorilor şi linia Veaerci, care
înseam nă dom inaţie, linia lui Mercur,
suprafaţa do l 600 hectare, învăţămîntului, declara : „Vom ( }, — Bineînţeles ! L-ai văzut este suficient a-1 privi faţa, m al bine însoţitoare* bolilor şl a suferinţelor
) pe bărbatul meu ? M-aş mai
pentru un num ăr do iu 000 stu­ face ea inteligenţa minţii să se ' zis ridurile do pe frunte şl... N um ă­ şl, în sfîrşit, linia selenel — semnul
denţi. l'n num ăr de- peste 10 transmită indeminării degete- j ţ fi m ăritat cu cl dacă îl ve- rul şl configuraţia acestor riduri — ocrotitor al femeilor. dc
I dcam şi a doua oară ?
Trebuie să se ţină scam a şi
ori mai mare — 130 000 studenţi lor“. .Şi a rezultat un învăţă- , ' • ş-a aflat prin descifrarea unor tex­ configuraţia ridurilor — scurte 'sau
— formează la Universitatea m int în care liceele au fost } ţ — Ştii că m ă m ărit ? te vechi — sînt în funcţie directă cu lungi, late sau înguste, drepte sau
din Roma colectivitatea univer­ transformate in şcoli de califi- J i — Bravo ! Cc face viitorul caracterul şi soarta posesorilor lor. sinuoase...
De pildă, cinci It/iH drepte în m ij­
sitară cc a mai numeroasă dir. care, iar mulţi absolvenţi de t ’ .tău soţ ? D ar, înainte dc toate este nevoie sâ locul frunţii reprezintă — după antici
lume. Costurile unor instituţii bacalaureat nu cunosc capita- I » — O prostie, bineînţeles f ştim Inform aţia concretă pe care o — sem nul unei deosebite inteligenţe,
de invăţăm int sini uneori pro­ lele statelor Europei. J poartă flecare rid. francheţe, principialităţi In viaţa per­
hibitive : la institutul privat de Vom înţelege, oare, că inves- } sonală şt cea socială Un astfel de
om are capacităţi sporite de muncă,
la Rosey. în Elveţia, cheltuie­ tiţiile in invăţămint sînt cele * este dezinteresat şl e oricînd Sau»
lile anuale do şcolarizare sc mai profitabile ? | să-şl ajute semenii.
cifrează la 1 Cu 000 francă elve­ A lte exem ple şi interpretări.. Fe­
ţiei! î. BUJOR BOGDAN I m eile trebuie să se ferească de b ăr­
baţii care *ti pe frun te linia Iui Sa­
turn adîncă şi dreaptă, ceea ce este
o m anifestare a afecţiunii lor pcni-
tm reprezentantele sexului frum os.
Posesorul unei linii arcuite nlc lui
U n strigăt de alarmă Jupiter şi Saturn este am biţios. Dacă
cu
om ul are două linii sinuoase,
siguranţă că este predispus la m in­
Ni s«* comunica la telefon de către o domnişoară asistentă faptul ciună si înşelăciune. Un om care arc
linia Soarelui scurtă şl linia
Lunii
eă Doamna IGKSCG OLIMPIA în virstă de 38 de ani, avind 4 copii, lungă, poete ft cunoscut fără ffriţă
domiciliată in Brad, str. General IVIilca, bloc A 10, ap. 4 a rămas pentru că oferă m ulte m om ente Plă­
fără serviciu. A lucrat la T.C’.ll. de unde a fost trimisă (pe motiv cute. De m arc cinste se bucură şi
că a avut concedii medicale pentru copilul de pînă la 3 ani) să ca­ posesorul liniei Iui Jupiter care la
sbu/uni
mijloc formează un arc. O
pete ajutor de şomaj. Oare o fi ajungînd ajutorul acela celebru dc
şomaj să-şi crească cei 1 copii ? Intrăm cu fruntea .sus in economia linie înseamnă dragoste, i*r clacă
linia e sinuoasiî — sănătate şl vlgu-
de piaţă — dar să nu avem şi suflet de gheaţă... rozitaie. Două riduri drepte şi adinei
deasupra sprâncenelor Indică Înalte
capacităţi şi talent, Iar mai multe
linii mărunte — boli şi suferinţe.
posturi, sul) acuzaţia de fals in­ tu concluzie, cu adevărat, desti­
M ic a publicitate telectual, uz de fals, delapidare nul mi e scris pe... frunte !
.şi ncrespcctarea dispoziţiilor le­
firm a „ROMEO S.A.‘‘ cu gale privind operaţiunile de im- DION tSIE OliMA N
«ipiial roman şi francez a n ­ port-export. Mai pe înţelesul
gajează director şi gestionar.__ nostru — cci doi furaseră oareş-
ce hîrtie cromopal, doar 20 000 t Dezlegarea careului
„'.'inovaţi" do lipsa de perso­ ceea ce ic-ar fi adus şi lor acolo
nal a reputatei firme sint poliţiş­ circa 2 milioane profit ! întorto­ „Peisaje" din nr. 56
tii bucuro.ştoni care r a u arestat cheate sint căile managem entu­ Orizontal şi vertical : 1) CAl.A-
pe Glieorghc Ciucă şi fon Nat* lui ! KAŞI : 2) APUSENI ; 3) l.UPEN],
cc ocupau pinii dc clirind cele două l.ll.iANA MITROI 4) ASETI ; 5) RENI : 6) ANI ; 7)
SI ; 0) I.
pentru fiecare cîte un motiv, fie menea porumbelul trebuie sa aibă
Sportul Columbofil faptul că e blînd, fie că e Un un cit mai puternic instinct de
bun crescător de pui. fie eă de
reîntoarcerea grabnică la porum ­
acel porumbel îl leagă o am in­ barul lui.
tire, ţoale aceste motive nu pot Trebuie ştiut că nu toţi porum ­
Prăsirea şi creşterea porum belului decît să dăuneze în crescătorie. beii au dezvoltată în egală m ă­
Ce trebuie să urmărească co­ sură, această trăsătură. Fără a-
rumbei faţă de timpul liber pe cierea descendenţilor unora sau lumbofilul în creşterea porum ­ ceasta, porumbelul cu cca mai
care-t au pentru a-i observa şi a altora dintre ei. în plus unii beilor săi pentru a obţine frun­ bună formă fizică, cu ccl mai
a le ţine o evidenţă strictă. păstrează în crescătoria lor şi lasă taşi în zborurile columbofile ? în dezvoltat simţ de orientale, va
Datorită acestui fapt. este im­ ctiiar să se reproducă tot felul primul rind condiţiile do standard întîrzia zbuiînd pe la porum ba­
posibilă cunoaşterea şi selecţio­ dc exemplare cu defecţiuni ex­ şi in principal conformaţia cor­ rele străine sau îşi va pierde vre
(conţinuare din nu m ăr u l trecui) narea judicioasă a exemplarelor terioare, ca pene zburlite pe pului şi aripa. Apoi, simţul orien­ mea pe câmpuri, ciugulind h ra ­
reuşite, de viitor. La aceasta se piept, picioare acoperite complet tării, caro trebuie să fie dezvol­ nă şi va răpi crescătorului toate
O grţşeaiă pc care o fac co­ adaugă şi faptul că ei lasă să se cu penaj, siluete diforme, etc. tat în cel mai înalt grad posibil, şansele do a obţine victorie in
lumbofilii sportivi este creşterea prăsească toţi porumbeii pe care Dacă îi întrebi pc aceşti crescă­ pentru n se putea întoarce cu concurs.
unui num ăr prea mare de po­ îi au făcând şi mai grea apre­ tori de ce îi păstrează, vor găsi precizie ia crescătorie. De ase V. ST AnHTLKSC
9 C Â L A U Z A • Colaboratori externi ai •.Călăuzei" : Fetru .lurj BJ Semnatarii materialelor publicate în pagi­
(Touluse, Franţa),
(Dctroil. S.U.A.), iMarius Uscata
Săptămînal independent de opinie şi in­ iohnu — Lueas ORADAN (Eppingen, Germania). nile gazetei noastre poartă întreaga răs­
formare. Redacţia şi administraţia 2700 — pundere pentru conţinutul acestora.
Acest num ăr a fost tipărit de prietenii noştri tipo­
' Deva. P-ţa Unirii, nr. 3. Telefon redacţie: 14684 grafi : Otvos Ioan Gcza- Pena Nicolae. Otvos Ioan ■ Aşteptăm cu încredere scrisorile cititorilor.
Telefon de noapte : 15545. Cont 40728011 Banca linotipiştl. Doina Roşu paginator, Iepure Dorin zin­ Luăm în considerare şi anonimele, cu con­
Comercială Deva. cograf- Mihăieş Nicolae stereotipar. Popa Valentin şi diţia să reflecte adevărul.
Tiparul : Tipografia Deva._____________ Cristian Oniga rotativă. I