Page 6 - Calauza_2008_931

Călăuza noastră 931 ______ ■ ______ _________ _ _ ^ _______ Pag. 6

OMUL ŞI NATURA (VII)) PĂDUREA ENTITATE ECOLOGICĂ

Pădurea este cel mai important şi din munţii Cârpaţi până la Dunăre numai ŞI ECONOMICĂ
complex ecosistem dintre formaţiile prin codri uriaşi. Pădurea dacică ocupa
vegetale datorită perenităţii şi aproape 70% din suprafaţa ţării, mult mai cu pădurea, datorită scutului ei de atmosferă, asimilând importante
caracterului său plurivalent în raport mare decât cea actuală de numai cca 26% protecţie, izvor de sănătate şi de cantităţi de bioxid de carbon, fiind
cu solul, apa, aerul, vegetaţia, fauna şi era formată din 'arborete naturale, resurse materiale şi spirituale, în acelaşi timp un important izvor
şi omul. întinderea pădurilor pe virgine, compacte, plurietajate, cu etajul spunându-se pe bună dreptate că de oxigen în aer. Pădurea îşi poate
globul terestru este de cca 4.000 superior constituit din arbori seculari cu „codru-i frate cu rom ân ul” . îndeplini funcţiile sale de protecţie
milioane hectare. Prin măsurile de dimensiuni deosebite. Munţii erau Silvicultura nu este numai o ştiinţă cu numai în cazul unui echilibru
gospodărire a acestora se urmăreşte acoperiţi eu arborete de răşinoase caracter biologic, tehnic şi economic ei natural a acestui ecosistem asigurat
producţia de masă lemnoasă, (molidişuri), pe dealuri predominau şi o ştiinţă de interes social-istoric care prin ridicarea calităţii arboretelor şi
valorificarea funcţiilor de protecţie ♦făgetele şi gorunetele iar la câmpie erau a contribuit la formarea şi dezvoltarea a unei exploatări raţionale.
fizico-socială vizând în primul rând răspândite stejeretele. Columna Traiană poporului nostru.
ameliorarea mediului ambiant. pe care acest împărat roman scrisese d m u Z
Din nefericire, mai ales în despre războaiele sale purtate contra P ă d u r e a — prrotector
ultimele două secole, datorită Daciei, reprezintă cu fidelitate situaţia f a c to r de
măririi suprafeţelor cultivate pădurilor de la începutul primului a l m e d i u l u i
agricol, dezvoltării industriei şi a mileniu, document unic şi important echilibru n a t u r a l
mijloacelor tehnice de exploatare a privind cronica forestieră. Pădurea este considerată unul
resurselor naturale, precum şi I * c l o c u l c a p i t a l e i din factorii de mediu deosebit de Este necesar ca omul să-şi
înmulţirii deosebite a populaţiei importanţi, avându-se în vedere schimbe com portam entul în
umane, în prezent pe glob, în fiecare p ă d u r i , in.tirw .src m ultiplele sale funcţii pentru raporturile sale cu natura, în special
an, sunt defrişate aproape 10 Pe locurile unde azi se află menţinerea echilibrului ecologic. cu fondul forestier, el trebuie să
milioane de hectare şi se pierd capitala ţării erau păduri întinse, A stfel, pădurile . contribuie la devină un protector al mediului
aproape 5 milioane hectare terenuri incluzând codrul Vlăsiei, legându-se de regularizarea regimului hidrologic, natural. Este de datoria actualelor
neproductive şi degradate. cele din lunca Dunării. în general, speciile prevenind eroziunea solului, generaţii de cetăţeni ai României,
Se apreciază că, consumul de arbori au rămas aceleaşi cu unele beneficiari ai servi-ciilor deosebite
mondial de lemn se ridică la cca 2,5 diferenţe: pinul de Dobrogea a dispărut iar inundaţiile şi alunecările de teren. aduse de pădure de-a lungul
miliarde mc pentru industrie (în tisa s-a rărit, în schimb au apărut specii noi Asigură un debit constant al apelor secolelor pe planul dezvoltării
primul rând cherestea) şi aproape de origine americană (salcâmul, plopul c u r g ă t o a r e şi a b a z in e lo r noastre social- economice, să
1,5 miliarde pentru lemn de loc. euroamericăn, arţarul canadian şi stejarul hidrocentralelor. Pădurile din zonele contribuie la ocrotirea fondului
înalte pot constitui „castele de apă”
Pădurea dacică ocupă roşu ). Majoritatea arborilor ce constituie pentru prevenirea efectelor secetelor, forestier prin asigurarea integrităţii
pădurile au denumiri provenind din limba
aproape 70% din frecvente în zona de câmpie, la şi dezvoltării acestuia, conservarea
latină, mai puţine, din limba dacilor
suprafaţa ţării (stejar, brad, gorun, curpen). culturile agricole. Suprafeţele structurilor naturale, ecologizarea
Pădurile situate pe teritoriul ,, Codru—i frate împădurite contribuie la ameliorarea tehnologiilor de regenerare şi
ţării noastre au avut aceeaşi soartă ca climei, menţinerea umidităţii aerului exploatare şi educare a populaţiei în
şi cele aflate pe globul terestru. în c m r o m â w M / ” favorabilă dezvoltării plantelor şi spiritul conştiinţei forestiere, pentru
preistorie, cât şi în Dacia sau Dacia Istoria pădurilor se împleteşte cu reducerii vitezei vânturilor. Pădurile a transmite generaţiilor viitoare
Romană, pădurile acopereau nu cea a neamului nostru. Poporul român, contribuie substanţial la reducerea păduri tot atât de valoroase ca cele
numai munţiişi dealurile ci şi o mare aşezatîn calea năvălirilor barbare şi a altor poluării aerului prin reţinerea moştenite de la strămoşii noştri.
parte (fin câmpie, putând să mergi ^primejdii a putut "supravieţui numai aliat particulelor line de praf toxic din TnumlA€OB-Or&ţtie

M O X I M I M I i : H U N I D O R i n i ;
FE M IN A

ÎNGRIJIREA
în frumoasa şi
fumului din mausoleul
străvechea Ţară a PĂRULUI
generalului roman
Haţegului, la Den- Longinus. P ăru l este o o g lin d ă a
suş există la ora La rândul său Ni- personalităţii femeii şi el trebuie
actuală una dintre colae Iorga consideră îngrijit cu mare atenţie pentru a-1
cele mai vechi bise­ biserica „fără pereche păstra frumos cât mai multă vreme.
rici. Atestarea do­ în toată românimea”, Mai ales dacă vopsitul repetat începe ULEI DE MĂSLINE. Are
cumentară a acestui fiind construită în sec. să-l afecteze. Pentru îngrijirea lui nu puterea de a revitaliza părul. în
monument istoric este însă nevoie să cheltuim 9
XVI. acest scop se amestecă patru linguri
este de pe la 1300. însă istoricul şi mulţime de bani pe tot felul de soluţii de uiei de măsline cu un ou întreg.
Tot documentele arheologul german ci este suficient să apelăm la ceea ce Amestecul se aplică apoi pe cap şi
arată că în anul Teodor Momsen este avem la îndemână în cămara noastră. se lasă să acţioneze timp de 20 min.
1360 preotul Dale cel dintâi care emite U R Z IC A , e ste in d ic a tă Se clăteşte bine părul cu apă
al Densuşului a ipoteza că la Densuş împotriva mătreţii şi întărirea călduţă. U leiul de m ăsline
particip at l a . 6 este vorba de o biserică rădăcinii firului de păr. In acest sens amestecat cu ou are rolul de a reface
judecată în Haţeg iar în 1775, paleocreştină iar Virgil Vătăşeanu, se pune la fiert o cană cu oţet din structura firului de păr şi a capetelor
maiorul austriac Hohenhausen istoricul de artă, presupune că biserica ar fructe, se lasă să clocotească apoi se despicate ale firului.
tipăreşte cartea „Antichităţile Da­ fi improvizaţia unui meşter local ce a toarnă peste un pumn de urzicuţe OU ŞI MIERE. Este un
ciei din Transilvania de pe vre­ ridicat un tip de biserică bizantină, cu proaspete sau urzici uscate. După 10 amestec foarte bogat în proteine,
mea când această ţară frumoasăâ ajutorul unor mijloace antice. min. lichidul se strecoară, se lasă să se care curăţă şi hrăneşte firele de păr.
fost stăpânită de romani”. El De asemenea C.C. Giurescu şi răcească, apoi se masează cu el pielea Se amestecă două gălbenuşuri de
lansează prin această lucrare ideea D.C. Giurescu afirmă că biserica datea­ capului şi se lăsă să acţioneze 15-20 ou, un albuş, zeama de la o lămâie, o
că biserica a fost mai întâi un templu ză din sec. al XIII, mai precis din 1280. min. Această operaţiune se face de linguriţă de miere şi o linguriţă de
închinat zeului Marte, templu ce s-a George B ariţiu consideră că fiecare dată înainte de spălare. ulei vegetal. Cu amestecul obţinut
păstrat în întregime. această biserică este „cel mai întreg BEREA. Constituie cea mai se masează pielea capului şi
în anul 1847 a fost lansată o altă monument din câte ne-au mai rămas în simplă modalitate de întărire a părului şuviţele de păr. Se lasă să acţioneze
ipoteză şi anume aceea că această cuprinsul Daciei.” slab şi fir subţire. Tratamentul se 15 min. apoi se spală părul cu apă
biserică ar fi fost ridicată de goţi. Biserica este pictată în anul 1443 de aplică astfel: După spălarea părului se simplă şi se clăteşte bine.
Dar cea mai importantă ipoteză estfe către Ştefan şi ucenicii săi, după cum se tamponează uşor cu prosopul şi apoi MIERE ŞI OŢET. Este un
aceea conform căreia biserica ar fi află inscripţionat sub fereastra de la S-E se* clăteşte cu bere. Pielea capului se tratament care contribuie la
fost construită în sec. IV-V fiind cea a altarului iar iconostasul din lemn a fost masează, la fel şi fiecare şuviţă în îndesirea părului. Se dizolvă o
mai veche biserică de pe teritoriul pictat la 1789 de către Popa Şimeon din parte. Datorită conţinutului de orz din linguriţă de miere în 250 ml apă
Daciei. Piteşti. De subliniat că în biserică se află bere, firele de păr se întăresc. După ce călduţă, se adaugă o linguriţă de oţet
în 1864 Aron Densuşianul opt altare romane închinate zeilor, din * dă cu bere părul nu se mâi clăteşte de mere şi cu amestecul obţinut se
pre-zintă tumul bisericii aşezat pe sec. II-III, unele dintre ele având şi astăzi deoarece alcoolul se evaporă şi părul freacă şuviţele umede şi se lasă să se
pilaş-trii ca fiind horn de evacuare a inscripţii în limba latină. nu va avea miros. usuce. MIRIAM
Sorin ALEXANDRU .

CALA.UZA. NOA.STRA. — Z ia r u l ca re se re sp e c tă ş i vă re sp e c tă !