Page 4 - Calauza_1995_274
P. 4

pag.  4 j                         Săptămânal  Independent  aflat în  sluţba  tuturor oamenilor                                 „CĂLĂUZA**
              .....""  w

                    MUSIC  TOP  TEN                                   Duelul  cavalerilor                                                          •  «
                                                                                                                                   l i   vezi  ti limii|l,  pori  şi  naivi,
         10.  NIGIIT  CRAWLERS  ~   PUSII  THE  FEELING  ON      I      de... Călăuza**                                          împânzind  străzile  evaţatai  ta.
          9.  JANET JACKSON — WHOOPS  NOW                                                                                        tr-o veselie  rsnti— i.  Febn ban­
          8.  SCATMAN  JOHN — SCATMAN             •              I         UNUI  BEŢIV.                                          chetului  i-a  cuprins  pe  toţi.  ■ ,
          7.  FREAK  POWER  —  TURN  ON,  TUNE  IN,  COP  OUT       Aroma  vinului  băut,                                        absolvenţii,  vedetele  de-o  zL  M
          6.  OFFSPRING — SELF ESTEEM                            I  încet  la  cap  se  suie;                                    joacă  de-a  oamenii  scăpaţi  i i
          5.  THE BEATLES — HARD DAY’S NlGHT                        Era  pe  când  nu  l-am  băut,                               griji.  Dar  examenele  na  se  a-
          4.  THE CONNELLS — ’74—’75                             I  Azi J.-am  băut...  şi  nu  e I   ,                          mână.  Ele  sunt  aproape,  f n d t
          3.  TAKE THAT — BACK FOR GOOD                               profesor DUMITRU BOBOŞA                                    aproape,  şl  cine  ştie  ce  desfla
          2.  OASIS  — SOME MIGHT SAY                            I                                                               va  avea  fiecare.  Cine  ştie ce no­
          1.  ROBSON  GREEN AND JEROME FLYNN —                          Replică dlui profesor                                    roc,  cine  ştie  ce  viaţă.
             UNCHAINED MELODY                                    I      DUMITRU BOBOŞA,                                            Deocamdată  sunt  în  prag  de
        i                                                                                                                       , banchet.  Visează  lâ  beţia  petre­
                                                       OANA      I    sau răspuns Ia provocarea                                  cerii  şi-a  veşmintelor  de  sărbă­
                                                                             „Călăuzei"                                          toare.  Exclud  din  viaţa  lor  e-
                iW iV r tW iV < Y .-m v ,W / A V W V ,\ V iW r tW \ W V U W A  Nu  te  ştiu  şi  nu  mă  ştii,  B A N C H E T U L  şecul  şi  tristeţea.  Se  simt  m ld
                                                                    Şi  totuşi  duelăm  in  „Călăuza",   Există  o  vârstă  când  ai  cura­  zei,  pe  o  scenă  viu  colorată,  le
       î   Informaţii  pentru  iubitorii  automobilelor             Chiar  duri  de  vom  deveni,   jul  să  crezi  că  de  la  tine  înce­  rest,  nu  mai  contează  nimic.  Va
                                                                    Spadă,  şă  ne  fie  numai...  muza!   pe  lumea,  că  în  inima  ta  în­  veni  vremea când  vor  avea  timp'
                                                                                 ★                cap  vagoane  de  bucurie  şi  dra­  si  pentru  celelalte :  bune  şi  re­
       I             V O L V O   8 5 0   T 5                        Dacă  accepţi,  dă-i  bătaie,   goste,  E . vârsta  banchetului;  şi   le.
                                                                    Numai  nu-ţi  ieşi  din  mână,   tinereţea — e viaţă fără de moar­
       5    VOLVO  a  introdus  pe  piaţă  moţul  în  interior  este  redus. î   Măsoară  mult,  o  dată  taie,  te,  şi  visul  —  e  puterea.  M ARIANA  PANDARU
       j*  seria  850  în  1991  cu  varianta  Maşina  are  o  lungime  de  46721   Să  duelăm iar peste-o săptămână,
       V  GLT de  170  CP,  apoi  au  apărut  mm  şi  o  lăţime  de  1761   mm,1   MIRON  TIC
       J  şi  celelalte  variante,  una  mai  iar  greutatea  proprie  este  de!   D-lui prof. D. BOBOŞA  *
       5  liniştită  GLE  şi  una  superioa-  1447  kg.  VOLVO  850  T5  dis- J   Iţi  spun-  un  buri  venit  din Aţele,
       3  ră  T5.   VOLVO  850  T5  este  pune  şi  de  jenţi  din  aliaj  ukor'   Prin  cerul  văpaia t  de  lună
       ÎJ  o  maşină  destul  de  sportivă  cu  care  sunt  incluse  în  standard.!        plină.
       5  toate  că  nu  are  un  motor  foar-  Celelalte  variante  ale  seriei  850 '   Cu-al  tău  condei,  treci  mândru
       J  te  mare  (2319  cmc).  VOLVO  pe  care  le-am  amintit  si  la  în -!       printre  ele             MOŞ  CRĂCIUN
       JL  T5  are  o  ţinută  de  drum  foar-  ceput  sunt:  850  GLE,  2435  cmc, |   Când  ai  în  suflet:  luceafăr  de
          te  bună  şi  este  feehipată  cu  un  140  CP,  202  km/h;  850  GLT,*        Lumină.
          sistem  numit  „TRACS"  care  2435  cmc,  178  CP  şi  212  km/Ji.!     lOAN  BALOI          P O A T E  VENI  Şl  VARA...
          evită  derapările  maşinii  distri*-   Preţul   maşinii ’   VOLVO \
          buind  tracţiunea  roţilor  după  850  T5  este  de  25 000  USD,  iar ■   D-lui prof. D. BOBOŞA
          aderenţa  lor.  Nivelul  de  ech’i-  în  moneda  ţării  de  baştină  cos-!   Dac’ai  ridicat  mănuşa   Referitor  la  un  mie  articol  apărut  în  „Călăuza",  am  fost  ten­
          pare  al  maşinii  este  de  înaltă  tâ  200 000  coroane  suedeze.   '   Acestui  nou  escadron   tat  să  revăd  Grădiniţa  „Siderurgica"  cu   program  săptămânal,
          clasă  nelipsind  ABS-ul.  Zgo-              DANIEL  ^    Te  propun  profesore           pentru  a  cunoaşte  direct  ambianţa  în  caro  sunt  ocrotiţi  aici  co­
                                                                    Să  îi  fii  si  comandor.
       A V V .W % v.V A -« w r r w . W A Y i W A ,w ,.-.w r»v v .v v -rtv .-t'.v .s                 piii...
                                                                       UNUI STOMATOLOG
                                                                    Gând  intri  în  cabinet           Grădiniţa  are  preşcolari  care  provin  din  familmca  probleme
               „Câîâuza"  utîSâ  candidaţilor                       Te  primeşte  ca  acasă.        sociale  aparte,  fie  din  căsnicii  despărţite,  sau  cu  unul  din  părinţi
                                                                    Până  ţi  se  uită-n  gură      decedaţi,  fie  dintre  cei  cu  situaţie  foarte  precară.  Or,  această  si­
                          la  admitere  I                           Se  uită  ce  ai  în  plasă.    tuaţie  necesită  din  partea  educatoarelor  de  aici,  un  surplus  apre­
                                                                                     V.  CEIIAŞ     ciabil , de  delicateţe,  profesionalism  pedagogic,  aptitudini  pentru
               FACULTATEA DE INGINERIE HUNEDOARA                          PROFESORULUI              estomparea  unor  frustrări,  unor  dificultăţi  afective.  Mai  clar,  ele
                                                                                                    trebuie  să  fie  „mame  complementare".
                                                                            D.  BOBOŞA
                      aşteaptă candidaţi la studenţie*!                                                Şi  chiar  aşa  sunt!  La  ora  amiezii,  am  păşit  pe  vârfuri  ta
                                                                    Ai  atacat  un  demagog       I încăperile  odihnei  celor  m ici:  spaţii  impecabile,  somn  suprave­
         Din  1990,  fostul  Institut   de   electromecanică;  profil  mecanic   Şi  nu-1  laşi  să  trăiască.  gheat  cu  grijă  părintească,  chipuri  senine.  Dar  mai  ales  obiec­
       subingineri,  a devenit Facultate de   —  utilaj  tehnologic;  profil  me­  N-o  spun  pentru  prima  oşră   tele  confecţionate  de  mâinile  lor  —  cu  talent,  îndrumate  de  ace­
        inginerie.  învăţământul  superior   talurgic  —  ingineria  proceselor   Vorba  lui  e  apă  chioară.  leaşi  educatoare  —,  m-au  impresionat.  In  frumuseţea  lor  artiza­
                                                                               NICU  SBUCHEA
        hunedorean  are  deja  o  foarte   siderurgice,  prelucrări  plastice                       nală,  cromatică,  plastică,  se  poate  citi  acel  univers  fără  greş  ex­
        bună  tradiţie,  conţinând  Facul­  şi  tratamente  termice  şi  turna­  MIE  ÎNSUMI        primat,  al  stării  lor  psihice.  Categoric, aceşti copii  nu  resimt  trau­
       tatea şi  Colegiul  Universitar Teh-   rea  metalelor.       Criţă  azi  mergeam  la  vale   ma  destinului  familial,  deoarece  grădiniţa  le  oferă  ambianţa  re­
        nic,  cu  durate  de  5  şi  3  ani. Pen­  Colegiul  universitar  tehnic  (3  A   cu  coasa  mă  urma.  paratorie,  subtilă,  ziditoare.
        tru  cei  interesaţi,  iată  datele  u-   a n i):  Profil  electrotehnic  —  e-   Haimana!  (i-am  zis)  Matale   Dotările  sunt  optime,  „Siderurgica"  S.A.  îşi  respectă  tradi­
        tile ;                        Icctrotehnică.  Decanatul  facultă­  Te  mai  ţii  de  coada  mea ?  ţiile  bune  în  acest  sens.  Inclusiv  hrana’,  jucăriile  (ultima  tranşă
         •   Facultatea  de  inginerie  (5   ţii :  str.  Revoluţiei  nr.  5,  tele­  IATENCO  VICTOR   oferită  fiind  de  350 000  lei).  Educatoarele  sunt  ataşate  de  inimile
        ani),  profil  electromecanic   —  foane :  711919,  712538.      PENSIONARUL,              Iot,  copiii  sunt  vioi,  receptivi,  normaL  Secretul  este  sufletul  edu­
                                                                             BIETUL!                catoarelor,  vibraţia  intimă  a  fiecăreia,  consonant  cu  ale  micuţi­
                                                                    Cu  pensia-n  buzunar           lor..  Program  pe  arii  de  interes,  plimbări  cu  scopul  socializării
                                                                    La  preţuri  fac  feţe-feţe     în,parcuri,  oraş,  spectacole  destinate  lor,  participare  la  „Tip  top —
                                                                    Şi  atunci  ritos  declar:
                       FEM IN A  CLUB                               Da I  Mă  tem  de  bătrâneţe 1   mini  top",  premianţi'pe  municipiu,  fără  complexe  de  inferiori­
                                                                             VICTOR  IATENCO       tate.  Am  aflat  de  gestul  remarcabil  al  unei  familii  din  Deva
                                                                                                    (Curtean  Doru  şi  Aglaia),  de  a  dona  tuturor  grădinaşilor,  de Cră­
                  îngrijirea  pârului  O )                                                          ciun,  cadouri  n o i:  îmbrăcăminte,  pijamale,  dulciuri.  Bine  ar  fi
                                                                       Desene  pe  asfalt          să  nu  rămână  singular  acest  gest  minunat!
         Ardeiul.  Este  un  tonic  capi­  ţiuni  ale  pielii  capului  la  câte                       Educatoarele  de  aici  merită  admiraţia  noastră:  Răceano
       lar  energic  şi  produce  o  iriga­  2  zile.  Părul  spălat  cu  acest  de-   Ca  priteja»  silei  de  I   W  »
       re  mai  bună  la  nivelul  rădăcinii   coct  capătă  reflexe  luminoase,                   t a r i*   şi  doamna  directoare  Cărialal  Magialeoa.  Grădiniţa  este
       firului  de  păr.  In  tratamentul   aurii.                  tai*  ta  Deva,  ta  faţa  jCase*  câr­  im  cuib  părintesc,  ocrotitor,  benefic  pentru  migăloasa  vârstă-a
       părului  ardeiul  se  foloseşte  sub   iarba mare. Se  face  din  aceas­  tii-  capiii  de  ta  gxădtaiţele  ar.   celor  găzduiţi.  Ei  bine;  sunt  şi  din  cei  care  ne-au  spus:  J ia
       formă  de  tinctură  de  ardei  ca­  tă  plantă  un  decoct  (10  g  plantă   3,  4.  «,  1  fi  I   fi  ic   b   „Casa   vrana  să  moi  murg  acasi“_   JDe.  ce?*(am   întrebat).  „Pentru  d l
       re  se  prepară  astfel:  200  g  ar­  la  180  ml  apă)  şi  sub  formă  de   eepitatui**, sa executat interesan­  mi  place  m i  m «lt_“.
        dei  macerat  timp  de  7—8  zile   comprese  se  fricţionează  pielea   te  desene  pe  asfalt.  Desenele  re­
       in  100  ml  alcool.  Cu  produsul   capului  in  caz  de  mâncărime.  prezentau  scene  din  anii  copi­  ,   La  capăt  de  săptămână,  acest  sentiment  curat,  drastic  al  co-
        rezultat  se  fac  fricţiuni  ener­  Limba  câinelui.  Această  plan­  lărie*.   Astfel,  trecătorii  oca­  j pilului  cu  suflet  pur,  ne  obligă  să  înţelegem  mai  mult...
       gice  la  rădăcina  părului.   tă  are  o  acţiune  antiseptică  şi   zionali  aflaţi  cu  treburi  în  a-   ’   P.S.  Părerea  mea  strict  personală  este  că  ar  fi  imediat  ne­
         Ceapa.  Este  indicată  în  sebo-   se  foloseşte  contra  eczemelor  de   ceastă  zonă,  au  putut  admira  in­  cesar  şi  un  televizor.  Nu  neapărat  color.  Dar...  de  ce  nu ?  Lumea
        reea  părului,  pentru  a  opri  că­  pe  cap  şi  a  cojilor  din  păr.  Se   trospecţii  consistente  de   felul   nu  este  alb-neagră !
        derea  acestuia.  Se  prepară  lin   prepară  lin  decoct  cti  care  se   cum  copiii  alături  de  cei  mori
       macerat  (3  cepe  curăţate  se  pun   tamporfează  pielea  capului.  văd  rezolvarea  problemelor  de   !                    '      EUGEN  EVU  -
       la  macerat  pentru  24  de  ore  în                         acum  şi  de  mai  târziu.
       500  ml  rom)  şi  cu  el  se  fae  fric-        MIRI AM            STELIAN  T.  DUNAI
                                                                                                                         poate  vindeca  boli  grele.  Laptele  crud
       întreg  mapamondul,  vom  fi  atenţi  să  Prevenirea Iniilor,  vindecarea ier,  felesind                          poate  fi  consumat  şi  pentru  potolirea  se­
         (Considerând  că  laptele  este  un  aliment
       universal  folosit  de  oameni  ca  hrană  pe
                                                                                                                         tei.  G  astfel  de  băutură  este  unică,  de
         Pasteurizarea  laptelui  trebuie  privită  ca brand enw ltatle (METODA H1PP0CRAT) (14)
       nu  ne  scape  nici  un  detaliu  din  acest                                                                     -neconfundat  şi  mult  mai  ieftină  ca  ori­
       capitol  fără  a  fi  suficient  comentat.                                                                        care  altă  băutură  să  zicem,  gazoasă,  za­
                                                                                                                         harisită  dar  în  parte  dăunătoare.
                                                                                                                                                          In
       şi  din  punct  de  vedere  economic.  Pro­                                                                       această  privinţă  laptele  crud  este  supe­
       cesul  tehnologic  pentru  obţinerea  unui                                                                        rior  chiar  şi  berii.  Aşadar,  cine  vrea  să
       astfel  de  lapte,  presupune  între  altele,   DEVALORIZAREA  LAPTELUI  PRIN  PASTEURIZARE  SAU  FIERBERE III    se  hrănească  mai  ieftin  şi  sănătos,   să
       disponibilitatea  de  energie  calorică  pen­                                                                     consume  cât  mai  mult  lapte  crud  care
       tru  care  fiecare  ţară  în  bugetul  său  tre­                                                                  potoleşte  foamea,  dar  şi  .setea.
       buie  să  prevadă  miliarde,  oricât  de  con-_   singurul  avantaj  al  laptelui  pasteurizat   lapte  crud.  Am  putea  în  continuare  să   Un  derivat  din  lapte  cunoaştem   eă
       vertibiiă  ar  fi  moneda  sa.  Aceste  chel-*   sau  fiert  este -că  se  păstrează  mai  mult   precizăm  că  unele  ţări  fiind  superteli-   este  şi  iaurtul.  El  se  obţine  prin  fermen­
       tuieli  se  fac  mai  ales  în  unele  ţări  un­  timp  şi  poate  fi * transportat  fără  a  se   nicizate,  neglijează  aproape  total,  comer­  taţie  şi  astfel  este  de  asemenea  devalo­
       de  există  chiar  legi  care  interzic  folo­  acri.  Consumatorului  însă  laptele  pasteu­  cializarea  laptelui  crud.  Este  vorba   de   rizat.  Acidulaţia  ce  se  formează  datorită
       sirea  ca  hrană  a  laptelui  crud.  Un  ast­  rizat  aproape  că  nu-i  este  de  nici  un   Germania  şi  Elveţia  unde  aşa  zişii  lăp­  acestui  proces  „fură*  organismului  cal­
       fel  de  exemplu  îl  avem  în  statul  Flo­  folos,  ba  mai  mult  îi  dăunează.  Nu  tre­  tari  aproape  că  au  dispărut.  ciul.  Laptele  crud  cum  deseori  am  *-
       rida  (SUA),  un  stat  avansat  dar  care  ia­  buie  uitat  faptul  că  laptele  crud  conţi­  Dacă  oamenii  de  aici  nu  sunt  ajutaţi   mintit,  este  cea  mai  bună  sursă  de  cal­
       tă  a  promovat  o  astfel  de  lege.  Legea   ne  mai  mult  calciu  decât  oricare   alt   să  înţeleagă  cât  de  benefică  este   pen­  ciu  oferit  ta  proporţie  de  80  la  sută,  ba­
       este  oarecum  legată  de  neştiinţa  oame­  aliment.  Calciul  este  cea  mai  importantă   tru  sănătate  folosirea  laptelui  crud,  ei   zic  neutralizând  la  fel  ca  şi  legumele,  a-
       nilor  sau  mai  bine  zis  de  neinformarea   sare  nutritivă,  mai  ales  pentru  oase  şi   ar  trebui  să  fie  aceia  care  să  ceară  ca   rivii  dăunători  din  corp.  Laptele  gros
       lor,  de  cât  de  benefică  poate  fi  pentru   nervi.  S-a  constatat  că  90  la  sută  din   pe  piaţă  acest  produs  să  se vândă  ta sta­  ta  măsura  ta  care  nu  este  prea  acru,  ao
       sănătate,  folosirea  laptelui  crud.   Aici   populaţie  suferă  de  lipsă  de  calciu.  Mul­  rea sa naturală  şi nu  pasteurizat pentru că   poate  consuma  fără  nici  o  reţinere.  Deşi
       oricâte  eforturi  s-au  făcut  ca  măcar  co­                                                                    reumaticii  II  evită,  el  este  la  fel  de  te -
       piilor  bolnavi  să  li  se  dea  lapte  nefiert,   te  boli  cum  sunt  sciatica,  artroza,  boli   este  şi  mai  scump.  Ba  măi  mrit,  autorii   nefic  organismului  ca  şi  laptele  csud,
                                                                                   unor  lucrări  legate  de  subiectul  de  fa­
       nu  a  fost  posibil,  deoarece  spre  a  nu  că­  ale  coloanei  vertebrale,  ale  articulaţiilor,               fermentaţia  produsă  de  bacterii  făcăn-
       dea  sub  incidenţa  acestor  reglementări,   inimii  şi  nervilor,  dar  şi  fracturile,  sunt   ţă  arată  că  In  aceste  ţări  deşi  dezvolta­  du-se  pe  cale  naturală.
       fermierii,  alţi  producători  de  la  ţară,  se   urmările  lipsei  de  calciu.  Acest .neajuns   te  din  toate  punctele  de  vedere,  nu  s-a
       fereau  să-l  livreze.  Cum  am  mai  amintit,  se  poate  înlătura  folosind  zilnic  puţin  făcut  cunoscut  populaţiei  că  laptele  crud  Prelucrat  de  IU LIAN   B.  SURAIA  ..j
   1   2   3   4   5   6   7   8