Page 3 - Calauza_2008_931

Pag . 3 Călăuza noastră 931

V A LER IU BÂ R G Ă U Arf s T l f

Da, VALERIU BÂRGĂU ar f i împlinit 58 de ani ! Poetul născut „în burta secolului XX” cum îi
plăcea să spună îşi priveşte astăzi redacţia dintr-o fotografie, ca un patriarh mulţumit de lucrarea
sa. Avea atâtea să ne mai spună, avea atâtea să ne mai dăruiască din bogăţia sufletului său, încât,
nu vrem a ne împăca nici pe departe cu absenţa sa definitivă. El trăieşte prin cărţile sale, prin
flacăra gândurilor sale rămase între noi, prin ochii său vii deschişi mari spre lume din rama
fotografiei acum îndoliată. Am putea spune: Poetul a murit! Trăiască poetul!

Cred că decizia de a decât cea reală, obositoarea lor lume Românească” în chiar colecţia
scrie am luat-o singur. ce le fusese dăruită şi ţpe care ei o „Hyperion”, creată de minunatul
Dorinţa de a evada dintr-o acceptaseră. E adevărat că mai spirit Mircea Ciobanu, care mi-a
lume pe care o percepeam de trăgeau cu ochiul şi la „lumile” fost editor a patru cărţi. Ele nu mor.
copil, cam monotonă, uşor altora... Mai respirau şi ei. Şi, între timp, de cincisprezece ani
„ n e î n c ă p ă t o a r e ” , Ei au fost, ei sunt colegi de fac unul dintre ziarele populare din
plictisitoare chiar, m-a făcut scris, alţii sunt critici, alţii oameni Transilvania, „Călăuza noastră”,
să încerc a prefigura alta. Nu curioşi cum arată lumile închipuite am zeci de mii de oameni care
prea aveam de ales. Ori de un contemporan al lor. Debutând ascultă „cuvântul la mine” şi o
trebuia să ajung în altă în 1978 la „Cartea Românească”, la revistă în care „lumile” celorlalţi
(lume), deci să mă sinucid, un concurs de debut, lumea mea nu sunt slobode să se preumble prin
ori să creez eu una paralelă mai încăpea în molcoma lume a sufletele oamenilor, împreună cu a
în viaţa ce mi-a fost dată de anilor şaizeci-şaptezeci, ea venea, mea. Ea se numeşte ,Ardealul
VALERIU BARGAU, Dumnezeu. La început, am cred, din seva generaţiei-pierdute, a Literar” şi e o părticică importantă a
reuşit să creez o lume „personală”, războiului şi tumultoasă, forma o construcţiei începute exact în
OM DE MARE OMENIE vreau să spun — pentru uz personal, lume nouă, cea a optzeciştilor, pântecul secolului XX, adică la
după care, prin lectură şi prin scriitori ce au debutat în jurul acelui anii’50, la o sută de arii după ce se
In ziua de 7 martie ax. Valeriu cunoaşterea altor creatori de lumi an crucial, pe care mulţi nu-1
Bârgău ar fi împlinit 58 de ani. Zic personale, să reuşesc a „comunica” recunosc. De fapt, încăpăţânat şi născuse Eminescu. 2005
august
„ar fi împlinit” deoarece viaţa i-a lumea mea cu alte lumi; între timp nesupus, nu am respectat nici acel (Printre ultimele articole
fost scurtă şi s-a dus de printre noi Ia descoperind eu că alţi nemulţumiţi „protocol” al optzeciştilor, mi-a apăru te. „ M ă rtu risirea de
nici 56 de ani împliniţi. Deşi era la o existau sub soare, nemulţumiţi care îşi plăcut, sincer, ea lumea mea să nu Credinţă literară”, voL I, Ed.
vârstă medie, viaţa dânsului a fost luaseră soarta în propriile mâini. Unii fie hotăruită de nimic şi de nimeni. Carpathia Press -2006)
destul de încercată şi el a făcut faţă muriseră de mult, alţii trăiau, mulţi au A$a am scris „Apocalipsa după
cu brio şi s-a format ca persoană cu dispărut între timp. Valeriu”. Apoi, după o experienţă
m ultă înţelepciune, eleganţă, Acesta a fost începutul. Apoi, pe care nu doresc s-o mai trăiască
bunăvoinţă, tenacitate, cu talentul „lumea mea” care începea să se vreo fiinţă, când în urma unui atac
poeziei profunde şi de mare valoare, Intersecteze cu „lumile” altora, a cerebral, dublat de infarct, am
dar pe care, din păcate, n-a dovedit început să capete autonomie; începea „murit”, prietenul meu Liviu Ioan
să o aştearnă pe hârtie în totalitate, să fie vizitată de alţii precum Ion Stoiciu a sunat să mi se aducă un
dar şi cu darul scriitorului publicist Caraion, Ion Gheorghe, Marin caiet şi un pix, şi, într-o dungă, am
şi a criticului literar. Toată viaţa lui a Preda, Mircea Ciobanu. Au fost ani scris TRATAT DESPRE MORŢI.
fost o luptă cu nedreptatea de orice în care lumea mea era des vizitată; Apoi, zilele acestea am scos
u n e o ri m ă s im ţe a m ca la prim a an to lo g ie de poezie
fel, imoralitatea, mediocritatea,
ceea ce l-a şi adus la crunta suferinţă cinematograf, unde vin oamenii să se „A LFA B ET U L ST R A N IU ” ,
şi l-a luat prematur de printre noi. refugieze într-o lume de celuloid, alta întorcându-mă la Editura „Cartea
Vorba savantului: „Luminând pe
alţii, eu ard singur”. TRATAT DESPRE MORŢI O ZI DE NEUITAT
Dar de ce m-am repetat şi am (Obrazul Tras) Ziua de 7 martie, dinainte de
spus cuvântul „era”?! Nu dragă trecerea în nefiinţă a prietenului,
Valeriu, tu ai fost, dar şi rămâi să fii Plânge, plânge, plânge poetului, prozatorului, publicistului
şi vei fi şi pe viitor printre noi, fiinţa încătuşată în sânge şi editorului, Valeriu Bârgău, cât şi
prietenii tăi şi' nu numai aşa cum te din faţă, din spate, de oriunde după, n-am s-o dau nicicând uitării.
cunoşteam, un OM de mare vinişoarele se rup, se crapă strigă: De ce? poate mă veţi întreba. Datorită
nu mai e loc opriţi decăderea faptului că ziua de 7 martie a fost ziua
OM ENIE ce ţi-ai dat toată de naştere a celui ce clocotea de
străduinţa şi silinţa pentru a fiinţei; poezie şi de o mare deschidere către
promova cultura românească, spălaţi-i faţa la lumina lumânării lumea scrisului.
pentru a ajuta pe cei umiliţi, pentru a aprinse de Obrazul Tras. La sediul redacţiei „Călăuza
aduce în sufletele celor din jur, noastră”, am fost prezent de( fiecare
Ce mică e lumea
frumosul şi liniştea, bunătatea, dată la restrânsă, dar colegiala şi
din căruciorul ce duce la Reanimare,
credinţa şi mândria de a fi român. Tu deosebita întâlnire ce ne-o oferea
meriţi eu adevărat să fi considerat această zi.
unul dintre marii români şi ar fi Steaua Ta De fiecare dată, i-am urat La
păcat să nu ai în Deva o stradă care plânge şi învie Mulţi Ani şi niciodată nu tn-am putut
să îţi poarte numele şi un bust al tău. Cu poetul Ion Gheorghe, serul fiziologic gândi la dispariţia lui Valeriu aşa
La a ta aniversare în loc de o care îl prezintă la lansarea Obrazul Tras devreme, la o vârstă care putea
primului său volum „Floarea e în preajmă însemna multe şi multe pagini de
cupă de şampanie îţi zic: „Dumne­
soarelui sau mâna de lucru”, ţine în cleşte poezie, proză şi publicistică.
zeu să te odihnească şi să te aibă în pieptul şi cerul. Acum, la acest 7 martie 2008 îmi
dreapta Sa!” Editura „Cartea Românească” exprim deplinul regret pentru
1978, la Deva...
Cu regret, medic dispariţia sa, transmiţându-i un
21 ianuarie 2005
Maria LEUCĂ îndoliat La mulţi ani! Miron ŢIC J

CALAZJZA N O A S T R A — Z ia r u l ca re se re sp e c tă ş i vă re sp e c tă I