Page 3 - Calauza_2004_747

CâXcuifya/ noastră/ Pa#. 3

SĂPTĂMÂNA VĂII JIULUI”- o publicaţie bine făcută! * [ O PAG IN A D IN ISTO RIA

Am prim it la redacţie num ărul 200 al publicaţiei G reutăţi pe care le întâm pină m ulţi arhitecţi de B IS E R IC II H U N E D O R EN E
.SĂPTĂMÂNA VĂII JIULUI”. L-am citit cu plăcere, cum o publicaţii. Ziarişti obişnuiţi să-şi sugă din pixul gol, - urm are din nr. 746 -
fac de fiecare dată, când am ocazia. Aşa cum am remarcat subiectele, sunt pe toate drumurile. Pagina de cultură/ Dovezi: 1. Inscripţia turcească când statisticile sunt falsificate,
şi altă dată, publicaţia lui Dan Codrea şi a Verei Graur, e incultură mi se pare extravagantă, realizatorul ei (de de pe peretele exterior al capelei Elitele româneşti au îm brăţişat
bine făcută, are o paletă largă de acţiune, subiecte bine a ltfe l sim patic) crezându-se redactor la revista rom ano-catolice de la castel, în cultut reformat pentru a putea accede
alese şi mai ales, bine tratate. Dan Codrea simte pulsul „FRACTURI”. | care se precizează existenţa unei pe treptele ierarhiei politice aşa cum
mulţimilor, ştie ce vrea cititorul. Că nu reuşeşte întotdeauna Drum bun spre inima Cititorilor, Dan Codrea cu , biserici. Nu este vorba de cea a au procedat, Gh. Csulay care în
e probabil şi pentru că nu găseşte oameni pe măsură. „Săptămâna Văii Jiului". Valeriu Bârgău I „po pilo r raşi” deoarece aceştia 1652 ajunge superintendent al între-
| erau franciscani şi era departe pe gu biserici din Principatul Ardealului.
Reportaje naţionale • dealul Sânpetru. Aşezarea bisericii Acest Gh. Csulay (din Ciula Mare)
Şi eu am fost la TARBULDE FETE I care este cu altarul spre răsărit ca era în scris la U niversitatea din
| cele ortodoxe, ori reform aţi, nu Heidelberg, la 4 mai 1619, ca la
C ru c e a t u i la n c u ... afla în careu, pe platoul din apropiere. M ontană - fost tribun în oastea • respectă această dogm ă. La 1635 să fie deja la curtea princiară
Primul monument aşezat aici, în Acest batalion avea să se distingă Crăişorului - a garantat „cu capul” aceasta se adaugă şi stilul româ- de la Alba-lulia, la Gh. Rakoczy I, de
memoria lui Avram lancu şi a ortacilor peste ani, în grele bătălii contra securitatea îm păratului şi a | nesc in care a fost construită, unde la 1650 ajunge episcop calvin.
săi căzuţi în lupte crâncene, încleştări fa s c iş tilo r germ ani, în m unţii însoţitorilor săi. Peste ani, în amintirea ■ Rectitoria lui Petru Bethel este doar De asemenea Valentin Csolno-
cu duşmanul multisecular - o troiţă Cehoslovaciei. acestei vizite im periale, pe faţa în interior. 3. Tradiţia populară |<o s j va lua drumul spre curtea de la
cioplită în piatră de Câmpulung de După apariţia comunism ului în îm pădurită a M untelui G ăina, în I vorbeşte despre prezenţa lui Gh. Alba-lulia la curtea principelui Mihaii
către sculptorul I. Măţăuanu - a fost România, troiţa de pe Găina a fost hotarul comunei Bulzeşti, a fostaşezat ■ Rakoczi I (1630-1648) care ar fi Apafy (1661-1690) şi alţii ca Samuel
dezvelit la 1 septem brie 1942 în (fistrusă, rămânând doar soclul ciuntit un mic obelisc de marmură roşie, care dormit la castel, dar n-a putut sa se K£ re^ tessy (adfc| cVistureanu).
prezenţa M ajestăţilo r lo r regele care folosit acum drept pristol, de-a lungul vrem ii a fost distrus. | odihnească dm cauza bocetelor Refo rm aţii de etnie rom ână din
Ferdinand şi regina Maria, principele cu ocazia oficierii slujbelor religioase Rem em orând aceste secvenţe
Carol şi principesa Ileana, oaspeţi ai de pomenire. istorice, îmi închipui acum, de lângă I ^ n r l 0nră p t ^ n l U^ f i^ i« n , , T ^ Hunedoara, alături de alţii cum au
curţii regale, printre care şi amiralul După 1969alătun a fost construită actualul monument, Muntele Găina | aunvuaica av/csio uiocnui oa ne îmnroună a. ■ nrAtnnm .. il A „
‘ activitatea acestei biserici să fie
inX
nmt/-.rvnni m Arr'hirîa’ci i
englez Beatty cu soţia, membri ai actuala Cruce a tancului din beton înconjurat de singurătate, la ceasul ( interzisă şi astfel a fost transformată [„P-Ţ,^T^rHaci rTiirHăcan, .[CQtSan
auvemului. aiunsi aici dinsore Vidra, armat, pentru a rezista intemperiilor primelor zâmbete ale primăverii. Ea
guvernului, ajunşi aici dinspre Vidra, sumat nsotni a rP7Kta intemneriilnr nrimelnr z â m b e te a le D rim ăverii. Ea I în h ie eriră reform ată Fa ară minau l oraaşi puroaşanu;, 9 leldn
în biserică reform ată. Ea eră
Herce şi Efrem din Zăicani, au tradus
„ ov..,u, .-------- h=
călări ori în care trase de boi. Sfojba jar orice suprafaţă de teren din jur, aşteaptă după iarna grea cu răbdare , aşezată pe vechiul loc „de pe Palia» în româneşte De asemenea
de sfinţire a m onum entului a fo st amenajată ca un altar simbolic, a fost şi speranţă, coptul cire şelo r pe i m orm ânt”. Probabil unde este
oficiată de către m itropolitul Miron împrejmuită cu un gărduleţ metalic, dealurile de sub poalele sale. Atunci, groapa comună în care au fost B°9 aan reiriceicu riaşaeu, arirma
Cristea, asistat de episcopul Nkxtae Trebuie menţionat şi un amănunt la mijloc de iulie, de pe fundul văilor | îngropaţi oştenii lui Mihai Viteazu ca Pnfneie v®rs^ n in nmDa romana 1
Ivan al Clujului. Textul încastrat între mai puţin cunoscut în 1852, tânărul înguste şi adânci, m ărginite de I în 1600 de către nobilii maghiari din se datores? lui Viski loan (Viseanu),
d an telă riile de piatră ale tro iţe i, îm părat al Im periului habsburgic, uriaşele păduri de brad, să urce din Hunedoara când i-au ucis în mod preot roman de confesiune refor-
glăsuia: „Inălţatu-s-a această sfântă Franz losef, a vizitat M unţi Apuseni nou la „târg”, m oţii şi oaspeţii lor. I bestial. Biserica din Cinciş a fost ™at^ 'a biserica din Sântăm ăria
cruce în amintirea nemuritorului Erou urcând la Găina pe versantul dinspre Atunci, cerul şl pământul vor răsuna i zugrăvită de pietrarul Simion din Orlea, după care a doua lucrare in
al Munţilor - Avram lancu - <fn prilejul Hăbnagiu, urmând să fie întâmpinat cin nou de chiote şi voia bună a celor Piteşti în 1776 iarăşi în rit ortodox, versuri scrisă in limba romană i se
serbării centenarului naşterii sate şi pepiatotiafoin, decăfre AMam lancu. ce se revăd după scurgerea unui an I ceea ce dovedeşte că a revenit la datoreşte tot unui reformat respectiv
s-a sfinţit în ziua de 1 septembrie 1929 D ar acesta nu a fo st prezent la iarjocurite for vestite în toată moţimea, 1 ritul iniţial (ORTODOX), fapt ce nu lui Grigore Sandor din Luţita care în
în prezenţa M.S. Regelui Fenfinand întâlnire, ignorând protocolul, fapt ce Jara Abrudului, Jucata de la Lupşa, s-a întâmplat la Hunedoara, unde 1642 a tradus o carte de cântece.
şi a reprezentanpor Naţiuni Române a stârnit nefinişti în suita imperială. învârtită, C ăluşerii, Ţarina de la I biserica refor-mată nu a mai revenit Toate acestea confirmă faptul că
întregite şi recunos-cătoare*. Tot cu Oare, nu cumva era pusă lă cale o Bulzeşti, vor da prilej multora, fie juni, I la ortodoxie. în prima fază a m aghiarizării lor,
acest prilej, a fost eonferit numele de nouă răzmeriţă a mopor? fie la apusul vârstelor, să-şi arate în concluzie; faptul că în rom ânii şi-au pierdut credinţa
„A vram lancu* bata lio nu lui de N edoriţă oaspeţi s-au lin iş tit măiestria. (va urm a) I Hunedoara (ţinut şi oraş) se află ortodoxă, apoi lim ba şi num ele
vânători de munte (fin Abrud care se numai după ce popa Bafint efin Roşia loanPÂRVA I lăcaşuri de cult ortodoxe, catolice românesc. Aşa s-a întâmplat şi cu
. şi reformate, nu înseamnă că oraşul biserica de lângă cetate care a fost
I este multietnic. Acest lucru îl infirmă transformată în 1600 de către Petru
DUMNEZEU A READUS GU PICIBARE1E PE PĂMÂNT PE CEI MÂNDRI I recensăm ântul din 1850 când Bethlem în biserica reforrriată, după
»4«|«w ■ ■ t t v ia m a ic a i nu w
vut. ■ lanwv&jr < o moi no u pu w
I
" I M M W d f c l n f 7 4 6 —* m inorităţile în totalitatea lor nu ce Gh. Rakoczy I a închis-o pe cea w
iv
PSD a acţionat încrezător, mândru de ei, frumoşi, deştepţi o reprezentau. Dacă. ar fi fost independenţi, reprezintă m am uft de 12% din care din Hunedoara din cauza bocitoa-
şi singuri în drept de a conduce ţara. Cum au condus-o, se rezultatul ar fi fost altul. în ochii populaţiei de origine I m aghiarii reprezintă 1,1% iar r®j°r ca[^ _ talbyrau liniştea.
I vede; suntem cea mai sStorH ţară, cu cei mai săraci cetăţeni, românft, PSD, este pecetluit pentru totdeauna ca i_aceasţa_je_produce_doar jrtu n c\_Ovidiu_POPESCU-------.------ ------- j
I o poputaţte îngrijorată de ziua de_ mâine, trăieşte în nesiguranţă un partid ostil românilor, care favorizează alte e tn ii.___ -
şi în lipsuri greu de suportatele. In iunie, dl diescu a recunoscut La lâM R ţară, acest partid, cred că nu măi are şanse de
spunând: „Nu suntem capabiR să asigurăm şanse egale tuturor redresare, nici dacă va avea lideri tineri. Este discreditat
cetăţenilor” . Populaţia are altă părere: nu se vrea să se asigure definitiv. In Bucureşti şi Cluj dacă-candida la primărie lliescu CONCURS VIP AUGUST
şanse egale. In timpul celor 14 ani de dem ocrate nu s-a şi Năstase, nu câştigau alegerile. Nici alegerile prezidenţiale Absolvă facultatea de filolo gie a U niversităţii din
dovedit nimic bun pentru populaţie în afară de declaraţii şi nu le va putea câştiga dl Năstase şi cu atât mai mult PSD. Nu Bucureşti. Patru ani mai târziu se căsătoreşte, iar soţia sa va
angajam ente form ale, de p rostirea p op ulaţie i şi a „opoziţia” cum le place PSD-iştilor să le spună este vinovată fi subiectul volumului ” O viziune a sentimentelor”, carte
occidentalilor. Constituţia obligă la şanse egale între to ţi şi nidpopulaţia. Aroganţa şi discreditarea pbputaţiei de către pentru care primeşte Premiul Uniunii Scriitorilor.
cetăţenii şi mai spune că nimeni nu este mai presus de lege- Jderii* PSD şi-au dărâmat şatra pentru viitor. Ţara are nevoie Estepropus de Academia Suedeză, de a candida alături
Dar acestea sunt doar un scul în favoarea guvwnanţjtar in de un partid cu oameni patrioţi care să lupte pentru binele de EHtis, Frisch.Senghor şi Borges, pentru Premiul Nobel.
raport cu alte organisme, nu pentru a se « (* » gloatei. ţă ri şi a populaţiei care te suportă cheltuielile, un partid care In august 1981 are prima criză hepatică. în iulie ânul următor
Prin alegerile din iunie 2004 PSD-ul a pierdut ategerite in să fichideze hoţia, să verifice obiectiv activitatea celor plecaţi se căsătoreşte cu Tudoriţa Tărâţă şi călătoreşte prin
localităţile mai informate. A câştigat tn zonele mai săraca, «w ie şi să tragă la răspundere cazurile infracţionale fa nivelul Macedonia şi Iugoslavia, înainte să-şi fractureze piciorul -
populaţia este mituită prin dhieree ajutoare. e fTTiJ celor doi real al fiecărui caz In parte, numai aşa îşi va putea întări care-1 va imobiliza în casă şase luni. Continuă să apară
miniştri Geoană şi Rus, s-a - - - - - - - - - pe care credU ' lom BUNE Jrăştia
- -Hatea.
— -1EA,Oi~
traduceri ale poeziilor sale peste hotare, în mod special în
L ite re le A lfa b e tu lu i (d e la „A ” la „Z ”) Iugoslavia - unde va avea o criză foarte gravă, necesitând
intervenţia medicilor.
Astăzi despre Utere A (s)— matar (1956-1958) ca fiică a unui picher Pe 12 decembrie, pe la miezul nopţii durerile din zona
Urmările hotărâri cfirecţeil Căi Ferele, s-a căsărorit cu w t tânăr ficatului sunt îngrozitoare şi este dus la spital, unde poetul
fost: exm atricularea colegul» m picher şi a decedat la prima naştere în se stinge din viaţă la orele două şi zece minute.
Amza. El s-a reînscris la ficeul Cărei I, spital la Târgu^Jiu, atât ea câtşicoplul. ÎNmEBĂRI:
în ultimul an de liceu, unde a susţinui şi La tirc*»6anidupă decesul său, într- 1) Cine este poetul?
„examenul de maturitate* (BAC.-uQI un compartim ent de tren pe distanţa 2) în ce an este propus pentru premiul Nobel?
Litera „A ” pe care o port la începuki M eri-Tg. Jiu. mama sa pe care ri-o N o ti: A se trimite răspunsurile pe adresa: Ziarul „Călăuza
numelui meu de familie, mi-a a d is şi ajută-i aroşteam , povestea unei fam ilii drama noastră”, Concursul VIP, str. Horea, nr. 30, Deva. Tragerea
dureri ale vieţii, astfel: Aurica, (o alte, Bcenta ficei sale. întrebând-o dacă este mama se va face la sorţi, implicând toate taloanele cu răspunsurile
corecte. Răspunsurile noastre şi câştigătorul celor CINCI
mai mică cu 2 ani ca vecina Aurica, „văduvia*. Angetei, s e uitat la mine şi mi-a spus: LIRE STERLINE ale concursului lunar vor fi aflate în luna
colegă de clasă) era poate cea mai Drama Angelei e tristă şi destul de „Dumneata eşti domnul Amărăzeanu?” septembrie a.c. Succes tuturor participanţilor!
frum oasă din sat, actualm ente în dureroasa. Cm oscândoca tânăr impegal (va urma)
Bucureşti, fostă contabilă într-o intituţie Căi Ferate In 1956, in tim p ii stagjuhs meu D um itru AMĂRĂZEANU
Clubul P R I E T E N I E I
Doamna Sidonia ne-a adus o poezie intitulată CASĂ
LA DEVA, şi pe ploaie, DE PIATRĂ, pe care a detfical-o membrilor Clubului şi lui
membrii Clubului se adună... „R I .*: Pare atât de trist şt greu / Singur să fii, să trăieşti/C ă
adevărata iubir& S ă n-o a i, să nu o găseştiJBa e plecată, ori
Deşi a plouat din belşug în ultima sâmbătă a fo ni iufie, nu-i acasă/ O ri om, o ri nu o găseşti/Ai vrea s-o a i pe viaţă/Ş i
anunţul din „Călăuza noastră’ a strâns la noul restaurant umbti să o întâlneşti. / Greu e singur să fă/Ş i să te simţ) părăsit/
„ROXY" destui membri ai Clubului. Membri vechi, membri noi; In grele stări care vin /A i vrea să f i iu b it!/ Unde eşti iubirea
Adriana a fost reţinută la serviciu, aşa că a pierdut două - trei mea?/Unde ai plecat, unde eşti?/ Te caut să te a m / De ce mă
dansuri ce se pregăteau. Am plecat de la celălalt local din tot părăseşti?/ Poate un timp mi-a plăcut/ Să tiu aşa singuratic/
pricina patroanei. Noul local (unde de fapt s-a mai ţinut Clubul) Şi să iubesc ce întâlnesc/Şi să umblu zănatic/lnsă acum mă
este chiar mult înnoit, personalul e foarte amabil şi mai ales, sim t trist/M i-aş dori o femeie frumoasă/Să o am, să o iubesc/
serviabil. Nu mai vorbesc de patroana localului, un tip de femeie Să o văd cu mine în casă/însă ia-o de unde nu-i/ Se teme de
blondă, zici că e coborâtă direct din filmele cu ţipe trăsnet ale fals şi pierdere/N u se im plică în am or/Că nu are incredereJ
lui John Waine. L-am cunoscut şi pe patron, om de treabă. Iubita pe care tot o vreau/ Şi tot visez să o am /Este un veşnic
Atmosfera a fost plăcută, şi nici preţurile sperietoare. Oamenii turneu/Ce trece la mine la geam /Stai, stai! Adesea u strig/ I ......................
s-au sim ţit bine, muzica a fost antrenantă, localul are staţie, Opreşte, iubire să-m i fii! / Te voiesc să te am / Vino, nu mă | Prenumele
s-a dansat nu glumă. Am văzut câţiva bărbaţi chiar obosiţi de ocoli:/!m i aruncă un zâmbet fugar/Insă şedere nu are/Rămân
dans. Doamna Sidonia ne-a ţinut un loc, d-na Vera şi-a cu sufletul amar/Casa de Piatră dispare! I .................•••■
recuperat nişte fotografiii, domnul Dărăştean, a umblat pe la Ş i acum un m esaj de la un om singur, pe care l-am găsit | Adresa
mese să anunţe excursia de duminică la Mănăstirea Prislop. trist la o masă: Văduv, 80 ani, de ia sat, am gospodărie, pământ
Oamenii erau joviali şi mi s-a părut că întâlnirea chiar le-a caut o femeie pe potrivă, până la 75 de ani, cu care să-mi duc
adus puţin mai multă bucurie. O doamnă drăguţă, pe care o zilele. Eu nu beau, nu fumez, nu înjur. Aş vrea ca şi ea să fie I ........................
ştiu mai de mult, ne-a solicitat să reluăm întâlnirile la Petroşani. aşa, serioasă, femeie de casă, să nu aibă bărbat, eu sunt om
Pentru că o ştiu de femeie deosebit de serioasă, am rugat- serios şi nu-mi trebuie balamuc. Să-mi scrie, cine vrea pe IRăspuns 1
o să caute un local adecvat şi să ne spună pentru a lua o adresa: „MORARIU DAVID, satul Sârbi, nr. 162, co m .ltia .’ [Răspuns

S â p tiX M X M U J c l/ C4^dsepg#uZ&v\tr cufLcctr T w 'ttu tv w o v crcwyve*\AĂA>r’