Page 2 - Calauza_1991_58
P. 2
Pag. 2
CALĂ UZA • NR. 58 • 1991
Lista de cursuri in lei in vigoare
de !a 4 martie 1991:
1 liră sterlină 67,55 ; 1 dolar contează nu este marfa propriu- ziat, clauza naţiunii celei mai
australian 27,59 ; 100 şilingi aus zisă, ea fiind aici reprezentată favorizate.
trieci 328,48 ; 100 fr. belgieni- de un titlu, ci evoluţia cursului Q în luna aprilie se preconi
luxemburg 112,48; 1 dolar ca. acesteia la bursă. zează extinderea pieţei valutare
nadian 30,65 : 100 coroane daneze Ca o curiozitate, mai amintim şi pentru persoanele individuale.
603,00 ; 1 franc elveţian 26,76 ; că cea mai mare Bursă de măr Q B.N.R. estimează la un an
100 mărci finlandeze 958,77 ; 100 furi din lume este cea de la perioada de unire a celor două
franci francezi 631,04 ; 1 marcă Chicago (SUA) — Chicago Board cursuri (oficial şi de licitaţie).
germană 23,17 ; 100 drahme gre of Trade. BURSA NEAGRA
ceşti 19,64 ; 1 liră irlandeză 1 $ = 160 lei ; 1 DM = 105 lei.
61,63 ; 1000 lire italiene 30,99 ; STATU-QUO LA O.P.E.C. II.B.
100 dinari iugoslavi 83,98 ; 100 Cartelul O.P.E.C., reunit re
yeni japonezi 26,64 ; 100 coroane cent la Geneva, a concluzionat
norvegiene 592,15 ; 1 gulden o- că preţul bariliului de petrol IN V IZ IT A c u p i s t o l u l
landez 20,55 ; 100 escudos portu poate fluctua între 19 şi 15 do
ghezi 26,48 ; 100 pesetas spanioli lari (ia 11 martie era de 18,65 (Urmare din pag. 1)
37,17 ; 1 dolar SUA 35,23 ; 100 dolari bariliul). La ora actuală sorilor". Noroc că era cu gaze şi
coroane suedeze 623,04 ; 100 lire producţia zilnică a cartelului aceştia scapă doar cu lacrimi şi
turceşti 10,57. este de 23—25 milioane de ba cu o spaimă straşnică. Văzînd evo
rili. Ea nu include petrolul ira luţia teatrului de război, tatăl
OPERAŢIUNILE 1 UTURES kian şi kuweitian. Menţinerea „asediatului" se urcă în locul lui
Tipice pentru piaţa bursieră cifrei de mai sus a fost posibilă la volan şi demarează în viteză.
;înt tranzacţiile cu lichidare la numai datorită creşterii produc, Plingind în hohote bieţii băimă-
un anumit termen de la înche ţiei saudite de la 5 la 8 mii ba reni reuşesc totuşi să anunţe po
ierea contractului. Aşa-numitele rili pe zi. Oricum, pînă la re liţia care îi blochează pe cura
operaţiuni la termen au apărut luarea producţiei kuweitiene (cel joşii honvezi la ieşirea din oraş!
şi s-au extins în cadrul burselor mai bun petrol din lume) se ob Văzîndu-se arestaţi cei doi izbuc
de mărfuri, prin consacrarea u- servă un statu-quo în O.P.E.C. nesc şi ei în plîns. în curînd zia.
rele maghiare ne vor pîrî din nou
nei practici negustoreşti tradi I LAŞII — ELAS1I — FLASH Europei că nu ne.am civilizat şi
ţionale : comerţul cu bunuri vii 13 Bursa poloneză va lua fi am încălcat iar drepturile omu
toare (de aici. denumirea in limba inţă la mijlocul acestui an. lui. Şi au dreptate. Nu se lipesc
engleză „future"). gg Cele 12 membre ale C.E.E. de noi şi pace asemenea cuce
în operaţiunile future ceea ce vor acorda României, neîntîr- riri ale civilizaţiei europene... Tribunul — Poet GRIGORE VIERU re-citind „Călăuza"...
în sprijinul oamenilor săraci ŞTIAŢI CĂ „Centrul principal de ascultare...“
Conform instrucţiunilor nr. 257/7.02.
1990 nrivind atestarea calificării în (Urmare din pag. 1)
C R E D IT E — G A R A N Ţ II — ÎM P R U M U T U R I meserie pentru situaţiile existente pînă ştiu că marile hoteluri din Bag
la 31.12.1989 elaborate de Ministerul dad sînt garnisite cu microfoane.
ÎN D R U M Ă R IL E S P E C IA L IŞ T IL O R Muncii şi Protecţiei Sociale, persoa mai devreme, în momentul cînd Sistemul de ascultare a fost
nele care au exercitat meseria (ex. toată poliţia din lume îl căuta. pus la punct în Î980 cînd Bag
In conformitate cu Statutul împrumutul acordat de către sudor) cel puţin 12 luni (aceasta pînă Karim îl părăseşte pe acest om dadul a fost gazda Conferinţei de
Băncii Comerciale a României, bancă poate fi garantat de so la 31.12.1989) pot fi examinate de la intrarea în sala de audienţă cu nealiniere. S-a construit mult,
aceasta acordă credite pe termen licitant cu bunuri imobile care comisia tehnică de încadrare şi pro Saddam Hussein. Decepţionat, el atunci. In hotelul Meridien, unde
realizează că autorul atentatului
movare a muncitorilor din unitatea
scurt, cu scadenţă de rambur vor fi ipotecate, cu bunuri mo de stat şi în caz de reuşită, pe baza împotriva aeroportului din Vie. au fost repartizaţi palestinienii,
sare de pînă la 12 luni pentru bile care vor fi gajate, toate a- obiectivul camerei secrete a fost
procesului verbal întocmit, conduce
activităţi de aprovizionare, pro cestea trebuind să reprezinte cel rea unităţii va elibera o ADEVERINŢA na, sau de la Roma sau de pe ascuns în tapiseria de deasupra
strada Rozelor, nu este decît un
ducţie, desfacere şi prestări puţin 50 la sută din totalul ga de calificare (ex. sudor). om din solda Libiei sau a Ira gurii de aer condiţionat. La sub
servicii, precum şi credite pe ranţiilor asigurătorii, precum şi De asemenea HOTARlREA Nr 360 kului, în fine, al statului care îl solul palatului, aproape de casi-
termen mediu, cu rambursare cu bunurile procurate din cre din 3.IV.1990 privind calificarea mun plăteşte mai bine. nou, se recuperează casetele şi
pînă la cinci ani pentru lucrări dite. Suma garanţiilor trebuie să citorilor în unităţi de stat, a Guver Lunile trec şi Karim doarme benzile magnetice, într.o came
de natura investiţiilor. De ase acopere în procent de 110—120 nului României prevede condiţiile de din ce în ce mai rău. O idee îl ră unde trei persoane suprave
menea, in funcţie de condiţiile la sută creditul solicitat, in organizare a cursurilor de scurtă du ghează o duzină de monitoare
stabilite de Guvernul României, clusiv dobînda. Dobinda este rată în unităţi de stat şi de calificare urmăreşte : „Eu mi-am zis... tre video. Centrul principal de as
Banca Comercială va acorda şi negociabilă, în funcţie de do in acest sens buie să fac ceva !“. Prin mărtu cultare al liniilor telefonice este
risirile. micile confidenţe între
credite pe termen scurt pentru bînda fixată de Banca Naţio, Ambele sînt acte normative care vin biroul 85. un imobil de patru
consuna gospodăresc şi perso nală a României şi nivelul do- în ajutorul unităţilor privind polica prieteni, Karim înţelege că el nu etaje consacrat în întregime in
nal. Toate acestea au drept bînzii practicate pe piaţă. lificarea muncitorilor şi odată cu a- este singur. Intr-o seară, în jurul
scop sprijinirea liberei iniţiati Documentarea şi verificarea ceasta intrarea £n legalitate din punct unei mese la hotelul Mansour, formaţiilor : „Singura problemă
ve in sectoarele de activitate e- asupra bonităţii clientului re de vedere al Normelor de protecţia sînt unsprezece ofiţeri, dintre care este că nu se poate asculta mai
conomico-socială ce interesează prezintă faza esenţială a proce muncii. mult de 10 000 de numere în a-
populaţia, care să conducă la sului de creditare, deoarece pe doi ofiţeri superiori ai unităţilor celaşi timp".
creşterea şi diversificarea gamei baza concluziilor desprinse de Ing. CATA MERON de blindate şi de proiectile. Ni
de produse şi servicii în condi inspectoratul specializat se va X.S.T.P.m . Hunedoara — Deva meni nu vorbeşte deschis. Toţi (va urma)
ţiile pieţei libere, şi acoperirea trece la negocierea şi acordarea
nevoilor de consum ale cetăţe creditului solicitat L A L IM IT A U M A N U L U I
nilor. Banca va sprijini şi tinerii
Volumul creditului ce se poate căsătoriţi, acordîndu-le credit
acorda este nelimitat, dar este pentru procurarea de bunuri de Negocierile privind vînzarea copiilor
uz gospodăresc şi personal, ,dar
condiţionat de garanţiile asigu deocamdată această problemă
rării prezentate de solicitantul este in studiu, Guvernul urmînd (Urmare din pag. I) degradabile/dezagreabile lumi in
creditului fie personale fie ale văd cu cită îndîrjire-şi ocroteşte
unuia sau mai multor giranţi. să stabilească condiţiile de a- ninâtate copilul, a te tîrgui pen terlope mai posedă vreun dram şi apără cloşca ori căţeaua puii
Pentru obţinerea unui credit, cordare a creditelor cu această tru el precum la tîrgui de covoa. de conştiinţă ? Pot avea ei parte neajutoraţi 7 Gradul lor de decă
de linişte, căci par oameni nor
este necesară prezentarea unei destinaţie, precum şi nivelul do- re de la Smirna, a-1 da cu 50—150 mali ? Iar dacă, totuşi, nu sînt dere morală, carenţarea integra
documentaţii care să cuprindă bînzilor. mii lei, pe un televizor color lă a vieţii lor de familie, trebuie
cererea de credite ; situaţia ve In legătură cu creditele pen etc., este o faptă atît de mes în toate facultăţile psihice, să fie să dea de gîndit în multe sfere
duşi acolo unde le este locul. Şi
sociale.
niturilor ce urmează a fi rea tru procurarea de locuinţe, cei chină, incit nu.i poţi găsi nici un ei şi, primarul care cu atîta im.
interesaţi se vor adresa unită
lizate ; documentaţia lehnico-e- fel de calificativ ! posibilitate le perfectează tîrgui. Aş încheia aceste rînduri cu
conomică pentru fundamentarea ţilor CEC. Oare ce stări psihice anormale Revenind la rîndurile de la în două citate alese la intîmplare :
creditelor de investiţii, situaţia N.R. Răspundem pe această au infierbîntat mintea şi inima — „Datoria mamelor către co
resurselor financiare necesare cale domnilor Pralca, Grecioiu (dacă o au ?) unor astfel de pă ceput, oare nu se gîndesc aceste pii este o iubire nemărginită —
desfăşurării activităţii, care va şi altora care ne-au scris. rinţi, în special mame 7 care se jalnice/nemernice fiinţe la nefe aliată cu jertfa...". (Brâncuşi);
cuprinde capitalul propriu şi RENŢEA EUGEN „zbat" să nască de două ori pe riciţii lor copii ? Le mai poate —„... fiecare copil trebuie să
creditele ; situaţia garanţiilor a- an pentru a putea face faţă con oare răbda acest pămînt, nu li se aibă în preajma lui pe cei care
siguratorii. Inspector principal la B.C.R. curenţei. Oare indivizii acestei împietreşte oare sufletul cînd l-au făcui". (Marin Preda).
Admitem că guvernul va a- „.Care ar fi deci concluzia în
bandona criteriile jalnice ale STATUL DE DREPT Şl JUSTIŢIA privinţa zilei de mîine a puterii
fostei administraţii şi va înţe judecătoreşti în România ?
lege că normarea activităţii in Este greu de formulat un răs
telectuale diferă de cea a muncii „Să lăsăm pe fiecare să facă ceea ce puns care, să sune categoric şi
la o bandă de capsulat sticle. în să fie, în acelaşi timp, lipsit de
acest caz, reapare problema e* accente declarative.
senţială a calităţii magistraţilor. ştie, conform pregătirii sale“ Ara însă convingerea că — în.
Fără un stimulent material real diferent de poticneli, do barie
(şi realist), cei capabili şi bine eeptului abstract şi perimat al însă că nu vom depăşi stadiul Dar, în acelaşi limp, fără a rele din afara sau dinăuntrul
pregătiţi îşi vor valorifica po conştiinţei ca unic factor stimu de înapoiere din toate domeniile cădea în subiectivism, după pă magistraturii — justiţia română
tenţialul în activităţi eu adevă lator în acţiunea umană. dacă nu vom renunţa la impro rerea mea, deţinătoarea garan îşi va dobîndi, atît de drept cît
rat lucrative. Să nu uităm că in încurajator este faptul că, în vizaţii şi ambiguităţi. Să lăsăm ţiei revigorării justiţiei române şi de fapt, statutul meritat. O-
prezent în România există o perspectivă, înfăptuirea justiţiei pe fiecare să facă ceea ce ştie, este actuala generaţie a celor ce rice traiectorie contrarie va zăr
marc criză de jurişti, iar cei care devine un atribut exclusiv al conform pregătirii sale. O slujesc. Paradoxal, dar poate
depăşesc nivelul mediu au în darnici împlinirea dorinţei fi
profesioniştilor. în decursul ani Nu trebuie să ne ascundem că tocmai neodihna, obligaţia de
faţă perspective incomparabile lor am lucrat cu numeroşi ase după deget : magistratul perfect, „a se afla mereu în priză“, de reşti de a ne integra printre sta
cu restricţiile atît de explicit şi sori populari şi alte categorii de adică specialistul de clasă, omul a face faţă cu promptitudine, tele civilizate ale lumii.
generos impuse judecătorilor. salariaţi provenind din diverse de cultură şi personalitatea lip inteligenţă şi supleţe încărcăturii
sectoare care au participat la sită de orice defecte este şi va cantitative, calitative şi psihice Dr. IULIU KUTAŞ
Sper că sînt bine înţeles : nu ple
actul jurisdicţional. In marea fi întotdeauna doar un ideal. A- pe care o conţine fiecare ele. preşedintele
dez decît pentru eliminarea din lor majoritate au fost şi sînt semenca fiinţe nu le vom găsi ment nou sînt stimulentele a-
mentalitatea decizională a eon. oameni onorabili şi corecţi, (-rod nici măcar în marile democraţii. daptării viitoare. Tribunalului jud. Hunedoara
