Page 4 - Calauza_1991_58
P. 4
Pag. 4
CĂLĂUZA • NR. 58 • 1991
G>-'in do salariaţi de Ta Soi
tului de bolnavi cronici Rrăniş-
ca : Am reţinut.
A L Ă T U R I G'-un rmincifoare de la F-ca
de înrăltăminte Hunedoara. Re
ţinut.
Dl. Stoian V. : Am întîrziat cată pe cel care va indus în D-nn Tfifnse : Adresa editurii
cu răspunsul tot căutînd. Ni eroare — sau pe cel care tre „Mileniul Trei'1 — Deva, Piaţa
meni nu poate sponsoriza acel buie să execute reparaţia obiec Unirii nr. 3. Publică...
bilet de tratament. Omul e lă tului aflat în garanţie. Nu-i lă Dl. E. R. : Am retinut.
sat la voia soartei. Ar putea sin saţi că e păcat! Familia Neaeşu Viorica şi
dicatul să preia o parte din Anonim — Petroşani : Criti Anehel : Adresa Leagănului de
cost... E o sugestie. Impozitul caţi fiscul şi poliţia că nu merg eonii din Hunedoara este : B-dul
pe celibat „nu se mai plăteşte11 in piaţa din Petroşani unde e 1848, nr. 23. S-a realizat abona
dar se reţine cu 20 la sută mai mentul la „Călăuza11. E mai si
mult impozit, T'ot un drac ! U- plin de bişniţari... Ce bine era gur aşa. Spuneţi că nici acum
nitatea trebuie să plătească ju dacă indicaţi şi o adresă unde nu v-a fost montat telefonul
mătate din abonament. După a- să vă găsim pentru o acţiune deşi sînteţi handicapaţi. Mai
titea necazuri — mai vreţi să comună ! spuneţi că dl. Bălan Marin re
şi plătiţi răspunsul Măcar dacă Firma ARMONIA — SRL Ba fuză să vă răspundă. Este incre
v-ar înţelege careva... dibil că nu pot fi ajutaţi cu un
Dl. Spărios Ghcorghe : Dacă cău : E interesantă iniţiativa post telefonic oameni handi
aveţi acel certificat de garanţie dvs. Vă vom răspunde în scris capaţi ! Oare nu se uită şi Dum Ne-a căzut întîmplător în — n-am avea voie nici să le
completat — acţionaţi în jude pentru a vă sprijini. nezeu pe pămînt i mîini un exemplar din Legea spunem cititorilor că guvernan
presei pe care dL Petre Roman ţii noştri se plimbă cam mult
cerea imperios Parlamentului să prin lume pe valuta noastră a
o voteze cit mai repede posibil. poporului român, că rezultatele
„O viaţă d@ om ar fi insuficientă pentru Trecind peste faptul că respec „vizitilor" de lucru sint cam
tivul text crea (ne obliga să a-
nule şi s-ar putea să ne umple
vem iarăşi) persoane tabu — de datorii... Nu e bine dragi ce
a înţelege secretele japoniei ” proiectul de lege ni s-a părut un tăţeni de orice culoare aţi fi.
elefant pe lîngă şoricelul repre- Nimeni nu mai trebuie să devi
zentînd legea presei de pe vre nă tabu, adică să nu poţi spu
O călătorie in Japonia, Ţara Soa impresiilor şi sentimentelor, recepta şoselelor şi a căilor ferate. Totul pe
relui Răsare este probabil, visul ori te direct din tumultul străzii, din li fondul alb-argintiu al zăpezii. Dar ză mea lui Ceauşescu. După res ne nimic (adevărat) despre ,el...
cărui om, pentru că tara aceasta în niştea parcurilor, din goana maşinii pada se termină brusc, pe o linie pectivul proiect Roman — de E ca şi cum ne-am duce lent că
văluită in mister şi legendă, este tara pe hlgh-woy, din pieţe de peşte, din parcă trasată de mîna omului, peste pildă — noi bieţii vîslaşi prin tre o dictatură liberalizată (li
shogunilor şi a electronicii, a singe- culmile dealurilor. Intrăm în deşertul
roşilor samurai şi a zgîrîie norilor iranian Peisajul se schimbă si albul realitate în căutarea adevărului beralizată doar ca preţuri...).',.
clădiţi pe mii şi nisip, a taifunelor lasă locul unui cafeniu pal, dealurile
şi cutremurelor, a luptătorilor sumo Imagini din JAPONIA se aplatizează transformîndu-se în
şi a roboticii. este ţara frumoaselor domoale dune de nisip, vegetaţia este
gheişe şi a aviatorilor Komikadze, a 4 / T \ A / T \ A / V \ A / T \ A / ‘/ T \ A / * \ A / ^ A / T '+ / * \ J k / T \ J k r S T tot mai rară Şi totuşi acest imens
muntelui Fuji şl a marilor producă deşert are frumuseţea lui.
tori de maşini şl motociclete. este temple şi nu în ultimul rînd din în- Pare adâncul unei mări, secată
ţara care ne uimeşte şi ne îneîntă tîlnirile cu oamenii acestei ţâri. De brusc, dezvelind ochiului enigmaticile umor UMOR um or i
deopotrivă Am avut de curind prile aceea mi-am şi intitulat acest re câmpii subacvatice. Nisipul este gra
jul să fac o călătorie in această ţară. portaj „Imagini din Japonia". ţios vâlurit după un desen neînchi
Aşa ca şi dumneata cititorule. am Vom zbura pe ruta Bucureşti-Ka- puit de frumos. Imensa mare cafe
citit şi eu numeroase cărţi despre rachi-Beijing-Tokio. Războiul din nie este punctată ici-colo de cîte o Nicuşor îşi atenţionează ta mai inteligenţi nu ar avea loc \
,,miracolul japonez" am văzut nu Golf in plină desfăşurare ne încurcă oază, ochi verde de apă, înconjurat tăl : atîtea divorţuri.
meroase filme. Dar toate aceste in socotelile. Plecăm cu 5 ore întlrziere de un briu oval de vegetaţie. Zburăm — Tăticule, nu vorbi aşa
formaţii nu mi-au folosit la nimic, de la Bucureşti şi facem o escală de sute de kilometri fără să întâlnim o — Atunci, draga mea, ,i«.i ,
pentru că Japonia este cu totul alt 7 ore la Karachi. Plecarea cu întîr- aşezare umană. Doar nisip, un ocean urit. Acum nu te afli nici la prea multe căsătorii. )
fel de cum ne-o imaginăm noi. fă- ziere ne dă prilejul să admirăm un imens de nisip, mort şi aducător de volan, nici în stadion... •
cându-i portretul cu linii luate de superb răsărit de soare deasupra moarte, pentru câ în străfundul a- •
imprumut din cărţi, ziare şi filme. Aizerbaijanului. Prin hublou se zăreş cestul mare pustiu, este ascunsă o Doi amici îşi laudă c îin ii: i
Probabil că ar trebui să trăieşti mulţi te mai întîi o dungă vînăţie, apoi ce comoară, aurul negru, care pe lîngă Un reporter însărcinat să facă — Al meu e un ciine inteli- J
ani în Japonia sau poate chiar şi o rul se colorează încet, în auriul di fericire a adus şi multă tristeţe pe două fotografii la o închisoare gent. Am scăpat o monedă de \
viaţă de om ar fi insuficientă pen mineţii de februarie. Munţii Caucaz, pămînt. Eî a transformat radical so luă un taxi. Ajuns in faţa în
tru a înţelege secretul ei. De aceea înzăpeziţi se succed în planuri savant cietatea omenească doar în 100 de cinci lei in lac, a sărit în apă 1
plednd spre îndepărtatul orient, doar suprapuse, dominlnd orizontul cu ani, fiind baza supercivUlzaţiei de chisorii, reporterul coborî şi îi şi mi-a adus-o. /
pentru câteva zile, nu rnl-am pro măreţia lor. Traversăm zone împă astăzi, dar cu un preţ imens plătit spuse şoferului : — Al meu e şi mai şi. Am 1
pus să dezleg misterul ei cum au fă durite, dealuri şi văi. nuri graţios de cu vieţi omeneşti. — Aşteaptă-mă 15 minute. scăpat o monedă de dnci lei-in i
senate sugerindu-ne arterele prin ca
cut-o mulţi alţii, înaintea mea, ci re curge sîngele pământului — apa, (va urma) — A, nu, răspunse şoferul, apă, dinele a sărit după ea 1
doar să mă las pradă imaginilor. mici localităţi risipite de-a lungul DUMITRU ARMÂSESCU mi-a mai spus unul aşa şi a mi~a adus un peşte şi restul 1
ieşit după sase luni. de 1,25 lei. ţ
•
MARLYN MONROE noapte" (Fritz) — Sportiv de detei — Document ; 2) Listă — Dacă bărbaţii ar fi un pic L.B. s
pentru îndreptarea greşelilor de
performanţă — Pregătirea tere
ORIZONTAL : 1) Primul film în care Mar- nului pentru semănături (sing.): tipar — Opţiune pentru o Idee ţ
lyn Monroe a rostit doar un singur cuvlnt 4) Este o pînză distinctivă şi pre sau ţel ; 2) Tăgadă — Adăpost
şl care la montaj, s-a tăiat, — Numele a- ţioasă a fiecărui stat. a fiecărei unde o persoană îşi găseşte li
devârat al vedetei născută la 1 iunie 1926 naţiuni — Se dă năvală : 5) Mare niştea sub ocrotirea statului ;
intr-o maternitate comună din Los Angeles ; proprietar de firme, întreprin 4, Regizorul filmului „Statla de nă nucleară şi asistentei CEO-
2) Unitate de măsură — Premiul anual ce deri, studiouri de filme etc. — autobuz" unde M.M. are parte Mica publicitate LIA ANGIIEL din spitalul De
se acordă în cinematografie — Plantă tex Cu ajutorul lor se deplasează ner pe Don Murray (James) —
tilă ; 3) Regizorul filmului „Ciocnire în automobilele (pl.) ; 6) Prima li Consolare sufletească : 5) Se tra va, pentru competenţă, solicitu
teră a alfabetului — Exclamaţie ge din neam ales (fig.) — Ce
prin care se exprimă surpriza, lebru actor, partener a Iul M.M. Deosebite mulţumiri Dr. FLO dine şi suflet nobil in tratarea
admiraţia sau Indignarea — Nu în filmul „Inadaptabilii" al regi RIN MUŢIU şef secţie medici
mele mamei Iul M.M. era Gla- zorului John Huston (Clark) — rinţilor. Olea — Alba.
dys.. ; 7) înlocuitor al cuvîn- Gust sau miros specific, neplă
tului „poftim" — Stare de dor, cut ; 6) Cornel Albu — Operaţie
de melancolie — Lavvrenee Oli- de separare a unui măr în două
vler ; 8) Placă de marmură sau părţi : 7) Cel care ţine pruncul
piatră folosită în construcţie (pl.) în timpul botezului (pl.) — Po A N U N Ţ j
— Cunoscut actor care împreu
nă cu Tony Curtis şi M M. sînt tasiu (chm.) ; 8) Oana Robu —
protagoniştii filmului : „Unora Spaţiul în care se desfăşoară o Inspectoratul judeţean de protecţia plantelor Deva, str. Gh. >
le place jazz-ul ; 9) Poettl- reprezentaţie într-un circ (pl.) Bariţiu, nr. 5 anunţă că în ziua de 15 aprilie orele 9 va avea loc J
cîntăreţi din Grecia antică — De — Pană întrebuinţată la des
numirea populară a usturoiului concursul pentru ocuparea postului de tehnician principal la corn- j
(reg.j — Se arată doar pentru picat lemne ; 9) Zeu al dra
o clipă : 10) Floare cu petale gostei — se oferă pentru rezol partimentul de carantină fitosanitară. ,
albe şl strălucitoare a cărui par varea unei cereri ; 10) Uimire la Cerinţe : pregătirea tehnică agricolă sau horticolă. |
fum este deosebit (pl.) — Un vederea unei persoane — Plantă Cererile se vor depune la sediul inspectoratului pînă la data %
om distrat, zăpăcit ; 11) Valuri de apă din ţările calde ale cărei
Imense pe mări şl oceane — Lo flori au un parfum plăcut ; 11) de 8 aprilie 1991. |
cuinţe ale omului. Mătuşă a lut M.M. din Cali Tematica şi relaţii suplimentare se pot obţine de la sediul *
v e r t ic a l : 1) Fotograf al fornia — Batjocoritoare (fem.). inspectoratului, telefon 16147. I
revistei „Life" care a realizat Dicţionar : AEZI. ITT.
cele mal bune fotografii ale ve IOAN ZALAN
ce să ceară, nici cum să-i îngri se vor molipsi de la aceştia de
jească ? De aceea pe începători venind leneşi şi în loc să exe
S portul Columbofil îi sfătuim să-şi procure întîi ra cute zboruri îndepărtate de po
vor roti doar pe
rumbar, se
sele obişnuite de porumbei.
După ce, prin creşterea po deasupra lui.
După ce porumbeii au fost a-
rumbeilor obişnuiţi, a căpătat o chiziţionaţi în noul porumbar,
La început de drum serie de cunoştinţe despre viaţa crescătorul va avea grijă ca să
acestora,
columbofil
amatorul
poate să treacă la procurarea asigure oaspeţilor locuri sufi
tirziu au început su prefere a- porumbelul, comportarea lui, porumbeilor călători. ciente de odihnă pentru a nu fi
numite rase, pentru ca apoi viaţa lui, felul în care îşi clo înzestrarea porumbarului tre_ deranjaţi şi a nu se bate cu
e-
porumbei pe care
ceilalţi
creşterea raselor de zbor şi în cesc ouăle, îşi cresc puii etc., buie făcută cu exemplare tine
•Puţini sînt aceia care şi-au special a porumbelului voiajor, nimeni nu va deveni un bun re, care abia au părăsit cuibul. ventual îi mai are. Fiecare pui
Început activitatea cu porumbei sări canalizeze spre latura crescător sportiv, dacă mai întîi Aceştia se obişnuiesc repede la îşi va alege un loc unde va sta
călători avînd şi scopul de a sportivă a îndeletnicirii. nu va cunoaşte viaţa acestor noul domiciliu şi nu se pierd, cea mai mare parte din zi şl
face din aceasta o preocupare Acelora care n-au mai crescut păsări, din proprie experienţă. descurajînd proaspătul crescă unde va dormi noaptea. După
sportivă. La început, majorita niciodată porumbei, nu le re Şi de ce ar începe cu porum tor. Cel care s-a decis să creas cîteva zile va ajunge să stăpî-
tea acelora ce şi-au achiziţio comandăm procurarea pentru bei călători, selecţionaţi, care că porumbei călători va trebui nească locul ales.
nat porumbei au făcut-o din costă poate prea mult şi de la (va urma)
simpla plăcere, de a avea în prima dată de porumbei călă să renunţe la porumbeii de alte
preajmă gingaşele făpturi. Mai tori. Ei vor trebui să cunoască care deocamdată nu ar şti nici rase. Astfel porumbeii călători P. STĂNCULESO
C Ă L Ă U Z A • Colaboratori externi ai ..Călăuzei14: Petru Jurj ■ Semnatarii materialelor publicate în pagi
j Săptămînal independent de opinie şi in- (Detroit, S.U.A.), Marius Uscatu (Tonluse, Franţa), nile gazetei noastre poartă întreaga răs
Johan — Lucas ORADAN (Eppingen, Germania).
] formare. Redacţia şi administraţia 2700 — Acest număr a fost tipărit de prietenii noştri tipo pundere pentru conţinutul acestora.
| Deva, P-ţa Unirii, nr. 3. Telefon redacţie: 14684
grafi : Otvos Ioan Geza. Pena Nicolae. Otvos Ioan ■ Aşteptăm cu încredere scrisorile cititorilor.
| Telefon de noapte i 15545. Cont 40728011 Banca linotipişti. Doina Roşu paginator, Iepure Dorin zin Luăm în considerare şi anonimele, cu con
[ Comercială Deva. cograf. Mihăieş Nicolae stereotipar. Popa Valentin şi diţia să reflecte adevărul.
!______ Tiparul i Tipografia Deva. Cristian Oniga rotativă.
