Page 3 - Calauza_1995_274
P. 3

M
                   U Z A 1                         Săptămânal  independent  aflat în  slujba  tuturor oamenilor
                                                                                                                                                       . 3

      JESTE ADEVĂRAT CĂ E 6REU SĂ REPROŞEZI COPIILOR TĂI CEVA... El ŞTIU



      CĂ IH ACEASTĂ SCOALĂ EXISTĂ 0 CĂLDURĂ CARE EHAIĂ DE PESTE TnT “

          Mariana  Pandaru:  Dle  director  Robert  Singer,  ce-i   Rep.:  Sunteţi  un  profesor,  cu  multă  experienţă.  Con­  Rep. :  Ce  credeţi  că  nu  aţi  reuşit  să  faceţi  ia  aceas­
      sfătuiţi  pe  elevii  care  doresc  să  se  îndrepte  spre  liceul   sideraţi  că  personalitatea  dvs  a  imprimat  impresia  bună   tă  şcoala ?   „   '
      dumneavoastră ?                                   a acestui liceu ?                                      Dl,  Rober(  Singer:  Ceea  ce  nu  am  reuşit  să  reali­
          DL  Robert  Singer :  In  primul  rând  aş  vrea  să  men­  Dl.  Robert  Singer :  Cred  că  este  clară  în  conştiinţa   zăm  până  acum  în  această  şcoală  sunt  independenţe  de
      ţionez  că  toţi  elevii  care  se  vor  îndrepta  spre  liceul  nos­  fiecărui  om  care  lucrează  într-un.  domeniu  al  spiritua­  voinţa  noastră.  Foarte  multe  neîmpliniri  de-aîe  noastre
      tru,  probabil  că  o  vor  face  din  plăcerea  dânşilor  şi  în   lităţii,  legat  de  un  domeniu  intelectual,  că  rolul  lideru­  sunt  legate  de  faptul  că  nu  este  su^ ient  să  ai  suflet,
      cunoştinţă  de  cauză  a  activităţii  ce  se  desfăşoară  în  a-   lui  (negat  înainte  de  ’89)  a  devenit  extraordinar  de  im­  creier  şi  capacităţi  care  sâ  meargă  spre  copil’ cu  dăruire,
      ceastă  şcoală.  Aş  vrea  să  vă  spun  că  noi,  săptămânal,   portant  după  această  dată.  Liderul,  indiferent  unde  îşi   cu  responsabilitate.  Mai  există  şi  nevoia  de  a  avea  cu
      facem  consultaţii  gratuite  cu  elevii  care  vor  să  se  pre­  manifestă  el  funcţia;  are  obligaţia  morală  să-şi  pună  în   ce  să  realizezi  toate  acestea.  Iar  realizările  sunt  legate
      state  la  examenul  de  admitere  în  liceul  nostru.  Purtăm   valoare  toate  capacităţile  in  folosul,  în  primul  rând,  al   de  partea  financiară.  De  aceea,  consider  că  marca  ma­
      de  asemenea,  discuţii  cu  ei  In  vederea  realizării  acelei   colectivului,  apoi  al  unităţii  pe  care  o  reprezintă.  Vor­  joritate  a  neîmplinirilor  sunt  legate  de  factori  externi.
      orientări  şcolare,  despres oare  s-a  cam  uitat.  Vrem  ast­  besc  de  liderul  ales  şi  nu  de  cel  impus.  Luând  această   Sunt   însă   un   optimist   şi   sper   că   învăţămân­
      fel  să  arătăm  copiilor  ce  poate  să  realizeze  colectivul   parte  teoretică,  dacă  acest  lider  îşi  valorifică  capacită-  tul  îşi  va  recâştiga  locul  pe  care  noi  îl  dorim.
      nostru  şi  ce  le  oferim.  Este  un  adevăr  că  liceul  nostru                                    Mai  sunt  însă   şi  alte  neajunsuri   —  mă   refer
      ca  profil  teoretic  este  pregătit  să  şcolarizeze  elevi  cu                                     la  problematica  idealului  elevului  de  a  învăţa,  de  a  se
      aptitudini  intelectuale  deosebite.   Deci,  scopul  acestui                                        pregăti. Noi  reuşim  aici,  in  această  şcoală,  pe  care  nici­
      Beai  este  de  a  crea  intelectuali  ai  societăţii  româneşti,                                    cum  n-am  izolat-o  de  celelalte,  să  creăm  o  atmosieră
      care  continuându-şi  studiile,  să  poată  aduce  un  aport   ORĂ MĂRTURISIRILOR                    care  să  fie  favorabilă  învăţăturii,  urmând  ideea: „învă­
      pe  plan  superior  Ia  viaţa  intelectuală  ţi  sociaP-economi-                                     ţaţi  pentru  că,  chiar  dacă  acum  nu  ştiţi  unde  să  vă  du­
      eă  a  României  de  mâine.  Sfatul  pe  care  îl  dau  este  ca                                     ceţi,  vor  veni  ani  când  învăţătura  pe  care  o  aveţi  vă  va
      toţi  copiii  caic  an  aptitudini  ţi  înclinaţii  intelectuale  şi   Dialog cu dl profesor ROBERT SINGER,   folosi  pentru  a  vă  descurca  în  diverse  situaţii  ale  vie­
      care vor s i se pregătească  in  această  direcţie,  să  vină cu                                     ţii1*.  Deci,  copilul  trebuie  pregătit  să  devină  competi­
      M   mai  mare  încredere  la  noi,  pentru  că  bara  noastră   directorul Liceului Teoretic „Traian“ — Deva  tiv,
      diâvrfir i   ţi  colectivul  nostru,  oferă  condiţii  excelente                                        Rep.:  Ce  le  cereţi  dvs,  în  primul  rând,  elevilor ?
    ;  pentru  pregătirea  iar  ţi  realizarea  ideal arilor  lor  în  di­                                    DI.  Robert  Singer:  Este  normal   eă  prima  cerinţă
      recţia  pregătirii  inii Ier fu iii.              ţile  şi  puterea  lui  de  muncă  in  folosul  tuturor,  atunci   este  aceea  ca  ei,  la  sfârşitul  unui  trimestru,  unei  clase
         Rep.:  Sunteţi  directorul  unui  liceu  despre  care  se   este  benefic.  Ea  unul  încerc,  pe  măsura .puterilor  mele   sau  unui  ciclu  de  învăţământ  să  posede   cunoştinţele
      vorbeşte tot mai  mult şi tot  mai  bine.  Cum vă simţiţi  in   ţi  a  dorinţei  de  a  ajuta  copiii,  să  fac  tot  ce  pot  in  ca­  care  sunt  prevăzute  în  programele  şcolare.  Dar  ea  nu
      această postură ?                                 drul  acestei  ţcufi.  Cate  de  fapt,  nu  este  nici  şcoala  mea,
         DL  Robert  Singer;  Aprecierile  c m   se  fac  la  ora   aici  ţcaada  ce legilor  mei  ci  este  o  instituţie  de  cultură   este  singura.  Aceasta  nu  se  poate  fără  alte  cerinţe  de
      actuală  referitoare  la  activitatea  tkenlni  „Traian”   un   care. are  menirea  ca  peste  ani  să-şi  îndeplinească  rolul,   natură  educaţională,  care  îmbracă  munca  noastră  în-
      anat  rodul  nari  activităţi  de  scurtă  durată,  ci  de  mai   poate mai bine decât in prezent.   tr-o  activitate  complexă,  din  care  sperăm  să  dăm  so­
                                                                                                           cietăţii  un  om  complet,  un  om  liber,  care  să  poată  per­
      lungă  durată.  Să  mă  explic.  Liceul  acesta  s-a  transfor­                                     fecţiona ceea ce este în jurul lui.
      mat  după  '89  în  liceu  teoretic,  desprinzându-se  de  ve-_   Rep.:  Poate  că  această  stare  de  lucruri  v-a  deter­
      chiul  Liceu  de  construcţii.  Colectivul  de  profesori  a  ră­  minat  odată  să  mărturisiţi  că  acest  liceu  este  chiar  via­  Rep.:  Le-aţi  putea  reproşa  ceva  elevilor  dvs ?
      mas  aproape  In  întregime  în  cadrul  acestui  liceu.  Deqi,   ţa  dvs ?                             Dl.  Robert  Singer:  Este  adevărat  că  e  greu  sâ  re­
      suntem  un  ediectiv  care  lucrează  împreună  de  mai  bine   Dl. Robert Singer : Da.              proşezi  copiilor  tăi  ceva.  In  primul  rând  că  noi  îi  con­
      de  20  de  ani  ţi  cunoaştem  foarte  bine  care  este  rolulîn-   Rep.:  Ca  profesor  şi  ca  director,  vă  consideraţi  e-   siderăm  copiii  noştri.  B   ştiu  că  in  această  şcoală  există
    '  văţământului.  Ne-am  format  şi  nişte  tradiţii  care  şi  îna-   xigent ?                        o  căldură  care  emană  de  peste  tot.  Deci,  reproşurile.»
    i  Inte  au  fost  apreciate  pentru  că  vechiul  liceu   industrial   DL  Robert  Singer:  Noţiunea  de  exigenţă  are  atâtea   reproşurile  există,  dar  ele  nu  pot  fi  colective.  Nu  avem
      de  construcţii  a  avut  nişte  rezultate  deosebite.  Chiar   valenţe  încât  atunci  când  o  apropiem  de  meseria  noas­  fenomene  pe  care  să  le  reproşăm  în  masă.  Iar  reproşul
      confruntându-ne  cu  licee  teoretice  de  renume  ţi  dând   tră.  parcă  nu  aş  vorbi  de  exigenţă.  Poate  aş  vorbi  des­  folosit  ca  mijloc  pedagogic,  îl  folosim  şi  noi  ca  şi  orice
      absolvenţi  care  în  marea  lor  majoritate  au  intrat  in  fa­  pre  altceva.  Atitudinea,  ţi  a  directorului  şi  a  profeso­  părinte,  atunci  când  unii  dintre  ci  merita  aceste  repro­
      cultăţi.  In  consecinţă,  această  capacitate  a  colectivului   rului  (vorbesc  in  postura  ambelor  situaţii),  trebuie  să   şuri.  Dar  ele  se  fac  tot  în  ideea  de  a-l  determina  pe
      ţi  dorinţa  de  a  ajuta  copiii,  s-a  manifestat în  plan  supe­  fie  de  om  drept,  corect  şi  cinstit.  Un  om  care  să  ceară   copil  să  activeze  mai  conştient  de  faptul  că  noi  îi  do­
      rior  din  momentul  in  care  am  devenit  liceu  teoretic.   de  la  colaboratori,  în  primul  rând,  de  la  elevi,  să  cores­  rim  numai  binele  şi  nu  răul.  Deci,  nu  avem  reproşuri
      Aţa  că,  noi  am  luat  startul  cu  mintea  şi  sufletul  pregă­  pundă  cerinţelor  existente,  normale  şi  necesare,  iar  co­  colective.   ^
      tite ţi  în  nişte  condiţii  formidabile  ca  să  ne  putem  des-   lectivului  să  răspundă  cerinţei  de  a  fi  tot  timpul  pre­  Rep. :  Mulţumim  frumos  pentru  acest  dialog,
    ,  făşura  activitatea.  Din  acest  motiv  am  reuşit  într-un   zent  pentru  a  menţine  forţa  şcolii,  activitatea  dinamică,   Dl.  Robert  Singer :  Şi  eu  mulţumesc.
    ;  timp  foarte  scurt,  să  obţinem  aprecierile  părinţilor  şi  co-   in  folosul  elevului,  care  este  de  fapt,  centrul  preocu­
    i  piilor  care  se  îndreaptă  spre  noi.          părilor noastre.                                                 A  consemnat  M ARIANA  PANDARU
     rfMW VW yVW W ywW W W W WrfWVWMWWWMWWWV^V W WWWWWWW tfWWWWWVVWVVVWWWWWVVWVWV IW W W W W W V A W V W W V W W W W W W JVW W VW U W VW »

                       E  V IN O V A T Ă   SABINA  ?                                                     DREPTUL  LA  REPLICA
                                                                                                  Citind  interviul  doamnei  Ma­  tivele   schimbării   m e le ,
        Referitor  la  articolul  nostru  «E   VIN O VATA   m   iertă.  Be  m   trebuia  să  intre  in  acri  adânc  şi   riana  Pândarv,  de  Ia   redacţia   vreau  sâ-i  aduc  aminte  că  încă
     SAB IN A?*,  redăm  răspunsa]  DM   Comei  Alm ă-   trebuia  mai  devreme  să  a rsire»  organele  în  drept  ziarului  „Călăuza,  cu   domnul   nu  a  răspuns  la  scrisoarea  des­
     şan,  str.  N.  Bălcescu.  nr.  3—5,  bL  M  *.  se.  ÎL   t e                             prefect,   ing.  Georgcl  Răican,   chisă  pe  care  i-am  înaintat-o  în
     ISA, Hunedoara:                                 Sănătate,  fericiie  şi  mrit  succes  întregului  co­  mă  simt  obligat  â  veni  eu  une­  luna  septembrie  1994.  Aş   dori
        Nu ştiu  daci este r d iH l  p jra e o  leln w . «r it*    lectiv  de  redacţie  al  ziarului.  Cu  respect,  le  precizări  în  legătură  cu  afir­  să  ştiu  care  sunt  acei  ţărani,  pe
     em  zice  noi,  legea  este  lege.  B te   «samă  şl  le g a         CORNEL  ALMAŞAN       maţiile  domnului  prefect  în  ceea   care  nu  i-am  lămurit  pe  loc  în
                                                                                                ce  mă  priveşte:              aplicarea  Legii  fondului  funciar,
                                                                                                  1.  La  întrebarea   legată   de   poate  domnul  prefect  să-mi  dea
         Nu  domnflor,  nu  este  vinovată  Sabina!                                             schimbarea  conducerii  de  la  Di­  vreun  exemplu,  în  afară  de  co­
                                                                                                recţia  agricolă,  în  speţă  a  mea,
                                                                                                                               misia  de  lichidare  de  la  Sîntă-
                                                                                                fiindcă  sunt  lider  la  P.D.A.R.,   măria  de  Piatră,  cu  care  am  a-
       Nu  domnilor —  Nu  e  rimivată   că  am  trăi  în tr-o  ţară  cu  o  jus­  alţii  —  nemernici  ca  el)  care  e   vreau  să-i  aduc  aminte  domnu­  vut  unele  divergenţe.
     SAB IN A I  Acest  NO.  nu  este   tiţie   corectă,   compatibilă  —   capabilă  de  o  aşa  monstruozi­  lui  prefect  următoarele :  —  afirmaţia  domnului  prefect  ,
     pentru  dvs,  cure ca şi  teme mm*   cu JU RAŢI —  pentru darea  ver-   tate?  El  e  criminalul,  nu  SA­  —  a  uitat  că' în  data  de -24  no­  că  „nu  s-au  implicat  cu  adevă­
     sigură  că  gândiţi  că  N U.  d   e  dietntai  —   SABINA  ar  fi  fost  BINA,  el  a  distrus,  a  nimicit   iembrie  1993,   m-a  chemat   la   rat  în  ceea  ce  trebuiau  să  facă“
                                                                  pe  v ia ţi  —   viaţa  la  care  aveau   dânsul  şi  mi-a  cerut  .să-mi   cer   nu  are  nici  un  suport  deoarece
                                                                  dreptul  două  fiinţe:   mamă  şi
     ce-mi  motivez   acest  NU  crrtr                            fiică I  El  a  avut  dreptul  să  u-   singur  schimbarea  din   funcţia   este  o  afirmaţie  generală  neve­
                                                                                                de  director  de  Ia  Direcţia  agri-
                                                                  cidâ  ş|  pentru  nemernicia  lui  şi   .colă,  lucru  pe  care  eu  nu  l-am   rificată  la  fel   ca  adresa  nr.
                                                                                                                               115/1  august  1994s  înaintată  Mi­
                                                                  pentru  crima  la i  morală  primea   făcut,  spunându-i  domnului  pre­  nistrului  agriculturii,  prin  care
                                                                  acolo  câţiva  ani  şi  apoi  era  li-   fect  că  eu  am  fost  numit  prin   mi-a  cerut  schimbarea  din  func­
                                                                  ber-tiber  să  mal  facă.  aşa  cum   ordin  al  Ministrului  şi  dacă  do.
                                                                  fac  atâţia  după  eliberare 71  Le.   reşte,  poate  să  ceară  aceasta  mi­  ţie; —  de  asemenea,  vreau   să-i
                                                                  gde  au  sunt  tanew   trebuiesc   nistrului;               aduc  aminte  domnului   prefect,
                                                                  schimbate!  Să  se  introducă  pe­  —   a  uitat  domnul  prefect  de   ing.  Georgel  Răican,  despre  în­
                                                                  deapsa  cu  moartea  pentru  ase­  întâlnirea  care  a  avut-o   cu  o   tâlnirea  pe  care  d  avut-o cu  spe­
                                                                  menea  fapte,  nu  doar  câţiva  ani   parte  din  membrii  Biroului  Exe­  cialişti  agricoli  in  luna  aprilie
                                                                  privaţi de libertate:
                                                                                                cutiv  al  RJXAJt.  —  filiala  Hu­  1994,  când  le-a  înaintat  adeziu­
                                                                    NU   B  VINO VATA I  Să   dea   nedoara,  când  ne-a  cerut  să  ne   nile  de  înscriere  în  P.D.S.R.  şi
                                                                  Domnul  să-şi  crească  copilul  şi   dezicem  de  Victor  Surdu  —  pre­  despre  discuţiile  care  le-a  avut
                                                                  să-l  ferească  de  alţi  nemernici.  şedintele  partidului,  dându-ne  un   cu  o  parte  din  aceştia.
                                    lm re,  s a ă ^ deUtart  —   cam ,.                         termen  de  două  săptămâni;         GHEORGHE DREGHlCl,
                                    da  re  nat e  vote ak condamni  la   STELA BOTA,             —*  eu  privire  la  ceea  ce  arată   preşedintele Filialei
                                          aşa  u  hidră  (ei  şi  atâţia   Hunedoara            domnul  prefect,  care  ar  fi  mo­    P.D.A.R. Hunedoara
    [   Această  scrisoare  v-a  h a   b i-     PE ADRESA REDACTORULUI ŞEF                      Acesta  este  adevărul.  Chiar  da­  Fairchild  a  primit  scrisoarea  şi
    i  misă  aă  vă  adoeă  nora .  OrigL                                                       că  sunteţi  superstiţios  sau  nu,.  neavând  încredere,  a  aruncat-o,
    |  naiul  este  In  New  EnglwuL  Ea   A  FOST TRIMISA URMĂTOAREA SCRISOARE :               notaji  Următoarele:          şi  după  nouă  zile  a  murit.
    i  a  făcut  înconjurul  ia aB   de  9                                                        Constnntinescu  D.  a  continuat   In  1987,  scrisoarea  a  fost  pri­
    |  ori.  Norocul  a  fost  triada  spre                                                     lanţul  în  1953.  El  a  cerut  secre­  mită  de  o  tânără  din  California,
    |  dvs.,  veţi  avea  In  4  (patru)  afla   Ci minte  totul  este  posibil                 tarei  să  facă  20  copii  şi  să  le   era  greu  citibilă  şi  şi-a  propus
    ;  noroc  de  la   primirea  «citire g .                                                    trimită.  La  puţin  timp  a  câşti­  să  o  bată  la  maşină  şi  să  o  tri­
    ;  trim iteţi  copii  la  oameni  caza                                                      gat  la  loterie  2  milioane  dolari.   mită, dar a amânat să o facă.
                                    pierdui  pentru  că  a  spart  lan -. se  întâmplă  în  4  zile.  Scrisoarea                A  avut probleme. Diverse  repa­
    i  au  nevoie  de  noroc.  Nn  trinti-                        vine  din  Venezuela  şi  a   fost   Un  funcţionar  public,  care  a  pri­  raţii  la  maşină,  scrisoarea  nu  a
    '  biţi  bani,  condiţia  nu  are  I**ţ-                      scrisă  de  Sfântul  Anton,  de  la   mit  scrisoarea  şi a  uitat  să  o  tri­  plecat  în  96  ore,  precum  îşi  pro­
     Nu  păstraţi  scrisoarea,  ea   tre­  afle  de  la  primirea  scrisorii,  ei   un  misionar  din  Africa  de  Sud,   mită  (să  plece  din  mâna  lui  in   pusese,  în  sfârşit,  a  hătut  la  ma­
     buie  să  plece  din  mâinile dvs, la    e e   a  tertrpiinit   condiţia  de  a   ca  să  poată  face  înconjurul  lu­  96  ore),  şi-a  pierdut  Slujba.  Mai   şină  scrisoarea,  cum  îşi  propuse,
    |  #8 ore.                     fbee  aă  rircole  scrisoarea.  Gri-  mii.  Dvs.  puteţi  să  scrieţi  20  de   târziu,  după  ce  a  regăsit   scri­  a  trimis-o  şi  a  primit  o  maşină
       Un  ofiţer   R A I  a   prim it   o a ţ   tea In tea  morţii  soţiei  sale   copii  şi  să  le  trimiteţi-Ia  prie­  soarea,  a  trimis  prin  poştă   20   nouă.  Nu  uitaţi,  nu   trimiteţi
    j  47 000  mii  dolari,   Joe  B liot  a   a  prim it  755000  dolari.  Vă  rog   teni  şi  asociaţi.  După  această  zi   copii  şi  puţin  mai  târziu  a  găsit   bani,  nu  o  aruncaţi,  vă  merge
    :  primit  40 000  mii  dolari,  dar  i-a  trim iteţi  copil  şţ  geţi  vedea  ce  Xeţl  avea  o  surpriză   plăcută.  o  slujbă  mai   bună.   Domnul  prost.  .   ------- ----- --— .......
   1   2   3   4   5   6   7   8