Page 2 - Calauza_2005_789

Vojg. 2 CăXâM^cu Mxwtră/ v\r. 789

PRORITATEA LUI MIRCEA de n-ar obosi că ... m ai cunoaştem noi TRADIŢIONALUL SALUT „NOROC BUN!” AL MINERILOR DIN
câţiva obosiţi, mai mult de drumuri decât
MOLOŢ - INFRASTRUCTURA de nevoile noastre! VALEA JIULUI S-A TRANSFORMAT ÎN „SERVUS DISPO.
- urm are d in pag. 1 - A flăm şi lu cru ri d u lc i c u ...m ig d a le : - urm are d in pag. 1 - Cercetând cu atenţie noul salut printre
S-a reţinut din pachetul de problem e populaţia V ăii a scăzut cu 50.000 (or fi în urm a draconicei tranziţii, această
locuitorii Văii Jiului, am aflat că „dispo” vine,
p e zm ta te z ia riş tilo r că p rio rita te a sa plecat puşcăriaşii şi necăpătuiţii aduşi de form ă de salut care vine de la izvoarele cum e şi firesc de la „disp onib iliza f, ne-au
ranâie infrastructura: aeroportul Şăuleşti Cârmaci ?!), Călanul poate prinde viaţă, prin m ineritului, este to t m ai rar în tâ ln ită în declarat m ai m ulţi oam eni din P etrila şi
ia ffo c lu b u l, şo se au a pe patru benzi Brad, în sfârşit, se poate circula, sinistraţii Valea Jiului. Datorită num ărului mare de
ântihalm-Hunedoara, un tronson experi- şjm ţ ajutoarele promise. disponibilizaţi, care, depăşeşte pe cel al Lupeni.
După cum decurg evenim entele în urma
menal de ş o s e a cu z g u ră (g ra tu it) •în rest, ce să mai spui: mulţi ziarişti, m inerilor activi, salutul de N oroc bun! s-a vizitei miniştrilor Sereş şi Barbu, în Valea
exeotat de străini, o fabrică probabil la dar puţini dintre aceia care şi scriu. Să fie adaptat din mers, la noile condiţii politico-
C ălăi.. Prinzaci, harnic, bătăios. Numai la mijloc tentaţia fursecurilor, citricelor şi a Jiului, în curând alţi peste 5000 de locuitori
cafelelor obişnuite la conferinţe de presă?! sociale. Acum , în loc de NO RO C BUNI de a ic i v o r a d o p ta s a lu tu l „S E R V U S
auzi la to t pasul noua form ulă de salut D ISPO !”
„Servus D ispo...”
lăspuns la „Drept la replică”
PAPA ÎN ARHIVELE SECRETE ANONIMA DE MIERCURI: nim ic nu vrea, nu se vrea să facă nimic.
- u rm a re d in pag. 1 - aceste aspecte din biografia acestui om Stimată Redacţie, Ăsta este adevărul crud.
<red că to n u l d u r în c a re m i se deosebit. De altfel,; tot ce am scris eu în Toate articolele Dvs. sunt foarte, foarte
adreează scrisoarea Dvs. nu este deloc articol nu este un lucru nou. Au apărut în - urm are d in p a g . 1 - bune, sunt minunate.
justicat. Spun acest lucru pentru că - presă încă de acum câţiva ani. în arhivele Le face reclamă pentru orice la televizor P,S. De unde aveţi fond u ri, cine vă
vă aigur - nu aş fi dat niciodată drumul şi la radio, dar nim eni nu face reclam ă sponsorizează?
unorastfel de informaţii dacă nu m-aş fi secrete ale Vaticanului a avut acces unul pentru un loc oferit ce lor năpăstuiţi dă N.R.: Draga noastră anonimă. Aş vrea
docm entat serios înainte. Vă garantez dintre renumiţii ziarişti americani care apoi soartă, care doresc să-şi schim be viaţa, să ieşi urgent din anonim at şi să ne scrii
aces lucru, cu atât mai m ult cu cât faţă a Scris şi o carte în legătură cu acest dar nu au posibilitatea, nimeni nu-i ajută. d e sp re to a te c e le a m in tite . M u lţu m im
de P,pa loan Paul al ll-lea am avut şi eu subiect. Pentru inform area Dvs, vă spun Noi, rom ânii ne facem singuri problem e pentru aprecieri. Istoria şi statutul m ilitar
o adoraţie deosebită. Dar, în num ele că în librării există la ora actuală o carte pentru că acceptăm orice sau orice lege
adevărului (pe care de fa p t şi el l-a „S ecretele V a tica nulu i” de I. M illenari. dată aiurea şi salarii derizorii oferite de noul al Legiunii S trăine nu perm ite înrolarea
recuoscutl), trebuiau date publicităţii şi Citiţi-o şi apoi rtiai stăm de vorbă. preşedinte. Nici înainte nu a fost mai bine, fem eilorîn rândurile ei. Misiunile legionarilor
toţi vorbim , dar nu facem nimic. Viaţa e s u n t de m u lte o ri iz o la te şi cu m u lte
privaţiuni. C ei care au în fiin ţa t această
A SOST MOMENTUL SĂ APROFUNDAM se pune în fa ţă ca un fel de tam pon, frum oasă dar noi o facem urâtă şi grea dacă
normele UE, care în fond nu au nimic în nu ne pasă de nimeni şi nimic, doar de noi Legiune legendară, au ţinut seam a de asta.
VERSUILE IMNULUI NOSTRU NAŢIONAL comun cu asem enea pretenţii de autonomii înşine, de clipa prezentă. Cât despre sponsorizare, vreau să ştii
- u rm a re d in pag. 1 - teritoriale. Pe ripostele anem ice se pune Treaba cu pedagogul cu metehne vechi că suntem singurul ziar cu capital rom ânesc
Nu s-a putut difuza filmul în întregim e urgent ca un fel de b atistă pe ţam bal, încă mai este prezentă peste tot, la fel integral, trăim numai din m unca noastră,
pentru <ă ar fi fost prea riscant. Dar aşa, normele care stau la baza landurilor ger­ corupţia, ca şi ocuparea unor posturi de nu ne sponsorizează nimeni! îmi pare rău
cu paşi nărunţi, cum i-a făcut UDMR-ul în mane. în fond, aceste norme nemţeşti nu muncă cu ajutorul euroilor. că vă dezam ăgesc, dar, în spatele, în faţa,
cei 15 aii, se poate ajunge departe, mai seam ănă nici pe departe cu înfiin ţarea A r fi bine să vă coloraţi ziarul în alte dedesuptul şi deasupra noastră, la stânga
ales când ai de-a face cu nişte politicieni autgnom iilor teritoriale pretinse de UDMR. culori. şi la d re a p ta , nu se a flă d e câ t B unul
care fac orice fel de concesii numai să nu; îm i a m in te s c d e s p re în d ră z n e a la „Leagănul pădurenilor”, „Corupţia, bat-o Dumnezeu şi oamenii care scriu şi citesc
scape colanul. n e s ă b u itu lu i K e re k e s A tila , ca re prin vina!”, articole foarte bune. Dar nimeni şi „Călăuza noastră".
Cea nai mare parte din telespectatori, scrisoarea adresată ziarului „Călăuza” nr.
apreciază faptul că A n te n a 1 a difuzat 3 6 9 / 1997 în care i-am dat răspunsul (cântăreaţă pop colum biană) în P oarta
filmul şi a organizat dezbaterea din care a cuvenit, dar numai în parte, asupra ororilor MADRID - Aspiraţie Olimpică! Alcala, unde va lansa în prem ieră mondială
rezulta t Edevărata faţă a iredentism ului şi crim elor abom inabile făcute de hortişti - urm are d in p a g . 1 - ultimul său album şi focul de artificii ce va
maghiar după care probabil, ne putem trezi şi chiar de unii maghiari asupra românilor Din delegaţia spaniolă ce va face o u rm a v o r p u n e p u n ct fin a l a c e s te i
din letarga şi exagerata concilianţă care după ce d a re a ru şin o a să a te rito riu lu i u ltim ă e x p u n e re a su p ra c a n d id a tu rii m anifestări.
ne-a copleşit în ultima perioadă. Mai ales Ardealului de Nord. M ADRIDULUI, înaintea „C .O .I.” în Singa- P U N C T E L E P O Z IT IV E A L E C A N -
că la cea mai mică ripostă rom ânească ni (va u rm a) pore, fac parte între alţii: R egina Sofia a D ID A -TU R II M A D R ID U LU I
Spaniei, dem onstrând astfel sprijinul Ca­
s e i R e g a le S p a n io le şi p rim a ru l Infrastructură dezvoltată:
am reţinut că în baza datelor şi inform aţiilor MADRIDULUI, A lb e rto R uiz G allardon. - metrou şi tren de proximitate, şosele
! PARLAMENTUL STRĂZII III d e ţin u te de lu c ră to rii S e rv ic iu lu i de în 5 iunie, pentru prom ovarea imaginii tip inel (centură) în jurul metropolei, buna
*______________________________••• Combatere a Crimei organizate şi Antidrog, şi dorinţei Madridului de a fi gazdă a J.O. com unicare a aeroportului cu oraşul atât
- urm are d in pag. 1 - de pe raza Văii Jiului au fost reţinuţi trei in 2012, se va organiza o mare manifestaţie în transport public cât şi privat şi mijloace
suspecţi (dintre care doi cercetaţi în stare de tra n s p o rt a d a p ta te p e rs o a n e lo r cu
Nu a venit la această întâlnire nici un de sprijin pe principala axă de comunicaţie
lid e r po litic al P.S.D . -ului, lucru ce i-a de arest preventiv) pentru com iterea de a oraşului „PASEO de la CASTELLANA”. deficienţe;
întristat pe unii participanţi. Mai curajos, trafic de persoane, iar pentru al patrulea S u n t in v ita ţi să p a rtic ip e a c tiv to ţi - Capacitate hotelieră;
s-a emis mandat de arestare preventivă în - Oraşul olim pic va fi construit foarte
omul de afaceri DĂNUŢ VILĂU a susţinut locuitorii Madridului, dem onstrându-şi astfel aproape de aeroport şi va absorbi 70 % din
faptul că Guvernul ar trebui să facă ceva lipsă, fiind fugit din ţară. Ei au desfăşurat sprijinul. disciplinele sportive; sporturile de apă se
mai mult pentru Hunedoara. activităţi ilicite de racolare şi transport a P u n ctu l de p le c a re va fi P ia ţa „G . v o r d e s fă şu ra în A ra n ju e z (4 0-50 km .
Şi totuşi ce ar trebui făcu*? întrebarea unor tinere în Italia, fiind introduse într-o M ARANON”, cel final „POARTA ALCALA” distanţă);
lui VILĂU la care Păunescu (nu ştim, în reţea de prostituţie. Ei se numesc N. Dan­ (P U E R T A DE A L C A L A ) s tră b ă tâ n d - S ta d io n u l O lim p ic ; a c tu a lm e n te
glumă sau în serios a răspuns: „O lovitură iel, Ş. M anole şi N. A d ria n (acesta din „P A S E O DE LA C A S T E L L A N A ” . Un stadionul „LA PEINETA” este reconstruit
intinerariu de aproxim ativ 10 kilom etri în
de stat”). urmă fiind coordonator şi supraveghetor). care invitaţii (pa rticipanţii) v o r purta un pentru a atinge capacitatea şi confortul unui
• Un hunedorean ni s-a părut supărat • In c re d ib il! O fic iu l R om ân p e n tru d rapel de 2,5 km cu e m b le m a (efigia) stadion olimpic.
(pe bună dreptate) că a întâlnit la S.C. IN­ Drepturile de Autor s-a dovedit neiertător JOCURILOR OLIMPCE MADRID 2012. - Puterea de a face investiţiile financiare
C O G NITO IMPEX SRL din Piaţa O bor o în m unicipiul H unedoara. în tru câ t nu a Din lumea sportului vor fi prezenţi: Râul necesare dezvoltării unui astfei de proiect;
tâ n ă ră v â n z ă to a re lip s ită de u n e le acceptat înscrierea la acest oficiu - după G onzales - fotbal/ Real Madrid; Pau G asol - Madridul nu a fost sediu al Jocurilor
cum ne declara C R ISTIAN POP - S.C.
cunoştinţe profesionale, inclusiv de respect - b a s c h e t/M e m p h is C ris lie s ; A ra n tx a Olimpice până în prezent.
CRIP DIVERS SRL fiind găsit cu nereguli P u n cte le n e g a tive :
faţă de cumpărători. Printre altele, omul în S anchez V ica rio - tenis; M iguel Induraiu
cau ză îşi dorea să cu m pere un obiect minore, a primit o amendă de 100 milioane - ciclism . - Spectrul terorismului;
pentru cadou. Rugând-o să-l îm pacheteze lei, lucru ce i-a cre a t s u sp iciu n i c h ia r C o n c e rtu l s u s ţin u t de S H A K IR A - Proxim itatea Jocurilor O lim pice Bar­
şi neavând cu ce, vânzătoarea^ a replicat: se n a to ru lu i A d ria n P ă u n e s c u , care a celona ’92.
„Ce, aici e raion de cadouri?”. în contrast, încercat să ia legătura telefonic cu mai marii
cumpărătorul a găsit bunăvoinţă Şi respect acestui Oficiu, pentru explicaţii. OPINIA MEA te o rie p o litic ă . P rin ta le n tu l e p ic,
• S -a d e s c h is Ş tra n d u l din D eva.
la unitatea S.C. CORDACOM SRL. Ce mai îndeosebi al autoarei noastre, cartea
contrast! Modernizat, cu instalaţie de reciclare a apei, MIHAELA MIROIU-MIRCEA fa ce lu m in ă re tro s p e c tiv - cu e fe c t
• Invitaţi în pripă de Com isarul Şef de cu trei fântâni arteziene şi loc de joacă catarsic, exorcizant, - dar deschis şi
poliţie A lexandru R oşioru DRĂGHICi, şeful pentru copii iar în viitor cu o sală fitness, MICLEA. orizontul de im pact şocant al culturii
I.J.P. Hunedoara, la o conferinţă de presă, ştrandul devean va fi o mare atracţie. R’ESTUL şi VESTUL! occidentale actuale, spre care România
- urm are d in p a g . 1 - u rcă a g ita tă cu s a c rific ii, sp re a -şi
REALITĂŢILE cât mai mult. La baza unităţii şi identităţii Aşadar veţi parcurge aproape 400 de redobândi ceea ce, de fapt are: dreptul
LUMII DE MÂINE politice a grupurilor de oam eni nu mai stă p agini de dialog, am in tind cum va de istoric la statutul de cultură şi civilizaţie
in te re su l e co n o m ic com un. M u n cito rii
FAR A SPERANŢE?! calificaţi au interese total diferite de cele „Epistolarul” n o ic a n ilo r Liiceanu - Pleşu- europeană.
et-com p, însă un dialog prin E-mailuri,
ale m u n c ito rilo r n e c a iific a ţi, fo lo s iţi la Cei doi autori de mare valoare, ne
- urm are d in pag. 1 - între actuala em inentă prof. docent univ. fac să prefigurăm existenţa certă a unei
Se încearcă la nivel internaţional ceva producţia de m asă şi care devine o largă M ih a e la M iro iu , o rig in a ră din sa tu l noi g e n e ra ţii de fo rţă in te le c tu a lă ,
cu politica de globalizare, cu UE şi NATO categorie de forţă de m uncă plătită mai Sâncrai (pe Strei) şi actualul ministru al n e in h ib a tă , de m a rg in a liz a re şi
etc. e tc., dar ch e ltu ie lile su n t enorm e. prost (şi m uncită mai mult). Există la fel Educaţiei şi cercetării. p ro le tcu ltism ; o gene ra ţie pe care o
Perspectiva reducerii sărăciei e sum bră tendinţa ca şi pe intelectual, pe funcţionar Stilul este unul confesiv, aşa cum
datorită nivelului de dezvoltare diferit ăl să nu-l mai intereseze nici politicul, nici p o a te fi un „Io ve s to ry ” in te le c tu a l, vedem perform antă. Fiind hunedoreni,
sta te lo r. Ţ ă rile d e zvo lta te in d u s tria l şi econom icul. Factorul care m ai conferă c a p tiv a n t şl c a ta rs ic . A m in tirile din avem a fi mândri în primul rând de „eco-
grafiile” M ihaelei M iroiu, care par a fi
econom ic vo r cuceri pieţele ţă rilo r slab identitate şi mai permite să acţioneze unitar,
dezvoltate (de concurenţă cu acestea din este ceea ce num im în prezent, cultură. copilăria hunedoreană şi adolescenţă p rom isiu ne a unor noi cărţi incitante.
urm ă, nici nu poate fi vorba). Cel puternic Grupurile de oam eni din acest sector, se „p rim e lo r iu b iri” ale M ih a ele i M iroiu, „P rocesul” totalitarism ului are loc, aşa
devine tot mai mult producător iar cel sărac disting (în viitor) mai clar pe criterii sociale interferează cu cele ale clujeanului M. cum considerăm că are loc o revoluţie
consum ator. Va exista această rivalitate decât pe criterii econom ice. A ngajaţi cu M iclea, iar tem ele cărţii sunt incitante. autentică, la nivelul conştiinţei unui popor
permanent, iar sărăcia nu va dispărea. Se studii, tind să nu facă parte din grupurile Ni se scorm oneşte mem oria din anii unei pentru care imnul „Deşteaptă-te române”
c o n s ta tă că O am enii d e a fa c e ri de interese. Ei nu sunt „proletari” şi nici nu societăţi aproape m ilitarizate-activistic, nu ar m ai trebui să fie tra n sm is... la
(întreprinzătorii), nu mai constituie la ora se vor plânge de exploatarea de clasă. Ei dar suntem purtaţi ingenios şi captivant miezul nopţii! Vă veţi regăsi în paginile
actuală o categorie econom ică a statului. nu fac parte nici din clasa de m ijloc, ei în O ccidentul în care doi rom âni sunt că rţii pe voi înşivă. P uneţi m âna pe
A c e ş tia a c ţio n e a z ă în m od e g o is t fo rm e a z ă o „cla să u n ifo rm ă ” pentru a trimişi la studii, un psiholog cognitiv şi o această carte, eu vă garantez că o veţi
concurenţial. Nimic pentru societate, totul introduce o sintagm ă nouă, cu toate că fem inistă specialistă în filosofie şi în citi şi reciti!
pentru ei (individualism) - dacă se poate veniturile lor sunt diferite. (va u rm a)
cvfLcct uv\/ sLujb-ci/ truutiAA^o-v’ o -clswv&vyiL o v