Page 3 - Calauza_1991_58
P. 3
CĂLĂUZĂ • NR. 58 • 1991
Pag. 3
GRIGORE VIERU VICTOR CRĂCIUN
Chiar în clipele astea am fost solicitat GRANIŢA DE LA PRUT A CĂZUT...
să scriu cîteva cuvinte pentru „Călăuza" Preşedintele Ligii pentru
Unitatea Românilor de
şi ziceam eu că singura mea călăuză este
limba română (cred că voi exprima şi (D IN STENOGRAMA UNEI INIMI) pretutindeni
gîndurile fraţilor mei din Basarabia), este
doina şi istoria noastră şi îi mulţumesc Vă mulţumim foarte mult pentru a-
lui Dumnezeu că ne-a dat această călăuză ceustă primire, vă dorim sănătate şi vă
şi nu ne-a rătăcit. Dincolo de frontiera luăm în sufletele noastre acolo unde ne
fizică şi geografică care există între noi NICOLAE DABIJA GRIGORE VIERU ducem. Ne ducem la românii din Unga
fără voia noastră, există o altă frontieră ria şi din Iugoslavia, vom duce publica
pe care noi aproape că am dărîmat-o cu N-am fost niciodată la Deva, dar vreau Nicolae, te rog să mă ierţi, fiindcă ai ţiile d-voastră odată cu sufletele d-voas
voia lui Dumnezeu, cealaltă, spirituală. tră acolo, vom apăra întotdeauna inte
Frontiera fizică, geografică, nu am tras-o să vă spun că am recunoscut aceste lo vorbit de cetate, cînd am văzut şi eu a- gritatea acestui pămînt şi vom sfătui pe
noi pe Prut, nici românii de dincolo de curi fiindcă cineva mai înaintea mea, cu ceastă cetate sus pe vîrf de munte, m-am fraţii noştri de oriunde s-ar afla ei să
gîndit la deosebirea dramatică dintre ce
Prut şi eu unul nu mă ating de ea. Ce-o ochii mei parcă a văzut aceste locuri. Ta facă la fel ca şi noi. Numai o spirituali
vrea norocul, Dumnezeu şi istoria, dar eu tăl meu a făcut serviciul militar la Arad tăţile noastre din Basarabia şi cetatea din tate închegată armonios poate cîştiga ma
cred că va vrea şi Dumnezeu şi norocul Transilvania. Mă gîndeam şi cu mîndrie rea bătălie a existenţei unei naţiuni. Sin-
şi cu durere pentru noi că noi cei din
fi istoria să dărîmăm această frontieră, şi bănuiesc că a trecut şi pe la Deva şi tem o naţiune frîntă deocamdată. Noi
dar deocamdată nu mă ating de ea spe nu ştiu de ce de fiecare dată cînd mă ui Basarabia, ne ascundem cetăţile prin văi, cre-d^m că momentele prin care trecem a-
parcă să ne ascundem, iar Transilvania
cial şi cred că noi toţi dorim s-o lăsăm tam pe geamul autocarului, parcă mi se cum %înt dure dar nimic nu ne va în
deocamdată în pace, dar s-o dărîmăm pe părea că recunosc aceste locuri şi mi-am o ridică în vîrful muntelui. Demnitatea genunchea pentru că niciodată, nimic nu
Transilvaniei, uite, nemaipomenit de fru
cealaltă frontieră care există între noi — mos, se vede cetatea de la şapte poşte ne-a înfrînt. Cu aceste gînduri vă rog
cea spirituală, între românii de dincolo frumos, întîi de toate, să-i aplaudăm pe
şi dincoace. E o mare ruşine în acest sfîr- şi trebuie să se vadă, din vîrful munte fraţii noştri de pe limba de pămînt din
lui.
şit de veac. S-o dărîmăm nu peste un tre Prut şi Nistru, unde este tot o limbă
an, peste zece ani, ci în clipa de faţă. românească : Grigore Vieru, Nicolae Da
Chiar şi această venire a noastră în a- bija, Serafim Saka, Cătălin Codru. Aşa
ceastă minunată zonă a ţării pe care noi dar, cu acest gînd frumos, daţi-ne voie
n-am văzut-o pînă acum, nici noi care NICOLAE DABIJA să plecăm la timp pentru că avem căi
avem norocul să mai vedem tara noas foarte lungi şi zile foarte delicate în care
tră, dar ce fac ceilalţi ? Prin tot ce fa Vreau să continui şi să spun că atîta trebuie să fim întregi din toate punctele
cem noi trebuie să dărîmăm această fron timp cît Basarabia va fi desprinsă de de vedere şi să ajungem înapoi aşa cum
tieră iar după ce ea va cădea şi cealaltă ţară, orice român este obligat să fie cit am plecat de-aici de la d-voastră şi o să
frontieră, va cădea de la sine. Dar im vă dăm un telefon în momentul cînd vom
portant este să dărîmăm această frontieră de puţin şi basarabean. ‘ sosi înapoi, pe pămîntul nostru sfînt şi
spirituală. Tot ce facem noi — prin poe vă vom spune „Am biruit". Nici nu pot
zia minunatului poet Nicolae Dabija şi
prin proza şi publicistica lui Serafim Saka SERAFIM SAKA să cred că-nccpi o bătălie dacă nu eşti
şi prin ceea ce face el la „Valeologia" sigur că o cîştigi. Eu sînt convins că o
(cea mai serioasă asociaţie deocamdat câştigam.
din Basarabia) şi prin ceea ce face acest în primul rînd colegii mei scriu pen
tru „Călăuza" după mine. Eu pentru „Că
minunat fecior, care stă timid (am im lăuza" am scris mai de mult. Acum vreau VIERU, SAKA, DABIJA, DRUC,
presia că el îşi vede pentru prima dată UNGUREANU, SUCEVEANU,
să vă spun că cetăţile noastre sînt cu me
ţara) din Transnistria (este feciorul unui
terezele într-o singură direcţie pentru că MÎNĂSCURTĂ...
minunat poet şi regizor din Transnistria).
ştiam de unde vine primejdia. Getatea
Dacă noi sîntem nenorociţi, cei din Ba ...sînt cîţiva dintre prietenii noştri
d-voaslră e sus, să se uite în toate direc pentru suflet şi dreptate. Văzînd zilele
sarabia, ei, cei din Transnistria, sînt de
ţiile pentru că aici, primejdiile veneau acestea tancurile care spulberau ză
trei ori, de zece ori, mai nenorociţi. Dacă pada Basarabiei, mi-am amintit ce spu
din toate direcţiile.
noi am avut noroc de cei cîţiva anişori Dragul meu V. ne-am simţit foarte bine, nea la o adunare din Chişinău un băr
din 1918 pînă în 1940, că unii basarabeni bat : „nu ni lasă iştea prea uşor !" —
atunci, în 1990 în casă la mine ; eu aicea, cuvinte în faţa cărora un general —
au mari pretenţii faţă de fraţii de din dat seama că le recunosc dintr-o viaţă în casa d-voastră, (mă rog, redacţie, că ministru de interne — ne-a bătut pe
coace „De ce nu vin, de ce nu ne ajută, anterioară. Tatăl meu îmi povestea că amîndoi pe umeri zicînd : „Mai ved e»
parcă nu se mai termina România. El ea e poate chiar prima casă pentru
de ce nu sar, de ce nu vin cu armele?" noi...“.
Fraţilor, hai să nu fim naivi. Aţi făcut îmi spunea că a avut sentimentul că a staţi mai mult decît acasă), mă simt de Aşa să ne-ajutc Dumnezeu ! Să pună
mers luni de zile (deşi numai două zile)
25 de ori mai bine, pentru că sîntem de
totul pentru noi, fără cei cîţiva anişori pînă a ajuns Ia Arad. Adică i s-a părut preţ Dumnezeu şi pe cuvintele unui
ministru de interne !
din 1918—1940 nu ar fi rămas nici urmă că ţara românească nu mai are sfîrşit. 25 de ori mai mulţi, şi toţi români.
din românimea din Basarabia, aşa cum Mi-am dat seama că sîntem totuşi foarte
aproape că nu a rămas urmă din cei din
bogaţi, că ţara noastră nu se termină la
Transnistria. Aşa că mulţumim lui Dum
Prut, că ea începe undeva dincolo de
nezeu pentru aceşti cîţiva ani cărora le
Nistru şi se termină undeva foarte de
datorăm existenţa noastră, a românilor parte, poate undeva dincolo de Tisa, Ba
din Basarabia. Şi cărţii care vine de a-
natul sîrbesc... Am ajuns în acest oraş,
colo şi acestui Pod de flori, aceste lucruri
Deva, care vine de la Dava — cetate ve
sînt importante la ora actuală şi nu por che dacică şi cînd am văzut cetatea pe
nind cu armată pentru că vai de capul
vîrful muntelui mi-am dat seama că aici
şi a românilor din partea dreaptă şi a
este şi Zamolxes şi Sarmizegetusa, că
celor din partea stîngă de Prut.
aici sîntem în centrul României.
Aş vrea în încheiere să mulţumesc a-
cestui minunat colţ de ţară pe care eu
nu-1 cunosc aşa cum nici fraţii mei nu-1
cunosc şi pe care eu mă întrebam în ce [oi Spis
măsură este românesc. Dar este româ
10L, cU* A CjuţinS». e°-
nesc ! Vă mulţumim pentru primirea fru
moasă. Aş greşi dacă aş spune formula
noastră clasică „Mă simt ca acasă". Este
greşită. Ge înseamnă „Ca acasă?" Eu
mă simt acasă ! Ca acasă', mă pot simţi
la un frate român din Ungaria, să zi
cem, dacă mă primeşte bine şi frumos, o
să mă simt ca acasă şi_o să-i sărut mina
(39
şi-o să-l îmbrăţişez că m-am simţit ca
acasă, dar aici mă simt acasă. Vă mul Prozatorul Serafim Saka se înfruptă cu poftă din pîinoa Transilvaniei...
ţumim !
„O am enii trebuie să ştie că arta e un d ar şi A4ass media încotro?
nu o relaţie obligatorie tăcută prin aîişe “ „Călăuza1' a fost prezenta în zi I,a lucrările Seminarului au fost
lele de 9 şi 10 martie a.c. la Semi reprezentate de asemenea birourile
narul naţional ,.Mass media înir-un de presă ale Senatului, Camerei De
Cu prilejul vernisajului expo ţire spirituală. Nu este doar o — Da şi nu. La noi la Arad şi sistem democi'atic” desfăşurat la Bu putaţilor. Preşedinţiei. Guvernului, şi
ziţiei de pictură grafică şi sculp paradă de lucrări vandabile ci sala Filarmonicii şi cea a Tea cureşti, sub bunele auspicii organi direcţiile de presă ale Ministerului de
tură a Filialei U.A.P. Arad. ce o înţelegere a ceea ce ştiu să facă trului de Stat sînt goale, aşa că... zatorice ale Asociaţiei „Pro Demo Interne şl celui de Externe,
s.a petrecut de curînd la Gale oamenii de artă ai Ardului. Ex S-a refuzat mult timp sentimen craţia”. Tresa din zonă a fost reprezentata
riile de artă. „Forma" din Deva, poziţia de faţă este ca un răspuns tul artei datorită unor obligaţii Lucrările Seminarului s-au desfă de către şeful biroului prolocoi mass-
i-am solicitat criticului Valentin la expoziţia pe care au avut.o ce trebuiau să reprezinte aniver şurat în plen ş i. pe ateliere. bene media al Prefecturii, dl. ing Ciprian
Stache un scurt interviu : devenii la Arad cu puţin timp sări şi alte minuni de acest fel. ficiind de o largă audienţă. Au par Alic.' de purtătorul de cuvînt al Ligii
1) Domnule Valentin Stache, în urmă. Astfel ne apropiem, ne Dar în clipa cînd oamenii vor ticipat reprezentanţi al Asociaţiei Sindicatelor Minere din Valea Jiu
cum se explică prezenţa d-voas înţelegem şi cunoscîndu-ne. ştim simţi că lor li se dăruieşte nu va Ziariştilor din România, Societăţii lui dl. Dorin Gheţa şi de către sem
tră a arădenilor, aici la Deva ? să ne luptăm Intre noi. Sperăm mai fi nevoie de politrucii de la Ziariştilor din România. Uniunii Zia natara acestor rinduri, din partea pu
— E un schimb început de ca aceste întîi niri să fie o pro Comitetele de cultură. Oamenii riştilor Profesionişti şl Asociaţiei Zia blicaţiei „Călăuza”. Redacţia noastră
mult, de pe vremea regiunilor. vocare şi pentru alte judeţe ast trebuie să ştie încetul cu Încetul riştilor Maghiari din România, jur stă la dispoziţia colegilor cu materia
Apoi el a fost uitat, pentru că fel ca, treptat, ele să ne desprin că arta e un dar şi nu doar o nalişti, reporteri din radio şi televi lele Seminarului şi cu Buletinul infor
şi arta a fost uitată. Acum re dă de aparenta noastră aparte, ziune, scriitori, sociologi, precum şi mativ, propunind organizarea unei
luarea acestor relaţii pare cumva nenţă. relaţie obligatorie făcută prin reprezentanţi a unor Agenţii do pre dezbateri locale privind mass-medio
penibilă. Aparent respectăm nişte 2) în seara aceasta, la vernisaj, afişe. să din străinătate acreditaţi la Bu în general şi presa sciisă în special.
reguli vechi dar care au o faţă au fost puţini oameni. Aţi su cureşti. MIRKLA PATRAŞCU
nouă, aceea de schimb de sim ferit din această cauză ? MARIANA P\ND\KU
