Page 2 - Calauza_2009_988

Călăuza noastră 988 Pag. 2

VÂNTUL MARTOR nelor educatoare, copiii iau contact

ŞI PLOAIA- cu diferite desene, cu diferite poze
şi mai ales cu literele alfabetului.
LUCRĂTORI LA Cine se gândeşte Aici, învaţă primele poezii cu arici
pogonici sau cu zdreanţă cel cu
SALUBRITATEA la oamenii ochii de faianţă (cum se întâmpla
de vârsta a IlI-a ? pe vremea subsemnatului) şi alte
ORAŞULUI reguli de comportament necesare
Omul, atâta timp cât este ca pentru mai târziu. Urmează altă
De multă vreme Deva nu a mai făptură pe pământ, îşi dovedeşte etapă a vieţii copilului aceea de
întâmpinat primăvara cu atâta existenţa prin cateva etape ale vie­ elev de clasa I, când îşi cunoaşte
mizerie. în plin centru gardurile vii, ţii. Prima etapă este atunci când se primii colegi şi când se obişnuieşte
sălbăticite, au devenit ' „discrete” naşte, când vine pe lume şi când, cu primele obligaţii de a-şi face te­
gropi de gunoi. Unele deja dau în deschide privirile de bebeluş şi dă mele pentru a doua zi şi a ridica do- uitând că, aceştia i-au ajutat să
putrefacţie şi încep a mirosi prima oară de lumină. De lumină, uă degete pentru a da răspuns la facă primii paşi în viaţă. In acest
pestilenţial. Cum pestilenţial miros omul are nevoie toată viaţa şi întrebările Doamnei învăţătoare. caz, pentru cei care ajung în
toate gangurile devenite, ca în Clujul aceasta, îl poate duce departe, către Copilăria trece repede şi se ajunge astfel de situaţii deose-bite, locul
Caritasului, bude comune. Normal, anii senectuţii. Apoi, copilul din în adolescenţă, când fiecare se pentru restul zilelor esţe căminul
într-un oraş cu uii singur veceu scutece vede în felul lui, ce se în­ gândeşte să-şi facă o meserie, o de bătrâni, care, le poate oferi,
public... Doar vântul şi ploile îşi mai tâmplă în jurul lui, deşi, prea multe profesie. Am spus: fiecare, dar, în cât de cât o ospita-litate
fac datoria. Lucrătorii din salubritate? lucruri nu poate înţelege. Puţin mai aceste momente, sunt destui copii apropiată de cea care au avut-o
Asistaţii? Să fim serioşi! Ici, colo, în târziu, copilul îşi încearcă primele care nu se gândesc să-şi pregăteas- cândva. Aceste asemenea
dorul lelii, mai învârte câte unul intenţii de a face ceva cu propriile că viitorul aşa cum trebuie. Rând cămine pentru îngrijirea persoa- I
măturoiul; ceilalţi păzesc cele patru sale puteri şi ale părinţilor săi: să pe rând, în viaţă, vin alte etape şi nelor de vârsta a IlI-a sunt în
laturi la intrarea în piaţă şi şoptesc pe parcurgă primii paşi, când nu-i alte obligaţii: căsătoria care în- judeţ, unul fiind la Brănişca, care
sub largi pălării horthiste şi colorate sunt străine şi primele căzături, pri­ seamnă întemeierea unei familii, s-a mutat într-o locaţie nouă. Şi
fuste: ţigări vindem, ciorapi vindem, mele nereuşite din viaţa sa. Dar, uneori alături de părinţi, alteori, totuşi, aceste unităţi nu sunt şufi-
plăceri vindem, mâncaţi-aş... La totul se termină cu bine şi ce bucu­ separat. De aici înainte pentru ciente în judeţul nostru, fiindcă,
ultima chemare răspund comunitarii rie mai mare pentru părinţi, când fiecare grijile devin proprii şi numărul celor aflaţi în situaţii de
(poliţiştii, nu câinii) cărora prin copilul lor, merge pe propriile pi­ răspunderea devine din ce în ce mai a nu mai avea casă şi masă, se în-
pregătire şi năravuri le-ar sta bine la cioare. Şi ce bucurie mai mare şi mare şi anii se adună precum boa- mulţeşte de la o zi la alta. Deu-
măturoi. mai dulce poate fi, când micul bele de strugure pe ciorchine. Ne năzi, discutam cu preotul Dumi-
Bine, bine, dar unde ne sunt edilii, omuleţ, rosteşte primele cuvinte: trezim intraţi în vârsta a IlI-a a tru de la Dobra care era interesat
primarii, viceprimarii şi viceversa? mama fiind, de fiecare dată cuvân­ vieţii, când bucuria cea mare este să înfiinţeze un astfel de cămin,
Prin birouri, prin străinătăţun, la tul rostit. Urmează copilăria ade­ pentru nepoţi şi poate, pentru mici dar, fără un sprijin din partea pri-
afaceri. S-au văzut cu sacii puşi în vărată şi care nu se uită uşor. Pe la îndeletniciri prin curte şi prin măriei şi a altor instituţii, este
căruţă,- doldora de voturi, şi-i doare-n trei patru ani, încep primele griji şi grădina casei. Dar, nu pentru toţi convins că nu are nici o şansă,
... Măcar o zi de-ar munci-şi ei pe primele semne cu care se obişnu­ există astfel de îndeletniciri. Unii, Cine oare se va gândi la oamenii
brânci şi pe coate! Unde e Mircia ieşte copilul, obişnuinţa cu grădi­ au parte la bătrâneţe de respingerea de vârsta a ni-a pentru a le asi-
atoatefăcătorul, care-a păcălit niţa şi cu primele lecţii de viaţă şi copiilor, care nu doresc să rămână gura aceste locaţii de bună îngri-
boborul? Când ici, când colo, numai de educaţie. Aici, prin grija doam­ să-i îngrijeasacă şi să-i ocrotească, jire Şi de bună ospitalitate?
acolo, în primărie nu poate să fie. Unii ___________________ ______ ■______________ Miron ŢIQS
zic că s-a zidit în Cetate, alţii, c-ar mai
rătăci prin State, c-o fi-n Peştera la casele oamenilor, speriind copiii Combinatul Siderurgic din
Muierii pregătind marşul tăcerii; alţii Stâlpul şi bătrânii într-un joc nebunesc de-a Hunedoara, iar acum s-a dat ca
la DNA. Ba, îl auzii pe unul cum că i-a hoţii şi vardiştii Numai că vardiştii mare specialist la finanţe. Dacă
răpit „păunul” într-o noapte, pe furiş, sunt mai „oţi” decât cei pe care îi am face un calcul, am descoperi
şi fac scalda în Cinciş. infamiei hăituicsc în miez de noapte, îi că aceste instituţii bugetivore aduc
Lăsând gluma la o parte, ne arestează şi le zornăie pe sub nas mai mult pagube în buzunarul
întoarcem la Cetate. Anul acesta ar fi cătuşele, pe care ar trebui să le contribuabilului decât foloase.
trebuit să fie sărbătorită la împlinirea Confuzie totală în societatea poarte mulţi dintre ei. Presa, care ne Adversităţile politice primează
a 750 de ani de când strămoşii românească după înlocuirea dezvăluie zilnic episoadele de asupra siguranţei cetăţeanului,
vrednici i-au pus temelie, printr-un dictaturii proletariatului cu cea a teroare şi abuzuri, traficul de astfel că Justiţia se ocupă doar de
proiect care să comemoreze şi 225 de concubinilor uninominali. După influenţă, găinăriile mărunte de termopane, politicieni guralivi şi -
ani de la martirizarea celor 86 de formele clasice de trecere în luare de ciubuc şi mită în stradă, în incomozi, fotbalişti şi alte
răsculaţi ai lui Horea, decapitaţi la eternitate ca; bătaia cu pietre, baruri, în locuri ferite de ochii lumii categorii de „vinovaţi”, care nu
poalele ei; tot acum se împlinesc 50 sp ân zu rarea, d ecap itarea, ori la birourile în care se fabrică aduc prejudicii bugetului, ci
de ani de la ctitoria teatrului devean. otrăvirea, arderea pe rug, scaunul acte, carnete de conducere auto, încurcă doar interesele unor
Ce face Mircia, ce fac popa şi Oncia?! electric şi injecţia letală, înalta cărţi de identitate false, paşapoarte, iniţiaţi. Cum este vorba de afaceri
Iau dâci şi bagă-acia, că asta li-i Poartă de la Cotroceni a dat bilet de rechizitorii, sentinţe şi alte dubioase cu terenuri, case,
meseria. Fac ce ştiu: mare spectacol voie la vânătoarea cu mascaţi. Ea documente oficiale, este pusă la energie, privatizări frauduloase şi
mare cu Bony M şi artificii ca la oferă un spectacol gratuit pentru stâlpul imfamiei şi tratată cu dispreţ
nunţile ţigăneşti. Mai pun de câte-o prostim e şi dâ satisfacţie de înşişi cei care ar avea datoria alte asemenea aranjamente, se
panglică tricoloră la o intersecţie, gunoaielor aduse la suprafaţă în constituţională s-o apere ca pe un face tăcere, se dau telefoanele de
pregătesc, în locul păunului, rigoare, se practică traficul de
sacrificat de Paşte, cucoşul din primii douăzeci de ani din bun câştigat la revoluţie. Nu mai influenţă la cei mai înalt nivel şi se
„Punguţa cu doi bani”, mai încropesc p ro fe ţiile O raco lu lu i din vorbim de magistraţii slugarnici, aruncă gunoiul sub preş. Trist este
câte o colibă prin parcuri să aibă unde Dămăroaia, ars şi el în crematoriu care fac legea la comandă politică, faptul că însuşi preşedintele, care
şi lăsat moştenire posterităţii într-o privând de libertate şi de drepturi şi-a căpătuit pc multe generaţii
să facă politică pensionarii şi
gigibecalii... Vremea trece, poporul urnă funerară. Mascaţii noştri, cetăţeni, pentru care România neamurile şi grupul de interese, în
uită, prostimea iartă şi iarăşi ne va costumaţi în ciocli, sunt dotaţi cu plăteşte amenzi usturătoare dictate mod pervers, pune presa la stâlpul
chema Mircia la vot, dacă nu cumva sirene, cătuşe, pulaue. junghere, de instanţele europene şi infamiei . Se apropie însă 0
se adevereşte zvonul cu DNA. grenade lacrimogene, tunuri de despăgubiri pc măsură, persoanelor scadenţa, se vor termina şi
Cum rămâne cu aspectul şi. apă, şi alte unelte primitive âe to r prejudiciate. Numai că nota de plată urzicile, iar Criza va rezolva toate
curăţenia oraşului? Poate dă natura tură d e mo c r a t ic ă. Ei dau o este achitată din birurile puse pe e z i t ă r i l e , l a ş i t ă ţ i l e şi
ploaie şi Băsescu... vânturi. nouă dinam ică vieţii prin spinarea tuturor de către ministrul complicităţile. Străduiţi-vă să
GligorHAŞA spectacole televizate, pe străzi şi pe banilor publici, care a pus pe butuci supravieţuiţi până atunci!
(Pamflet) __________ Viorel CRĂCIUN

CALAlZJZA. NOASTRA — Ziarul care se respectă şi va respectă!