Page 5 - Calauza_1995_274
P. 5
„CĂLĂUZA" Săptămânal Independent aflat în slujba tuturor oamenilor Pag. 51
ŞCOALA DE ALTAPATA
MIRACOLE A IE VINDECĂRII CORPULUI OMENESC
Profesorul universitar doctorJC^I DRAGAN
se confesează la „CALAUZA" Pentru friguri (malarie)
1) Se prinde, un brotăcel viu (un broscoi dintre
. PRIMELE LECŢII „ cei ce cântă prin copaci) şi se ţine pe buric până părtează cu apă călduţă.
Gând aceasta' încetează, pieliţa oului se înde
se linişteşte complet, apoi trebuie îndepărtat. Un vindecător reiate despre procedeu: „Am în-
IN N O U A ŞCOALA 2) Se fierbe Floarea de Friguri (Gentaurium - cercat la zeci de cazuri de malarie, precum şi Ia
umbellatum cât şi Hypericum elegans) cu yin sau mine. Rezultatele erau strălucitoare, dar durerea
La ora de limba română pro — Mai nimic, am răspuns eu. eu lapte şi se bea.-(12) este atât de puternică, încât mulţi nu o pot su
fesorul (AL Ionesru) ne-a anali — Ba,. eu am înţeles-o pe aia 3) Se pisează mărunt Lopeţică (Lunaria redi- porte. Oricum, malaria se vindecă după un singur:
zat lucrările scrise la examenul in care s-a zis că „George moare viva), se amestecă cu sare şi se bagă în ciorapi, tratament de acest fel". (18)
de admitere, oprindu-se mai la tabla neagră" (George încât să ajungă la tălpile piciparelor. (12) 6) Se dă bolnavului să bea fiertură din rădă
ales asupra gafelor făcute de li montre le tableau noire). La cină de Mutătoare (Bryonia alba). Mutătoarea este
nii colegi, botezând in fel şi chip întâlnirile de peste ani (aniver 4) „Doftorii" reputate mai sunt: frunzele de mai bună atunci când o muţi din mediul ei na
pe eroul povestirii: „Zărzărean", sări) ne-am adus mereu aminte Simmichie (drogul de Gasia), vinul fiert cu sare tural, din pădure, la „loc curat". Cea mai bună
„Păsărean" eîc. (numele lui fiind de „originala" sa traducere şi şi piper, frunză de Oleandru (Nerium oleander) zi pentru mutatul ei este lunea, înainte de răsări
pare-se .Mâzărean*). ne-am amuzat, mai ales că, în pisată şi amestecată cu rachiu, ceaiul de Urzici tul soarelui. în locul de unde o iei, trebuie să
Ora (lecţia) care ne-a speriat tre timp ajunsesem elevi buni trăieşti (Urtica dioica, Urtica urc-ns). Pentrli ca laşi, ca şi la alte buruieni do leac, o fărâmă de
de-a dreptul a fost cea de fran la franceză. acestea să aibă efectul dorit, bolnavul trebuie să mâncare sau de mămăligă (săpatul şi mutatul ei
ceză, deoarece profesorul (Ion Profesorul Gheorghe Ghinea stea la căldură. se face în deplină muţenie). Mutătoarea pisată se
Gheorghe) a vorbit tot timpul (istorie), ne-a impresionat prin 5) Redăm remediul acesta pentru stranietatea poate lega si la cap. (15)
în limba lui Voi tal re cu noi, punctualitatea cu care intra şi pe care o prezintă, malaria nemaifiind astăzi o 7) Se sapă şi se recoltează o bucată din rădă
de Ia „Bon-jour! ' până la „Au ieşea de la lecţii, obicei pe ca problemă. Se ia un ou proaspăt, de preferat cu cina unui nuc (o vână), căreia i se răzuie coaja
revoire, mes enfarns*. Bineînţe re şi l-a păstrat de-a lungul ce coajă subţire. Se înţeapă acest înveliş şi se goleşte gălbuie şi, cu aceasta, se face O'legătură care se
les că îşi însoţea cuvintele şi lor opt ani, cât l-am avut pro conţinutul oului (aceasta cere o oarecare îndemâ pune ori la o mână, ori la amândouă. în zona în
expresiile cu material intuitiv fesor. nare şi se pot strica mai multe ouă). Se lărgeşte cheieturilor. (15)
(cretă, tablă, carte, caiet, uşă, După aceste prime elemente deschizătura din acel înveliş şi se introduce în el
8) Se duce bolnavul dimineaţa în grădină şi,
fereastră etc.). Cu toată străda de noutate, a început procesul degetul arătător (unii practicieni menţionează in dezbrăcat fiind până Ja pielea goală, se scutură
nia sa de a se face Înţeles, la de adaptare la noua viaţă de troducerea degetului mijlociu). Se bandajează uşor peste el rouă de pe pomi.
sfârşitul orei, după ce profeso şcolar licean, proces care s-a în jurul deschizăturii pentru ca „foiţa" sau înve
rul a părăsit clasa, ne-am uitat produs apoi lent şi pe nesimţite, lişul să fie în contact cu degetul. După ce această PENTRU FEBRA TIFOIDA (BOALA GRABNICA)
uimiţi şi speriaţi unul la altul, încât când am ajuns în clasa a pieliţă s-a uscat, bandajul se îndepărtează. Când Se face o fiertură din Palma Maicii-Domniilui
iar colegul meu Si mi (Simion VIII-a ni se părea că am fost se opreşte „atacul", se va simţi o durere ascuţită (Orchis maculata) şi se scaldă bolnavul de trei ori
Filimon), m-a întrebat: elevi de când lumea. în degetul astfel tratat. Durerea continuă atât cât pe zi în fiertură, trei zile în şir, şi se va tămădui
— Tu ai priceput ceva ? Prof. univ, dr. ION DRAGAN durează criza. , de boala grabnică.
rile noastre, participă efectiv la viaţa la
Prieteni de pretutindeni vedere şi la nevedere a acestei publi Conferinţă de presă
caţii aflate în slujba tuturor oamenilor.
După cum se observă din fotografia In baza Comunicatului primit din par
Inaugurăm începând din acest număr tea CONSILIULUI NAŢIONAL al PDAB,
o nouă rubrică. Ea are darul de a pre alăturată este vorba de : juniorul GEOR Filiala judeţeană a acestui ' partid a or
zenta în coloanele ziarului „Călăuza" pe GE PANDIA, in prezent la grădiniţă, iar ganizat o conferinţă de presă. D)
cei mai buni prietehi ai acestui ziar, pe în toamnă va face primul pas către şcoa GHEORGHE DREGHICI, preşedintele fi
oamenii care sunt cu sufletul alături de lă ; ILIE şi CRISTINA sunt gemeni năs lialei locale a făcut, în faţa celor pre
noi. îi prezentăm pentru a se cunoaşte cuţi la data de 3 august 1983, în prezent zenţi câteva consideraţii pe marginea co
între ei, pentru a-i cunoaşte şi noi, pen elevi în clasa a VI a la Şcoala din Mi- municatului amintit, iar apoi împreună
tru a-i cunoaşte lumea, pentru a rămâne loştea. Aceştia sunt copiii frumoşi şi buni cu ceilalţi membri ai Biroului executiv,
în urma lor, în arhivele familiilor un ai familiei Pandia. Părinţii lo r : NICO judeţean a prezentat programul PDAŞ
colţ de pagină alături de copiii, averi LAE PANDIA şi LUM INIŢA PANDIA în vederea intrării în campania electo
le, izbânzile sau suferinţele adunate timp au absolvit Institutul Politehnic „Traian rală ce precede viitoarele alegeri, pregă
de o viaţă. De aceea îi invităm pe prie Vuia" din Timişoara, Facultatea Electro tirile conferinţei judeţene, precum $1 '
tenii noştri să ne scrie pentru a fi pre tehnică, secţia Energetică. congresul al Hl-lea al PDAR. Doctrina
zentaţi aici. O facem cU toată dragostea, O menţiune aparte facem pentru doam . PDAR, cum s-a afirmat de mai multe .
cu toată bucuria. na IV A N IDA, mama d-nei Luminiţa, ori este o doctrină economică, deoarece
soacra d-lui Nicolae şi bunica dragă a numai o economie puternică (intre alte
O FAMILIE DRAGA NOUA, celor trei nepoţi E născută în comuna ramuri ale economici, agricultura trebu
ABONATA LA „CALAUZA" Atid, jud. Harghita (e unguroaică), au ie să aibă e mare preponderenţă) poate
fost 7 fraţi din care mai sunt în viaţă 4 să scoată România din criză. în viziu
Nu întâmplător primii prezentaţi în nea PDAB acest lucru se va face p ite
cadrul acestei -rubrici sunt membrii fa (fete) şi mama dumnealor, in vârstă de ^Reactualizarea politicii economice exis-'
miliei inginerului PANDIA NICOLAE. 85 de ani. Doamna Ivan Ida, a trăit mulţi tente, a strategiilor economice care d
din localitatea Miloşlea, comuna Slătiaa- ani in Valea Jiului. Soţul doamnei Ida aibă la bază valenţele economiei -naţio
ra, cod 1054, judeţul Vâlcea. De fapt, de a fost tehnician dentar şi a decedat în nale româneşti, interesele tranziţiei la e-
la frumuseţea existenţei acestei familii anul 1982. conomia de piaţă, interesele naţionale
ne-a venit ideea rubricii. Toţi sunt ci Aceştia sunt prietenii noştri şi „Că fundamentale ale integrării occidentala
titori ai ziarului nostru,, ne scriu epis lăuza" se mândreşte cu ei şi cu alţii ca a României". '
tole grozave, participă la toate concurau- ei. Le dorim sănătate şi numai bucurii t IULIU D. TRAJAN
După lai, la spital
P A L A V R E
Pe Mia W if din PăuLiş — A-
tÎhuIŢ wrrm itHMlDl ]Pe/Ui/7A AHC#£- rad. Oţel Marius, de 20' ani, din
* ZA Nât mimiea WAlUf/mra. C£A*f4 Ghioroc, a scos-o cu sila din bat.
n__-____ a w
THJMA > tMi A ATI * , 1 AT£ 1*1 *U60tTÂ ¥ hi/mAiA ^ | 6 TAT şi a urcat-o în maşina unui prie
irsnssr ZOlMKi mm i | n a - - OtcjtcA ten, pe nume Michi. A fost du
UTATC i H H să într-un loc dosnic unde al
1+ ♦ i . Ar- fost violată cu sălbăticie. Dacă
primul e deja reţinut, al doilea
e căutat în toată ţara. Oricum
cei doi vor primi cam aceeaşi
TfStSF C4W - pedeapsă. Ca să nu sc simtă ne
dreptăţiţi.
4 st — - - . g* - BOY ■r ;
uuzrxM vesnjii ■: .• -r-r -• . 4:.r DEZLEGAREA
REBUSULUI
NVVtÂL ¥ " ' OCOL
Lfe * ♦ „CALEIDOSCOP
UMATE . TŞTTIF. PORŢIV“ din nr. 273
ÎACAttU
iRIZONTAL: 1) ACHIM —
re-
IAC. i 4 PRb&L &%■ ir oo/m£ ♦ >REA; 2) RIO — ADRE-
FE ; 3) HUNEDOARA —
ce Air*
4) IC — CORVINUL; 5)
REVtME PAicMrtJ ION — A N IF ; 6) E —
: ; r
•-y S BEL iL T I — ICO ; 7) ONO —
;ER — T ; 8) AROMAN —
te ' p?-'f ERB; 9) VF — IN — 1T-
&!bj CQ N; 10) RAI — ID ILA —
& s f ; 11) A N O D — STANCU;
ecPn.? Hdtru p;? MINERUL — ESTE.
_ •
H/AYZ — f — S Fk*şu A + ERTICAL: 1) ARHIRE —
RAM; 2) CIUCA — OR-
MAWHt •• TVL ifh HihH/kr ■te. u v V:' . . MI; 3) HON — UNO —
mama ' -rs: > ţ r ţfwun u i ; 4) I — ECONOM I__
0CHH/L ; 5) MADONA — AN I —
6) DOR — LIN — DSD î
----- . şfj rp. CRAVATA — TITL; 8)
slu t ii — ISAILA ; 9) OSANA
'
0 y s ■ »- : ECRANE; 10) RA — UNI-
\ — C S ; 11) ETILIC —
n A U T : 121 AER — FOT-
.lilTTOU XAXEN/CO
