Page 5 - Calauza_2005_789

CâZâAA^ay noa4itră/ nr. 78 9 Pa#. 5

Din Israel, Şalom! lucrează aici de patru ani şi deşi fam ilia pentru care DESPRE TERORISM
lucrează nu provine din România, fam ilia respectivă,
a fost de două ori în concediu în România, au fost la (Comentariu pentru serial)
- u rm a re d in n r. 788 - Cluj şi s-au simţit minunat, iar la întoarcere şi-au trim is
Să fim serioşi, în Afganistan şi în Irak nu curgea şi colegii de serviciu sau colegii de facultate (au fost • u rm a re d in n r. 788 -
lapte şi m iere. Şi nici nu se putea sta cu m âinile părinţi cu copii) în excursie în România. Deseori rivalităţile şi interesele plasată după o draperie din jurul
încrucişate să vezi cum un atentat terorist după altul Informaţia, educaţia, acceptarea fără prejudecăţi a străine au condus la acte teroriste scaunului preşedintelui Senatului
instaurează haosul în lume. Nici ei nu sunt perfecţi şi diversităţii din lumea asta, sunt generatoare de pace îm p o triv a u n or co n d u c ă to ri de României de către anarhistul de
soldaţii le pot fi indisciplinaţi dar recunosc asta şi nu-şi şi de progres. seam ă ai poporului nostru. extrem ă stângă M ax G olstein, a
arogă o condiţie de Arhangheli, nu, recunosc: da, avem De acasă îmi vin veşti că lumea o duce greu, că nu Exemplu: uciderea mişelească explodat provocând 3 m orţi şi 5
tembeli care fac lucruri oribile, ne cerem scuze pentru sunt bani, că totul este scump. Le spun sau le citesc a primului domnitor ce a încercat să răniţi grav, printre care preşedintele,
ei, îi pedepsim şi mergem mai departe. Acum la război asta fem eilor cu care mă întâlnesc. Dar, când acasă a înfăptuiască unirea românilor, Mihai generalul C on sta n tin C oandă şi
ca la război dar să mă ierte Bunul Dumnezeu însă arabi fost bine? Când aveam bani, nu aveam ce cumpăra Viteazu 1601, realizată pe motive Dimitrie Greceaniu, ministrul iustiţiei;
la arabi îşi pun maşini infernale în moschei sau bombe cu ei, când am avut ce cum păra nu am mai avut bani politice de generalul Basta, repre­ 25 oct. 1927, este asasinat pre­
şi se omoară. în Liban la Beirut, o grupare teroristă şi acest cerc vicios în care ne învârtim de fapt este zentantul imperiului Habsburg. fectul poliţiei laşi', Constantin Man-
arabă din Siria l-a lichidat pe Rafie Hariri, nu americanii, lanţul de sclav, de rob pe care îl acceptăm în jurul Tudor Vladimirescu, în 1821, a ciu, de către liderul M işcării Legio­
nu israelienii şi nici marţienii: ei pe ei... catului! Bine ar fi ca m ăcar cei tineri să nu mai accepte fost răpit de căpitanii eterişti ai lui nare Garda de Fier, C om eliu Zeiea
Dar nu politica trebuie discutată. Imaginaţi-vă ce condiţia asta. Oare nu ar trebui să ne „dezbum băm” la Alexandru Ipsilante ce doreau să Codreanu. Urm are a acestor acte
înseam nă pentru cei care au curajul să vină să facă ■ ninte şi să acceptăm o „evanghelizare” serioasă? imprime o altă orientare pandurilor şi a c tiv ită ţi te ro ris te , G u ve ir.u l
4 pstolat şi să propovăduiască Sfânta Evanghelie a în Ereţ Israel sunt locuri, sunt biserici păstorite cu săi,_fiind ucis în mod bestial. României condus d e ion G. Uuca,
lui Isus Cristos într-o ţară musulmana. De U ot pentru adevărat de entuziaşti căci nu este absolut de loc uşor în 1864 îm potriva lui Alexandru ia decizia de a scoate ?r, afa; n Legii
cine nu trăieşte aici, par fantasmagorii Jar, când un sa accepţi sihăstria indiferent că este la Capemaum lo a n C u za, s-a pus la c a le o Garda de Fier. D rept ră sp in s, ia 29
entuziast având ca sigură avere asupra lui Rib:!- vine sau !a Muntele Tabor şi mai ales la lerihon sau la te n ta tivă de asasinare de către decembrie 1933, unul din comando­
şi reuşeşte să încreştineze câteva persoar.e vă rog sâ Bethleem (Be«t Lehem=casapâinii). Aceşti păstori sunt c ă lu g ă rii gre ci, re p re zentaţi de urile teroriste legionare îl asasinea­
mă credeţi că e mai mult decât uim itoj, e acel te! ce aici cu adevărat din graţie divină. Ei au săptămânal arhiepiscopul Mylos, urmărindu-se ză pe I. G. Duca, p e peronul gării
viaţă tră ită cu ade vă ra t m esianic. în toate ţă rile ootezuri, nunţi, parastase. Uneori nu au cu cine oficia îm piedicarea securită ţii a ve rilo r din Sinaia. Ţinta ter or ismului Gărzii
m usulm ane sunt şi creştini, biserica siriană a re serviciul divin, iar când vin grupuri de turişti, banii câre mănăstireşti, unul din actele politice de Fier a fost şi ilustrul diplomat al
influenţă până în India dar în comparaţi j cu sutele de se «dună (nouă ni s-a precizat să dăm un şechel pentru de m are im portanţă pentru ţară României, Nicolae Titulescu. După
milioane de musulmani ei sunt un număr de nebăgat lumânări) abia acoperă costul lumânărilor. înfăptu ite de prim ul dom nitor al d e cizia G u v e rn u lu i rom ân de a
în seamă. Adevărul e că aceste oi rătăcite pot fi date Este complicat. Lucrătorii vin pentru un tim p lim itat principatelor unite. Deci nu s-a dorit scoate în afara legii Garda de Fier,
exem plu m ultor cre ştin i prin um ilinţă, devoţiuni, şi Căiesc cu speranţa reîntoarcerii în patria lor, la familia unirea şi nici reforme democratice Corneliu Zeiea C odreanu a trimis
modestie şi mai ales trăire religioasă... lor. Persoanele care vin aici ca misionari ecumenici, pentru români din partea reacţiunii spre publicare o scrisoare prin care
Trăire religioasă se produce şi în sufietui multor ca prelaţi, călugăriţe, preoţi, vin aici pentru a trăi atât in te rn e şi in te rn a ţio n a le . D upă ameninţa întreg Guvernul român, cu
femei venite aici la lucru şi a multor bărbaţi. Nu este o cât permite bunul Dumnezeu. Pentru mulţi dintre ei, primul război mondial au avut loc e xte rm in a re a : „D u m n e a ta , (era
viaţă uşoară şi de multe ori îşi pun întrebarea: „Oare, reîntoarcerea înseamnă intrarea la cele veşnice a lte aten ta te de te ro rism ca: 8 vorba de I.G. D uca) şi N. Titulescu,
Doam ne, ch ia r nu m ă puteam descurca la m ine La 23 februarie 2005. Poate într-o zi va fi pace. decem brie 1920, la deschiderea v-aţi semnat m oartea!”.
acasă?” Cu câte fem ei din România, Moldova sau Poate este pace chiar acum. Depinde din ce unghi şedinţei corpului legislativ, o bombă (va u rm a ) V ic to r C R IŞO VAN
Ucraina am vorbit, toate sunt în sufletul lor prăbuşite p rive şti lu cru rile . D upă patru ani şi ju m ă ta te o
j3 dorul de casă, de copii, de părinţi. Cele puternice ucraineancă a fost prinsă de poliţia de emigrare şi ' OMUL SI CASA LUI 1
rezistă, unele mai şi clachează. Sunt femei chiar şi din trim isă înapoi la rădăcini, în Ucraina. Povestea ei,
România venite aici la muncă şi care au ajuns la Clinici povestea lui Valea pare să fie aidoma atâtor poveşti C asă lo c u ită ş i ca să n e lo c u ită I
de Psihiatrie. Mala sot, ce să-i faci? C um de fapt se de viaţă şi totuşi Valea, deşi nu am cunoscut-o, Valea Probabil că fiecare dintre noi sim ţim că atunci când ne întoarcem |
. ,
. „
încheagă şi prietenii deosebit de frumoase şi de trainice şi povestea ei par să fie ceva mai mult. îl rog pe | acasă după o absenţa mai mare casa noas ră are un aer de toc |
între o româncă venită să lucreze ca îngrijitoare şi y părăsit. Chiar dacă este curat şi toate lucrurile sunt la locul lor tot ■
Dumnezeu să-mi acorde timp pentru asta
fam ilia pentru care lucrează. Bunăoară o doam nă Din Israel. Şalom! avem sentim entul de răceală. De ce? Pentru că om ul este priincipala ■
asistentă din Cluj, mamă a patru fete, toate studente, A d ria n a LĂ S C Ă U sursă de energie pentru casa lui. El se află în centrul tuturor fluxurilor 1
şi refluxurilor energetice şi persoana lui le îm bină într-un tot unitar. |
PENTRU CURIOŞI ianuarie 1888, iar cel de-al treilea, Cel ce este puternic din punct de vedere energetic dă via ţă şi I
situat la 300 m, în luna august a căldură puternică locuinţei sale. Poate să intensifice energiile ipozitive J
ISTORIA TURNULUI EIFFEL a ce lu ia şi an D eci, c o n stru cţia şi să le anihileze pe cele negative, sp re deosebire de c;el slab j
turnului a durat doi ani, două luni şi energetic, ce nu poate fi o pavăză casei sale. De aceea uneori, când I
Turnul, ce a devenit de mult timp tierul de la Paris, unde erau deja cinci zile şi a fost inaugurat la data
un simbol al Parisului, ba chiar al a n g a ja ţi 132 de m u n c ito ri. La de 31 martie 1889. Până la etajul intrăm într-o casă, chiar locuită, avem sentim entul că ea este rid o p u H lrf
De ce unii oam eni au un flux bioenergetic slab? Din cauza bolilor sau ■
Franţei, este în acelaşi tim p una început a fost săpată o groapă cte doi se poate ajunge şi pe scări. Este nhior a ivite niialiili iS Inr 1rormih Ha Io noofora D fl acfim anaâ ctraci ii
dintre cele mai grandioase con­ 14 m pentru realizarea unei fundaţii deservit de 4 m uri ascensoare, chiar a potenţialului lor karm ic de la naştere. De asem enea, stresul I
sufletesc dim inuează foarte m ult puterea bioenergetică a om ului.
strucţii din lume. Care este istoria foarte trainice. Apoi, asam blarea două până ia etajul doi şi alte două
C asa are m enirea de a ne apăra, dar ea e ste capabilă şi şă ne I
lui? A fost proiectat şi construit sub pieselor s-a făcut pe rând, fiind până ia platforma de la 300 m. La susţină, să ne ajute şi să ne dea putere în convulsiile vieţii actuale. |
directa îndrum are a inginerului legate între ele început, în vârful turnului a fost
G u sta ve E iffe l. A cest lucru s-a cu 2,5 m ilioane proiectat un far puternic ce-şi dorea De aceea trebuie să ne iubim propria casă. S-a constatat că biocâmpul ■
în tâ m p la t cu p rile ju l E xp o ziţie i de nituri speciale. să nvalizeze cu Farul din Alexandria caselor în care locuiesc oam enii buni, este curat şi bine echilibrat. în |
U niversale de la Paris, din anul T u rn u l are tre i iar în 1957 a fo s t in s ta la tă o schim b enervarea, răutatea, mânia, depresia, toate la un loc distrug *
1889. La ridicarea lui au participat etaje, însum ând puternică antenă de transm isie, potenţialul bioenergetic p ozitiv al om ului, ce e a ce influ e nţe a ză I
,ute de oameni. Turnul este alcătuit o în ă lţim e de antenă ce dăinuie şi astăzi. El a fost echilibrul energetic al casei în care locuieşte. |
De exemplu, vizitând o casă în care oam enii se ceartă în prezenţa ■
din 18 000 de piese şi ele au fost 320,75 metri şi o construit pentru celebrarea a 100 de noastră nu numai că ne stricăm buna dispoziţiei dar luăm şi noi în j
proiectate şi realizate la Uzina Eiffel g re u ta te de ani de la Revoluţia Franceză, prilej
din Lavallois-Perret, în anul 1877. 10.000 de tone. cu care a avut loc şi E xpoziţia propriul nostru biocâm p dorinţa de scandal. De asem enea trebuie •
Oţelul din care s-au realizat aceaste Primul etaj, situat Universală. Pe platforma de la etajul ştiut că necazurile altora pot fi pentru noi contagioase ca o boală. De I
piese a fost şi el adus din România la 57 m înălţime trei se află o mică încăpere ce redă aceea mai bine evităm întâlnirile cu oamenii câre nu ne plac. C hiar şi |
acelor vremuri. La această muncă a fo st te rm in a t fidel atmosfera biroului în care a trăit îm părtăşirea planurilor în faţa celor ce ne invidiază şi nu ne doresc ■
au participat 140 de desenatori, pe 7 decem brie şi a lucrat Gustave Eiffel, astăzi deloc reuşita |X>ate fi o neîm plinire pentru noi. D u m itru A R O N J
ingi-neri şi muncitori. Piesele, având 1887. Al doilea, im aginat într-o reuşită figură de Şi cu toate acestea, de foarte mulţi ani,
fiecare o lungime medie de 5 metri, situat la 115 m a ceară ce-şi priveşte cu blândeţe to ţi tre i d is p ă ru ţi p rin Dalida locuia singură în m area şi luxoasa ei
sinucidere. Nu e uşor de
au fost apoi transportate pe şan­ fost term inat în vizitatorii. N ana A VR A M suportat un asem enea casă din cartierul Montmartre al Parisului. Era
destin! to t m ai atrasă de lecturi ce tra ta u para­
„Ciau amore, ciao”, cu care Dalida se prezintă în acelaşi tim p, cariera sa artistică era în norm alul, destinul, horoscopul, astrologie,
G A L E R I A F E M E IL O R la Festivalul de la San Remo fiind siguri de plin succes. A p a riţiile ei pe scenă erau lecturi ce au condus-o la o adevărată fasci­
C E L E B R E succes. însă n-a fost să fie aşa, cântecul nu adevărate spectacole în care oam enii o naţie pentru neant. Aşa că nu i-a fost deloc
s-a clasat pe primul loc, iar Luigi, n-a putut adulau şi o iubeau necondiţionat. Nimeni însă greu, ca în ziua de 3m ai 1987, să se îndrepte
DAUDA - DIVA ETERNA suporta acest eşec şi s-a sinucis. Dalida, l-a nu bănuia povara sufletească pe care o purta spre gestul fatal. Acela de a se sinucide în
găsit în cam era de hotel, într-o baltă de această femeie, atunci când ieşea în faţa lor propria sa casă, luând o mare cantitate de
- u rm a re d in n r. 787 - sânge. Se îm puşcase în cap. A fost un să cânte şi sâ le aducă bucurie.
Spuneam în episodul trecut că viaţa cumplit şoc pentru cântăreaţă, şi nesuportând barbiturice, activate cu un pahar de whisky.
Una din marile dureri ale cântăreţei a fost
acestei mari cântăreţe a Franţei a fost plină viaţa fără el, Dalida încearcă şi ea să se şi faptul că nu a avut copii. Din Nu mai putea trăi în singurătate, într-o
de contraste. în plan profesional adulată, casă imensă dar goală, mereu goală
sinucidă, cu câteva luni mai târziu. Dar a fost cauza unui avort făcut în tine­ şi rece, aşezată între arbori imenşi
.a p la u d a tă fre n e tic , m ereu în lu m in a salvată, şi când s-a trezit din nou la viaţă, la reţe, atunci când şi-a dorit ce o înstrăinau parcă şi mai mult de
eflectoarelor, mereu apreciată, dar în plan căpătâiul său stătea Lucien Morisse, primul
personal plină de dezamăgiri, de regrete, de foarte mult să aibă copii, nu adevărata viaţă, trăind stress după
soţ. învaţă să trăiască şi fără marea iubire, s-a mai putut. A tânjit toată stress, nelinişti după nelinişti, lacrimi
pierderi inestimabile. dar destinul îi aduce în cale un al treilea viaţa după un co p il, şi de după lacrimi. Simţea tot mai acut că
Aşa se face că, atunci când l-a întâlnit pe bărbat: Richard C ham fray, cunoscut sub
Luigi Tenco - cel de-al doilea bărbat din viaţa num ele de contele de Saint-G erm ain. Un aceea când fratele ei i-a dăruit în lumea aceasta ea nu-şi mai găsea
p rim u l n e p o t, D a lid a s-a
locul. Degeaba situaţia ei m aterială
sa, pasionala Dalida, a crezut că în sfârşit a bărbat cu mult şarm, seducător, plin de viaţă, „prins” de acest copil ca de îi dădea o bunăstare din care nu-i
găsit bărbatul ideal. S-au întâlnit la Roma, în în martie 1973, cei doi se căsătoresc şi fiindcă propriul ei fiu. îl răsfăţa şi îl
1966, el avea 27 de ani şi era compozitor. Dalida era în plin triumf, contele o însoţea adora cu atâta ardoare încât lipsea nimic. Doar moartea a adus
„Cu el am cunoscut ceea ce se numeşte peste tot, dev'nindu-i cel mai fidel confident. nu concepea să nu-l aibă me­ pe chipul său liniştea şi îm păcarea
pe care şi-a dorit-o întreaga viaţă.
<grand coup de feudre>. Simplu contact cu In cele din urmă nici această căsătorie nu reu aproape. „Singura şi ade­ Avea doar 54 de ani!
mâna lui, atunci când l-am cunoscut, m-a mai merge, aşa că se separă, după şapte vărata mare dragoste a vieţii
bulversat de-a dreptul” avea să declare mai ani de viaţă comună. Trei ani mai târziu, mele este nepotul meu Luigi. | Este înm orm ântată în Cim iritul
târziu Dalida. Se-ntorc amândoi la Paris, unde Richard se sinucide şi el, prin asfixiere. El este fiul pe care mi l-am } Montm artre, într-un superb cavou
mereu încărcat de flori, prin grija
el compune pentru ea-unul dintre cele mai Trei bărbaţi în viaţa ei: Lucien Morisse, dorit întotdeauna. Pentru mine, Luigi este
frum oase şi cunoscute cântece ale sale: Luigi Tenco şi contele de Saint-Germain, şi chiar fiul meu.” spunea Dalida într-un interviu. fratelui său. Ea a murit, dar muzica ei va fi
M ariana PÂN D AR U
mereu nemuritoare.
( A ^ d e e ţ > e r u ^ e r \ t r c u fL c v t t > v ^ L u jb d y t v u t v u r o - r o c l w i