Page 5 - Calauza_2002_662

C Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor
/

AUTORITĂ T/LE STA TULUI SE IMPLICĂ ÎN PROBLEMELE CITITORILOR NOŞTRI
Casa Judeţeană de Pensii Hunedoara - Deva de pensii anterior datei intrării în vigoare a Legii, se vor considera ca
Către ziarul CĂLĂ U ZA , Deva •* fiind depuse la data de 05 august 2002."
Urmare adresei dumneavoastră nr. 158/03.11.2002 vă comunicăm Persoanele care vor beneficia de prevederile acesteia vor primi
următoarele: drepturile m enţionate în lege cu începere de la data de întâi a lunii
- Doam na G RÂDINARU AU R O R A beneficiază de pensie de următoare depunderii cererii.
invaliditate în dosarul nr. 181.189/19.10.2002 cu data propunerii la Având în vedere cele 4.450 cereri depuse până în prezent, comisia
penşie 22.07.2002. alcătuită conform art. 6 din Legea nr. 309/2002 şi form ată din 4 (patru)
In ceea ce priveşte nerespectarea prevederilor Legii nr. 309/2002 persoane, a emis deja 120 de hotărâri, lucrându-se în contiuare la
privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au rezolvarea acestora.
efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii Cu mulţumiri pentru colaborare
în perioada 1950-1961, vă com unicăm următoarele: DIRECTOR G ENERAL DIRECTOR
Prin H otărârea nr. 1.114/10.10.2002, publicată în MO 763/ ing. loan NI STOR Ing. Dorina HĂRĂU
18.10.2002, se aprobă Normele M etodologice pentru aplicarea Legii
r r . 309/2002. POŞTA ROMÂNĂ NU SE PREDĂ!
Conform art. 8, alin. (2) „Cererile înregistrate la casele teritoriale
- urmare din pagina 1 -
CONSILIERII S-AU AUTODEPĂSIT ÎN La c o n fe rin ţa de p re să d e sfă şu ra tă la s e d iu l S in d ic a tu lu i
lucrătprilor poştali din judeţul Hunedoara, liderii acestuia, preşedintele
OPERATIVITATE Pavel loan şi vicepreşedinţii F lo rin G o stia n , F lo rin C heţe, secretar
Deşi ordinea de zi a Şedinţei extraordinare a Consiliului Judeţean G o rce a R o d ica , mi s-au părut nişte oam eni m oderaţi, cu capul pe
Hunedoara, conţinea discutarea a 10 proiecte de hotărâre, datorită umeri, responsabili pentru destinele colegilor lor. Cum e şi firesc,
operativităţii în dezbatere, votarea a fost operativă şi în unanimitate. am răm as surprinşi de faptul că deşi instituţia Poştei Rom âne nu
Au fost votate toate proiectele de hotărâre, printre care cele privind are arierate (motiv serios pentru a fi monitorizată), Guvernul a hotărât
rectificarea bugetului propriu al judeţului Hunedoara pe anul 2002, ca poşta să fie m onitorizată, ceea ce duce autom at la „blocarea
rectificarea bugetului de venituri şi cheltuieli ale unor instituţii publice
posturilor” , ce devin vacante din m otive naturale, lipsa posibilităţilor
din subordinea C onsiliului Judeţean pe anul 2002, constituirea de a angaja personal necesar volum ului de m uncă destul de ridicat,
Comisiei de Acorduri Unice, pentru em iterea Acordurilor Unice, din
pentru că e uşor de rem arcat că poşta a răm as totuşi o instituţie
competenţa Consiliului Judeţean, aprobarea studiului de fezabilitate
pentru obiectivul „Instalarea unui generator electric pe conducta de m odestă în pretenţiile băneşti pentru serviciile oferite populaţiei, plus
aducţiune baraj - staţia de tratare a apei Valea de Peşti, participare faptul că poşta are un program social. Şi să ştiţi, diferenţa nu vine
la cofinanţarea în cadrul program ului PHARE 2001, Coeziunea de la stat, diferenţa e suportată de com panie! învăţaţi cu greul, un
Economică şi Socială - com ponenta de investiţii infrastructură mică grup de 25 de sindicalişti au venit în faţa prefecturii, probabil spre
- RO 01080305 şi aprobarea cofinanţării obiectivului de investiţii, disperarea prefectului Serafinceanu, căruia, ştiu bine nu-i plac
m odernizarea D.J 664A: Lupeni - zona de agrem ent Straja, propus asemenea manifestări de nemulţum ire. Sincer, la conferihţa de presă
pentru finanţarea prin program ul PHARE 2001. loan VLAD nu prea i-am crezut pe sindicalişti că vor trece efectiv la pichetarea
prefecturii, acţiune care s-a petrecut, spre lauda lor şi a celor care îi
4Î DE REŢINUT conduc. C olac peste pupăză se mai prevedea şi o reducere a
personalului destul de drastică. Agresivitatea, obişnuită în asemenea
MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, cazuri, a fost înlocuită printr-o oarecare diplom aţie dar şi printr-o
ferm itate care îl obligă pe partenerul de dialog.
TRANSPORTURILOR Şl LOCUINŢEI
întâlnirea cu subprefectul Petru Mărginean, a fost urm ată de
Bd. Dinicu Golescu, nr. 38 - Sectorul 1, Bucureşti (tel. 021/ un dialog civilizat, oam enii poştei având dreptate. Nici subprefectul
2232060, Relaţii cu publicul - tel. 021/6387968 nu a putut să le obiecteze nimic, prom iţându-le că acţiunea oamenilor
din poştă va fi sprijinită de către autorităţile judeţului. Se pare că
prim m inistrul Adrian Năstase a şi dat dispoziţie ca Poşta Rom ână
R O M Â N IA „a ucis, a ucis, a ucis” !? să fie scoasă de pe lista m onitorizării unde fusese încadrată pe
Nu pot să privesc înapoi decât cu mânie. nedrept. Le prom item prietenilor din poşta hunedoreană că vom fi
alături de ei, aşa cum şi ei sunt alături de noi de mai bine de 12 ani.
- urmare din pag. 1 -
Cu acea ocazie, dânsul declarase printre al.tele, hodoronc-tronc
că România, chipurile în tim pul conflagraţiei a ll-a „a ucis, a ucis, a „Presăraţi pe a lor morminte, ale laurilor foi”
ucis” . Aceste cuvinte grave şi culpabilizatoare la adresa poporului ţării
mele îmi stăruie şi acum în minte şi nu mă lasă în pace nicidecât. - urmare din pag. 1 -
Adică, după concepţia lui şi a opiniei sale, ne consideră de-a valma, în amintirea lor s-au înălţat cândva troiţe şi cruci, monumente şi
pe toţi, că facem parte dintr-un popor de ucigaşi. Tocm ai ca să cim itire. După încheierea păcii şi a tratatelor de bună vecinătate,
contracarez această in epţie, am ră sfo it zeci şi zeci de tom uri buldozerele şi târnăcoapele au şters de pe faţa pământului amintirea
consacrate holocaustului. Din lecturarea lor am desprins că afirmaţiile ostaşului român. Ne rămâne nouă celor din ţară datoria de a-i evoca, în
domniei sale la adresa ţării mele sunt neadevărate şi că dânsul, pur şi numele datoriei creştine, a demnităţii şi recunoştinţei.
simplu s-a acoperit de ridicol. Rememorând evenimentele care au premers declanşarea ultimei
Ca etnic maghiar, dar cetăţean loial al ţării, mă simt şi acum profund conflagraţii mondiale, vom înţele_ge şi tragicele consecinţe ale ocupaţiei
jignit pentru gravele acuzaţii îm proşcate împotriva poporului din care din 1940 asupra destinului ţării. în acel an, printr-o înţelegere inumană,
fac parte. Cum este posibil aşa ceva, cum îşi poate permite un laureat pământul ţării a fost sfâşiat la Nord prin ocuparea ţinutului Herţa şi
al premiului Nobel, chiar în prezenţa preşedintelui României, ca poporul nordului Bucovinei, a Basarabiei la Răsărit, a Dobrogei la Sud şi
său să fie etichetat că a ucis şi iar a ucis. în rezumat, după opinia Transilvaniei la Vest. Cum ar fi trebuit să reacţioneze Statul Român?
fostului „Haftling” la Auschwitz suntem chipurile cu toţii un neam de Exista o alternativă participării armatei române la războiul de eliberare
ucigaşi. Aşa ceva este o defăim are a întregului popor român, lată a teritoriului românesc din Nord şi Basarabia? România nu avea altă
însă ce scriu docum entele vrem ii despre ucigaşii la care probabil a cale. Ultimele cuvinte ale mareşalului Antonescu înainte de execuţie
vrut să se refere onorabilul fost deţinut al unui lagăr de exterminare dezvăluie istoriei acest tragic adevăr: „Dacă mor, este pentru Bucovina
pe timpul holocaustului. Potrivit statisticilor oficiale internaţionale, din şi Basarabia. Dacă ar fi să reîncep aş face la fel.”
6 milioane de constrângeri a venerabilului E. W iesel. câţi locuiau, la Războiul s-a term inat demult. învingătorii şi-au luat partea de
începutul conflagraţiei m ondiale, numai în Polonia, Cehoslovacia, păm ânturi, oam eni şi bunuri stăpânindu-le ca pe un drept divin,
Belgia, lugolsavia, Grecia şi Olanda, au supravieţuit războiului d o a r' bucurându-se de prpgresul civilizaţiei şi al păcii. învinşii şi-au ogoit rănile
aproximativ 250.000. Nu se poate să nu cunoască domnul W iesel că trecând prin nevoi şi sărăcie cu speranţa unor zile mai bune şi mai
în Ungaria trăiau în anul 1941, peste 800.000 de evrei, dintre care au drepte. Glasul anfielor s-a stins în depărtări. Peste mormintele celor
reuşit să scape din lagărele de exterm inare, abia 350.000 printre care căzuţi s-au aşternut negurile şi uitarea. în rare împrejurări muzica militară
şi el. Ori că din fosta Uniune Sovietică din 2 milioane de evrei nu s-a dă onorul şi ici colo, câte o candelă reînvie pentru puţine clipe amintirea
mai salvat nimeni. De ce nu acuză dânsul şl acele ţări? Dintre toate, unui soţ, părinte sau consătean. Arareori în paginile unor cărţi de istorie
România singură a salvat 350.000 de evrei de la „soluţia finală", în sunt evocate episoadele unor încleştări când reînvie fantomele din
noiembrie 1941 Haupt Strumfurerul Gustav Richer, unul dintre experţii tranşeele de la Ţiganca, Dalnic, Crimeea, Stalingrad, Cotul Donului,
lui Adolf Eichmann, s-a instalat la Bucureşti cu m isiunea de a pregăti din Rusta Tisei sau munţii Tatra. Dar nici,împărăţia morţii nu este în
deportarea evreilor, dar nu a reuşit să' obţină acordul autorităţilor posteritate orânduită mai drept. Şi dincolo de apele Styxului, pe câmpiile
române conduse de m areşalul Antonescu, care era îm potriva oricărei răsăritene, cei căzuţi în ultima încleştare mondială se împart şi ei în
„soluţii" fizice sau măsuri de constrângeri individuale grave. învinşi şi învigători. Preluat din „Ginta Latină"
- va urma - - va urma -