Page 2 - Calauza_2004_747

P a t y . 2
C ă lâ A A f y O ' n o a s t r ă /

rezervistului că după Revoluţia din 1989, poliţiştii
HUO, „MILIŢIENILOR”» (foştii miliţieni) şi-au schimbat doar numele dar
(pamflet) năravul ba! Cele mai mari afaceri cu benzină au INIŢIATIVĂ
fost făcute de poliţişti (miliţieni) şi din banii câştigaţi
- urmare din pag. 1 - au răsărit sute şi sute de vile vaiorând mii de Contând pentru programul „SPORTUL PENTRU TOŢI", Direcţia pentru
Foştii miliţieni au fost o clasă privilegiată în dolari (citiţi vă rog arhivele ziarelor!). Oare C.N.A.
România socialistă ia fel ca securitatea şi ca nu are nimic de spus în această privinţă ?! Sport a judeţului a dat startul unei competiţii de volei pe plajă, organizată la
activiştii de partid comunist. Ăştia sunt cinstiţii „poliţişti” în apărarea cărora Ştrandul din Deva, rezervată fiind tinerilor între 11-12 ani,13-14 ani,15-16
Noi, oamenii de rând, stăteam la cozi sare cu gura, pardon, cu pixul, colonelul în rezervă! ani, 17-18 ani. -
interminabile pentru pâine, salam cu soia, şorici Să mai amintim că până în 1989, la fotbal, TINEREŢE
şi gheare de pui iar miliţieni: ss înfruptau cu Dinarno Bucureşti echipa miliţienilor a câştigat pe Universitatea REMIN Deva, întoarsă recent din cantonam ent se dovedeşte echipa
bunătăţi şi erau serviţi pe uşa din dos cu „spuma” nedrept 8 -1 0 titluri de campioană a ţării cu ajutorul
mâncărurilor! Se vedea pe figura lor acest lucru: arbitrilor, care erau ameninţaţi cu tot felul de de handbal fem inin întinerită în proporţie de 80% şi are ca obiectiv ocuparea unuia din
erau graşi şi roşi: ia faţă! dosare de către miliţieni, iar atunci când premiau locurile 5 - 8 a Ligii Naţionale. loan VLAD
Ca urmare, miliţia a fost o armă principală de fotbaliştii, ca să aibă bani, în toată ţara se pornea
asuprirea românilor, să nu „mişte în front”, pentru o campanie de amenzi în domeniul circulaţiei. Toţi
ca N. Geauşescu şi debilii mintali din jurul lui să-şi DESPRE NAŢIUNEA ROMÂNĂ
realizeze planurile diabolice de exterminare a şoferii acelor vremuri ştiu lucrul ăsta! Vă mai
poporului român, în special a intelectualilor! amintiţi că au fost şi unele procese contra arbitrilor - urm are din pag. 1 -
care nu respectau dispoziţiile miliţiei ?! românesc se poate vorbi doar de graiuri,
Pe seama miliţienilor circulau tot felul de Concom itent cu formarea noii culturi, d e ose b irile d in tre a rd e le n i, bănăţeni,
bancuri, care de care mai haioase. lată câteva: Săraca echipă Rapid Bucureşti, abia a câştigat civilizaţii şi limbi s-a produs şi adoptarea
1. întrebare - De ce miliţienii poartă mănuşi un singur titlu în cei peste 70 de ani de existenţă, c re ş tin is m u lu i o rto d o x , ca re lig ie munteni, moldoveni, dobrogeni fiind foarte
albe până la cot? pentru că juca „curat” nu ca cei de la Dinarno dominantă. m ici. Din lim ba rom ână s-au desprins
Răspuns - Ca să ştie de unde să îndoaie Bucureşti-fala miliţienilor! dialectele macedo-român, istro-român şi
mâna ( Pe jucătorii Corvinului i-au luat cu japca la Prin poziţia sa geografică poporul m egleno-rom ân, vorbite de românii din
2. întrebare - Ce diferenţă e între un miliţian Dinarno Bucureşti, fără să plătească nimic rom ân a a vu t un rol de a p ă ră to r al afara_ graniţelor, în statele sud-dunărene.
şi o găleată de... „rahat”? Hunedoarei! Vedeţi ce cinstiţi erau miliţienii? Aşa creştinătăţii, al civilizaţiei rom âneşti şi în ţara noastră majoritatea populaţiei
Răspuns - Găleata! sunt şi azi unii poliţişti! în loc să-i apere pe oameni, apusene, îm potriva cuceritorilor de tot o form ează naţiunea română.
3. - De ce miliţienii merg doi câte doi pe stradă? îşi bat joc de ei şi fac fel de fel de afaceri necurate. felul, în special otomanii.
- Unui ştie să citească iar celălalt să Asta e democraţie? Cum să putem intra A ici, în acest spaţiu a sem ăn ă to r A lături de rom âni convieţuiesc de
socotească I în Europa ?! unei cetăţi/podiş, munţi, dealuri, câmpii, vrem e îndelungată m inorităţi naţionale:
Bravo!. Dar de ce merg trei câte trei ? Ca urmare, domnule colonel în rezervă, nu poporul român a avut o viaţă statornică m aghiari, germ ani, ţigani, sârbi, evrei,
- Unui ştie să scrie, unui să socotească iar al mai faceţi pe avocatul „miliţienilor”, mergeţi mai „în legea şi ritul lui”. Unitatea teritorială a ucraineni, polonezi, greci, turci, tătari
treilea păzeşte intelectualii! bine la pescuit (e sănătos!). Vă rugăm să nu-l mai a sig u ra t u n ita te a lim bii rom âne, una ş .a ., c o n s titu in d , c o n fo rm u ltim u lu i
Cam ăştia erau şi sunt,.miliţienii” din România! atacaţi pe directorul V. Bârgău. E ziarist şi poet, şi dintre cele mai unitare limbi europene, recensăm ânt circa 8%.
Dar să revenim ia subiect şi să-i amintim ştie ce scrie, deci lăsaţi-i să-şi facă meseria!
lipsită de dialecte. în limitele teritoriului (va urma)
MĂCEL LA GRĂDINA ZOOLOGICĂ Cine vrea... Ministerul Culturii din România a refuzat
(urmare din nr. 746) grădina zoologică. A dorit să-l vândă dar fiind prea să sprijine financiar apariţia acestui număr
Când a venit îngrijitorul să-i spele cuşca, obosit lacom, nu i-a oferit nimeni suma cerută, l-a rugat pe - urmare din pag. 1 - de mare însemnătate. Facem pe această cale
de plimbarea dus-întors pe cei 4 - 5 metri, a intrat cei de la grădină să-l ţină câteva zile dar stăpânul în acest număr semnează cu’manuscrise un apel la cei care pot (persoane fizice sau
în bâriog. Una dintre cele două căprioare a venit să cel fără de inimă nu s-a mai întors. o rig in a le m arile spirite ale B asarabiei: juridice) sprijini financiar apariţia acestui
mănânce iarba ce i-o ofeream. Prietenoasă nevoie Restul animalelor îşi vedeau de viaţa lor. Aş fi G rig o re V ieru, Liviu D am ian, A rca d ie num ăr de revistă, să depună în contul
n'S'9. Pisicile de rasă (birmaneze şi persane) dorit să rămân mult timp cu ele dar eram acolo S uceveanu, R usanda C ojocaru, V asile Asociaţiei Scriitorilor din judeţul Hunedoara,
răreau tare leneşe şi nespălate. Unele păreau chiar pentru un alt scop mult mai important - câinii, prietenii Romanciuc, Nicolae Rusu, Irina Nechit, lurie deschis la Raiffeisen BANK Deva, cu nr.
bolnave. Pentru lup! aş fi fost o hrană sigură dacă oamenilor... Coleşniuc, Nicolae' Popa, Iulian Filip, Ion 5090885, sum ele pe care le găsesc de
•"-aş fi înâlnii cu ei într-o pădure aiurea... în cuşcă Fostul primar al Hunedoarei, domnul Mariş Vatamanu, Gheorghe Vodă, Valentin Vârtosu,
cmeaj nsşts animale cuminţi, inofensive: dar era prieten bun cu Mircia Muntean, primarul Devei. M ihai C im poi, Ion R eniţă, A na Bantaş, cuviinţă. Vă mulţumim! Fiecare sponsor, care
urat. a noit. Anul trecut, Mircia Muntean venea destul de des la Vladimir Beşleagă ş.a. îşi trimite şi adresa, va primi câte un exemplar
f3 . ea - 3 3r îi vrut să fure o găină H unedoara, unde vizita grădina zoologică, dar acum, din revista respectivă.
::e a ....a - ‘ zr-^:-=im epure de câmp, de când la conducerea primăriei Hunedoara este
- T T-CI. 2-" _ > d ^Tiân3nC6 GOS ^ C6*( 03 li primar domnul Nicolae Şchiau, nu mai vizitează S E R Ă S U C E Ş T E Ş TE FA N ÎN M O R M Â N T !
oraşul. Vandana CIOBANIUC
(va urma) Dacă e să ne referim la situaţiile limită
ce c .c â co'aosu! UPSS-Jkr*. re c u -e să
PARLAMENTUL STRĂZII a - 'nsâs: v e - -ea a c u ie 'S a
r.eccsŢ.um sîU or^ (u vLag irnir V c fo c in.
Degeaba ţipăm ca am gură de şarpe acum. ae îreounie noastre care c " :u _n s „ ~ zes'-
- u rm a re d in pag. 1 - puneau cetăţenii Devei RAR”, revistă de prestigiu cu când rom ânii din T ra n s n is tria suferă. de complicate, lăsând o parte a mup. o - c s " .
în tre b ă to ri în ceea ce răspândire naţională. Pro­ Problem a e mult mai veche. Rusificarea naţional să piară de mâna unor sta* a e
•aş-xe* yr. miting ce soii- priveşte raporturile ce vor punere care a rămas fără un ro m â n ilo r din B a sarab ia , (deci nu a trecutului. S ituaţia B asarabiei e o ruşine
oar t£*e cu rom ânii din exista între primarul Devei răspuns din partea noului basarabeniior, pentru numele lui Dumnezeu, pentru noi şi pentru întreaga Europă C.
“ -a - s ” stria care sunt şi noul secretar interimar al Consiliu Judeţean. De unde că tot români sunt.. .încă) a început de mult, toţii suntem responsabili. Duoâ ce atâtea s-a:e
'mpiedicaţi să urmeze şcoli Primăriei, dl DRAGOMIR se vede că la noul Consiliu cu aproape două sute de ani în urmă, dar din din estul Europerau obţinut (mă rog. una e
in lim ba rom ână, ideea POPA. Se va înţelege mai Judeţean se păstrează blestemata vară a lui 1940 s-a intensificat măcar formal)'eliberarea de sub nenorocirea
este lăudabilă, spuneau bine dl M unteanu cu obiceiurile vechi, când dl progresiv, com uniştii actuali luând ultimul com unistă, iar însuşi marele gigant-tată
devenii aflaţi în trecere pe acesta decât cu fostul R udeanu, zicea că p ro ­ suflu de viaţă românismului de dincolo de Prut. URSS-ul, şi-a dat obştescul sfârşit, pe romă-
lângă locul unde a avut Ioc secretar Albu ? punerea e la dl Avram, dl T ra n s n is tria e, în d ră zn e sc să spun, o din stânga Prutului, blestemul îi urmăreşte
m anifestarea, dar orga­ • Am întâlnit elevi ce acesta spunea că nu ştie p ro b le m ă nu de fo n d , c i... de aspect. încă. Şi asta sub privirile nepăsătoare ale unei
nizarea nu s-a dovedit pe discu tau pro şi contra unde e. Unde e' decizia A devăraţii suferinzi sunt toţi rom ânii din lumi întregi. (va urma)
măsură, lucru evidenţiat de privind începerea cursu­ p o litică , d om nilor M oioţ,
o slabă prezenţă a par­ rilor şcolare ale anului în Mărgineanu, Păran?
ticipanţilor. curs la data de 13 sep­ • în data de 16 au­ CETĂŢENII SE ÎNGRIJESC DE URBEA LOR
• Duminică, după sluj­ tem b rie iar prim a zi a gust 2004,orele 17,00 ia
- urmare din pag. 1 -
ba de la C atedrala din vacanţei de iarnă urmând Galeriile de Artă „FORMA” în anul 2003 dl Primar a venit pe această Primar Mircia Muntean îşi continuă opera ae
distrugere a spaţiilor verzi din Deva. In 1972
H unedoara, a fost p re ­ să fie în data de 18 din Deva va avea loc ver­ alee, şi l-am întâmpinat cu această plângere, când am venit în Deva, am admirat mulţimea
zentată cartea doam nei decembrie a.c. şi va dura nisajul expoziţiei personale
MARIA FARTUŞNIC, picto­ până în 2 ianuarie 2005. a artistului plastic şi scrii­ mai veche^a şi făcut promisiuni de rezolvare spaţiilor verzi, a liniştii, curăţeniei şi a lipse*
haitelor de câini, era un adevărat Centru
riţă de icoane şi poetă ta­ • Asociaţia Scriito­ torului momârlan, PETRICĂ a situaţiei, inainte cu circa 10 zile de alegerile
lentată. Cartea se numeşte rilor din judeţul Hunedoa­ BIRĂU, sub însemnul „UN locale, au apărut nişte muncitori, care au Administrativ model. De când s-a înscăunat
Dl Primar Mircia Muntean, singura lui grijă
CREDINJĂ Şl IUBIRE şi a ra, organizaţie profesiona­ OM, UN LOC”. Merită să o început a! doilea trotuar, de circa 30 - 40 m.,
fo st tip ă rită de editura lă a scriitorilor din judeţ a vizitaţi şi dacă aveţi un ban până în ţeava de gaz, aeriană, pe partea este reducerea şi distrugerea spaţiilor verzi şi
a trotuarelor prin micşorarea lor şi amplasarea
CĂLĂUZA v.b. exact în ziua propus noului C onsiliu să-l in ve stiţi în pânzele opusă celui ocupat de m aşini. Au pus de terase în locul acestora. Ultima realizare
bordura, fără a o alinia, dar parţial, şi au
de naştere a artistei. , Judeţean Hunedoara să unicului artist provenind din este terasa din apropierea cinematografului
• întrebări fără răs­ subvenţioneze editarea fantastica lume a Momâr- dispărut.
punsuri deocam dată îşi revistei „ARDEALUL LITE­ laniior... După alegeri, ia circa o lună, au venit iar „Patria ”. Nici squarurile dintre blocuri cu puţin
băieţii, au continuat lucrarea, dar o lucrare spaţiu verde nu au fost lăsate în pace. Gardul
Leagănul pădurenilor de proastă calitate, nefinisată, plină de pietre, viu de pe şoseaua de centură a fost scos. Cu
ce l-a deranjat pe dl Primar?
bordura neterminată şi inegal pusă (mai sus
DE UNUL SINGUR sau mal jos). Trotuarul este neaccesibil în în fiecare sâmbătă, după orele 23, se aud
special femeilor (cu toculeţe). Aleea este plină bubuituri şi petarde în tot cartierul (şi probabil
- urmare din pag. 1 - rugăm din suflet să ne sprijine. Domnule Di­ de gropi mari şi bălţi. Deva) până la orele 24, a devenit deja un
Rămâne de văzut cât îi va costa pe rector V.B., nu doresc să ridic probleme grele, Mai avem un OF! Şi blocul P5 se află tot obicei. Oare Dl primar şi dl Şef al Poliţiei Deva
ocatari această măsură şi dacă preţul unui dar situaţia o impune, numai prin publicaţia pe aceeaşi alee, dar trotuarul şi aleia, nu au le aud?
itru de apă nu va concura cu preţul unui litru dvs. Ghelariul este cunoscut ca fiind pe harta fost asfaltate niciodată în 32 de ani. Această Din sp u se le unora am a fla t că la
de benzină. Vom vedea cum Asociaţia de acestei ţări cu mulţi ani în urmă. Ghelariul era porţiune este plină de gropi şi bălţi de la petrecerile de la un cunoscut hotel, este un
ocatari se va imn-n-a în colectarea taxelor şi cunoscut ca un centru de cultură a Ţinutului croitoria de vis-a-vis, care şi-a făcut scurgerea obicei de a se trage cu petarde. Oare mai
■mpoziteior p r i .d apa, c a n a liza re a şi Pădurenilor. Formaţia corală a obţinut locul I apelor pluviale prin gardul de beton prin care avem dreptul la linişte? Oare ne va răspunde
gunoiul. Sunt eşi-oiate măsuri ce se vor lua pe ţară, Bebe Oprea Paraschiv a dirijat Or­ a creat goluri de scurgere a apei de ploaie de cineva la asta?
împotriva pi rit ' ' 1 >r debitori. De unul singur, chestra de m uzică populară C IR EŞiCA, pe acoperiş şi incintă, pe această mică alee Domnule primar, vă invităm pe Aleea
orimarui, r va outea rezolva problemele pe care circulă 40 de familii. Nu şi-a făcut Moţilor pentru a vă convinge de cele sesizate.
obştii care sunt multiple şi diverse. Executivul formaţia de dansuri pădureneşti a prezentat rigolă de scurgere. P.S.: Aleea este în spatele Cantinei
din primărie trebuie ajutat şi susţinut indiferent spectacole în multe localităţi din ţară şi la în altă ordine de idei: După alegeri, Di T.C.H.
de culoarea politică a acestuia. P olitica televiziune. Nunta pădurenească montată de
aiectoratului este mai presus de politica profesor MARIN DARVĂ a fost ca o operetă şi
canidului, Indiferent cum se numeşte el. Am câte altele care au răm as de dom eniul E BINE SĂ VĂ NOTAŢI
avut mai muite discuţii cu domnul primar şi i- trecutului. Acum suntem cunoscuţi ca o
am propus să avem un dialog pe teme de localitate uitată până şi de Dumnezeu. Stimaţi BIRO UL RELAŢII CU PUBLICUL
adm inistraţie publică, problem e sociale, co ncetăţeni, nu lăsaţi totul pe um erii AL CASEI NAŢIONALE DE PENSII Şl ALTE DREPTURI DE ASIGURĂRI SOCIALE:
învăţământ, sănătate, dialog care va fi trimis primarului. Nu-l lăsaţi de unul singuri Vă str. Latină nr. 8 - S ectorul 2 - Bucureşti; tel. 021-250.2894
ia ziarul nostru „Călăuza noastră”, pe care o mulţumesc!
.S cVfj cvfLcvt- (> v