Page 7 - Calauza_2008_967

Pag. 7 Călăuza noastră 967

DIN ISTORIA LOTERIEI

- urmare din nr. 966- Ea a reapărut în anul 1933, dar
în anul 1726 s-a înfiinţat a dispărut din nou în timpul Doi dintre membrii Asociaţiei Scriitorilor din Jud.
Loteria Naţională a Olandei, la celui de-al doilea Război Hunedoara, IOAN DAN BĂLAN şi DUMITRU
ora actuală fiind cea mai veche Mondial. GĂLĂŢAN-JIEŢ, scriitori din Petrila, au publicat
loterie naţională din lume. Dar înSUA, în loteriile private recent cărţi importante, legate de viaţa şi tradiţiile din
zona Văii Jiului. Dovedesc prin aceasta dragostea de
povestea merge mai departe şi scandalurile de corupţie erau locul în care trăiesc şi confirmă preocupări serioase, de
în 1759, regele Ludovic al XV- tot mai frecvente, astfel că în ani de zile, pentru a scoate la lumină bulgărele de aur al
lea a înfiinţat Loteria Regală cu cele din urmă aceste loterii au dar şi aici a existat o excepţie: tradiţiilor şi folclorului din zona amintită.
scopul de a finanţa construirea fost interzise prin constituţie, statul Nevada, unde în 1931 s-a Ele sunt cărţi de referinţă pentru cei ce doresc să
Academiei Militare a Franţei. în toate statele americane, cu permis înfiinţarea cazinourilor
Imediat după ea, celelalte loterii excepţia statului Lousiana. şi legalizarea pariurilor de la
franceze au fost puse în afara Loteria din Lousiana şi-a cursele de cai. N I M I C NU E S T E Î N T Â M P L Ă T O R .
legii, fondurile lor fiind folosite răspândit apoi agenţii prin Jocurile de loterie în SUA MINUNEA DE LA STRAJA, autor IOAN DAN
pentru a reduce datoriile toate marile oraşe ale celorlalte au fost reînfiinţate abia în B Ă L A N . ( E d i t u r a
statului. în acest mod regele a state americane cunoscând un 1964, în New Hampshire, Confluenţe, 2008). Cartea,
creat un monopol ce s-a mare succes. A venit însă urmat de New York în anul apărută în condiţii grafice — rm m to d m Jm ;
constituit apoi în precursorul h o t ă r â r e a C o n g r e s u l u i 1967. în cei 70 de ani jocurile deosebite, are patru
Loteriei Naţionale Franceze. American din 1894 care a de noroc au continuat totuşi să capitole, fiecare aducând în
Conducătorii Revoluţiei Fran­ suprimat orice formă de jocuri existe şi pe teritoriul american, discuţie minunile de pe
ceze au văzut însă în loterie un de noroc, pe întreg teritoriul însă se desfăşurau ilegal. Muntele Straja: • Istoria
Crucii • Biserica • Drumul
mijloc de exploatare a celor să­ Statelor Unite ale Americii. (vaurma) C r u c i i « L o c u r i
raci şi de aceea au desfiinţat-o. Interdicţia a durat 70 de arii, C-tin MANTEA
binecuvântate.- Fiecare
capitol este ilustrat cu
G A S A T O R IA IN T R A D IŢ IA L U M II
fotografii inedite, menite să
dem onstreze că într-
în întreaga lume, căsătoria, sentimentele. în acelaşi timp mireasă era oranj iar în China adevăr, nimic nu este
adică însoţirea bărbatului cu legarea inelarului cu o şi India rochia de mireasă era întâmplător în frumuseţea
fem eia lui, sim bolizează verighetă simbolizează şi de culoare roşie. în Imperiul şi minunăţia acestor locuri.
originea divină a vieţii, iar garantarea fidelităţii. Pentru Bizantin, femeile din clasele Cartea îmbogăţeşte sufletul
tradiţiile legate de sociale înstărite, purtau în ziua celui care o citeşte, deschizându-i parcă un al treilea
nuntă se înscrie în nunţii rochii din mătase roşie ochi, să vadă, ceea ce înainte nu ştia să vadă.
Autorul, poet (ha fire, simte miracolul şi-l redă cu
sfera ritualurilor ce cusută cu broderii de aur şi îndemânare de bijutier. Carte de referinţă, care ar
sacralizează viaţa. pietre preţioase. în Evul merita o difuzare mai largă măcar în judeţul
U n u l d i n t r e Mediu şi Renaştere, rochiile Hunedoara. Spre ştirea iubitorilor de munte, de
simbolurile cele mai de m ireasă erau fo a rte drumeţie şi nu numai.
vechi şi sugestive din colorate, putând fi apoi
întregul ceremonial îmbrăcate şi cu alte ocazii, MOMÂRLANII DIN VALEA JIULUI (Album
al nunţii, simbol ce însă cea mai des întâlnită e t n o g r a f i c ) ,
/reprezintă totodaţă-şi , culoare la rochiile de mireasg a u t o r i
promisiunea iubirii e ra r o ş u d e o a r e c e era D U M I T R U
G Ă L Ă Ţ A N -
e t e r n e s u n t considerată culoare de bun JIEŢ şi ISIDOR
verighetele. Forma augur pentru a aduce pe lume, C H I C E T
l o r c i r c u l a r ă copii. (Editura Autograf
s i m b o l i z e a z ă Voalul de m ireasă .are m&m). C artea
reducerea centurii origine romană, în acea vreme apărută şi ea în
magice care protejază cei doi tineri neîntâlnindu-se condiţii grafice
locurile sacre. Iar până în ziua nunţii. De aceea deosebite, are
obiceiul de a purta mireasa îşi acoperea faţa până nouă capitole:
verigheta pe inelarul încoronarea şi sigilarea la sfârşitul ceremoniei de Valea Jiului. • Cadrul geografic şi istoric • Momârlanii
• Religie, şcoli, armată, administraţie • Etnografie:
de la mâna stângă datează din uniunii dintre soţi, anticii căsătorie, pentru ca viitorul soţ cultura materială « Obiceiuri de familie • Rituri de
vrem ea E g ip tu lu i a n tic , romani schimbau între ei să nu se răzgândească în trecere • Folclor • Minimuzeul de familie de la Jieţ »
d e o arec e e g ip te n ii erau inelele. ultimul moment, la vederea Barabe şi momârlani • Umor momârlănesc • Magia
convinşi că au identificat vena T radiţia rochiei albe de chipului celei alături de care stânei. •
care, pornind de la inelarul m ir e a s ă s i m b o l i z e a z ă avea să-şi petreacă tot restul Momârlanii, adică oameni ai locului, oameni de
mâinii stângi, ajunge până la virginitatea şi puritatea. în vieţii. baştină, de vatră, „continuând tradiţiile strămoşeşti:
inimă, existând credinţa că timpul Imperiului Roman, (vaurma) creşterea animalelor şi în special a ovinelor şi a
odată cu sângele transportă şi spre exemplu, rochia de Adina PETRIŞOR bovinelor”, după cum spun autorii, oameni care şi-au
respectat mereu vechiul port, portul strămoşesc, sunt
prezenţi în acest album etnografic, cu toată istoria
tice urcă până la 800 m, existenţei lor.
C U R I O Z I T Ă Ţ I berzele până la 900 m,
; ^ , ' -i* ; — ■ 7 7 c o c o rii^ rândunelele la PIŢĂ R Ă II DIN VALEA JIU L U I, autor
• Porumbul a fost intro­ de „furnicile rezervor” ce âu 2000 m, acvilele la 3000 m. MITRU GĂLĂŢAN (Editura Confluenţe). Cartea
dus în Ţările Române, ca şi pe o b i c e i u l de a h r ă n i în regiunile m untoase aduce în atenţia cititorului folclorul obiceiurilor de
iarnă mai precis obiceiul piţărăilor, a flăcăilor
teritoriul m ii. multor ţări suplimentar pe unii membri condorii şi vulturii zboară la colindători, îmbrăcaţi în , costume tradiţionale
europene, de către turci. De ai furnicarului, cu mari o înălţime de 7000 m. momârlăneşti. Ei aduc în viaţa satului, la sărbătorile
aceea şi astăzi, în Italia po­ cantităţi de miere, pe care o . • în America de Nord de i a r n ă , f r u m u s e ţ e a
rumbul se humeşte gran- d e p o z i t e a z ă în t rupul există Işa-num itul „urs colindelor în grup. Aceste
turco, adică „grâu turcesc”. acestora. A poi, când o spălător” care are o coadă colinde sunt cu totul diferite
• Dacă albinele ar furnică are nevoie de hrană, lungă de 25 cm şi care îşi de alte colinde, iar flăcăii
dispărea, n-ar mai putea fi se alimentează de la fumica- spală hrana înainte de a o defilează cu steaguri frumos
posibilă existenţa a 100 000 depozit. consuma. î m p o d o b i t e , pr i n faţa
de specii de plante care sunt • • Păsările călătoare, • în Munţii Anzi, cea întregului sat, în Ajunul
Crăciunului. Tinerii piţărăi nu
direct legate de polenizarea pentru a traversa Marea Me- m ai m are păsăre este sunt persoane oarecare ci sunt
făcută Cu ajutorul harnicelor diterană, trebuie să parcurgă condorul. Aripile sale, la fruntea satului”, ducând an
albine. 600 - 700 km fără escală, deschidere, pot ajunge la o de an această tradiţie unică,
* Există o specie de înălţim ea zborului însă dimensiune de până la 3 m. mai departe şi mai departe,
sub numele diferă. Astfel, raţele sălba- Nieu PANAITE spre nemurire. ^
M M i i ......—— — ..... «fW*, v 1

C A L A .U Z A . IW C A S T R A — Z i a r u l c a r e s e r e s p e c tă ş i v ă r e s p e c tă !