Page 5 - Calauza_2009_988

Pag. 5 __________________ Călăuza noastră 988

SĂ-I ÎMBRĂCĂM PE CEI GOI
ŢARĂ, ŢARĂ... B IA T Ă Ţ A R Ă !
Există în orice societate, chiar şi
MILOŞI ŞI PĂGUBOŞI în statele cu un standard de viaţă
foarte ridicat, un segment de
Popor aşezat la răscruce de populaţie defavorizată, acei
vânturi şi bortă de continente,
bieţi românii s-au prăpădit dezmoşteniţi ai soartei care nu au
mereu de grija altora. Cum se avut pe deschiderea (scurtă) a vieţii
întâmpla unei seminţii o lor, nu o casă proprie dar nici măcar
nenorocire, cum deschideam ideea clară a ceea ce ar însemna un
largi porţile ţării şi ale sufletului, cămin adevărat. Uri loc cât de cât
ca o mama dolores. Au fost în stabil în care să se retragă la ceas de
Europa câteva progromuri de restrişte.
exterminare a evreilor din Nu este o ruşine (!) nici măcar
Spania până în Rusia: noi i-am pentru aroganţa Franţei, nici pentru
primit cu braţele deschise. Drept prestigiul Coroanei Marii Britanii şi
răsplată am pierdut fetii din nici pentru „Visul American”! Să nu cu puţinul primit, apar tot mai frecvent,
trupul ţării la Pacea de la Berlin, GligorHAŞA mai vorbim despre marea crimă maşini de la cele mai modeste până la
că, mi-ţi crede ori nu, neamul socială din Europa Răsăriteană, unde mărci cu reputaţie, din care coboară
ăsta a tulburat mereu lumea şi nu dulcea limbă românească,
are în vocabular cuvântul rămăşiţele fraţilor de peste Prut, hrana acestor nefericiţi se rezumă, în nonşalant o altă clasă de „burghezi”
recunoştinţă. A fost să fie în care se joacă de-a „uite ţara. nu e mare parte, la resturile mizere din păduchioşi, sfidători şi obraznici care,
1914 marele progrom de ţara”, vor mila noastră. Noi le coşurile cu gunoi, la cerşit, ori trec peste rândul format şi în scurt timp,
exterminare a armenilor de către şcolăin odraslele, ci ne înjură pe printr-o înfometare sistematică şi ies cu sarsanalele încărcate şi, fără să
turci; englezilor şi românilor le-a aiurea, drept răsplată. Cine sunt ei? degenerescentă, care nu de puţine ori privească spre cei umili, înfundă
fost milă. Numai că fiii Urmaşii lui Ştefan, fraţii lui duce la acte disperate. portbagajele. Pornesc cu un demaraj
Albionului i-a încărcat pe Eminescu?! Da, de unde! Aceia, Şi totuşi; au existat mai peste tot scurt şi dispar în necunoscut,
supravieţuitori pe vapoare şi i-a cinstită fie-le amintirea, au putrezit în lume, aşa-zisele, Cantine pentru Desigur, până şi în această situaţie,
deversat la noi. Recunoştinţă azi. prin gulaguri, prin Siberii. Cei de Săraci care, pe timpul lui Ceauşescu, de aşa-zisă ajutorare,,,legiuitorii” au
după vreo sută de ani trecuţi, de azi, voroninii, sunt uzbeci, ceceni, se numeau, ceva mai la modul avut grijă să lase lacune legislative, aşa
când seminţia lor prosperă, cazaci, ucrainieri. Ceilalţi, chiar tovărăşesc, Cantine Populare, unde încât să nu fie un barem fix, neechivoc,
cuprinsă de morbul uitării?! Sunt români de-or fi, ştiu doar cei rămaşi dincolo de calculul privind gradul de sărăcie al acelora care
armenii printre cei trei mari moldovinească, nu au după ce-şi dreptului lâ demnitate, găseau o ar fi îndreptăţiţi la acest beneficiu
bancheri al lumii, uituci ca evreii face treaba, aia, dar sunt măreţi
şi de încredere, ca grecii. Cât nevoie mare. Milă frăţească? De la masă caldă, o dată pe zi, un prânz social. Şi pentru că bunul simţ lipseşte
despre ţigani, ce să vă mai spun? mine unul, ba. Da, mila faţă de ora, care-i trecea peste dezastrul zilei, din comportamentul trândavilor, a
I-am scos cândva din neagra faţă de semen. Nu lie ajunge că până la somnul nopţii cu mari „învârtiţilor” mărunţi ori mai mari,
robie a otomanilor, i-am primit Bucureşâul, capitala, a devenit cuptoare, pe vetrele cărora se coceau sunt zilnic oameni lipsiţi de porţia
din Ungaria, P o lo n ia , creuzetul seminţiilor proaste, unde. pâini albe, pufoase, din al căror abur aceea de mâncare şi cu copiii de mână
Iugoslavia. Ucraina, după al corcirea e fenomen, iar se înălţau sfinţii unor scripturi încă pleacă spre case cu capul în pământ
Doilea Război, cu sutele de mii; Parlamentul Turnul babei?! nescrise. cum se întâmplă adesea în Sectorul 5
s-au înmulţit ca la sânul lui Tinereţea mea la şcolile Blajului a Cum România zilelor noastre Bucureşti,
Avram, s-au nărăvit şi fudulit stat sub cumpăna unor dascăli este împărţită în două jumătăţi Cei care fac pe responsabilii,
încât se vor rromi ca să-i facă de obtuzi, cu diplome măsluite şi sociale, disproporţionate şi întrebaţi despre astfel de situaţii
minune în lume pe români. misiuni de-ale securităţii, de antagonice, adică o „elită”, o anormale, te privesc consternaţi: te
Seminţii rătăcite pe la noi, că, origine basarabeano-bucovineană,
vezi Doamne, aici e Pământul în vreme ce marii dascăli erau la minoritate putred de bogată şi înfruntă şi, cu oarecare dispreţ, îţi
Făgăduit - numărabile pe degete, Canal, la Gherla, la Aiud, la Sighet, lacomă, formată mai cu seamă din răspund simplu. „ Io nu cercetez actele,
precum rutenii, să zicem, sunt „năşiţi" tocmai de aceia pentru clasa politică, urmată de acoliţii nu fac poliţie, ai înţeleles!?!” De unde
reprezentate în parlament, ne fac care, mai ieri, făceam pod de flori acesteia, aceia care s-au „aranjat” ştii dumneata că nu au dreptul să
sau ne spurcă legile. Mai de peste Prut. Recurs la memoria!... m a te r ia lic e ş te p rin f u r t, trăiască şi aceia care vin cu maşini!?!
curând, după ce se greţăluiră de G. HAŞA dezmoştenirea celor lipsiţi de Am văzut oameni venind la
, v*l>° * r- ^ o ~ ^ apărarea legii, prin crimă şi destituiri pichetat, grevişti, care veneau cu
judecătoreşti, adică un procent infim maşini, chiar maşini luxoase, dar
de circa 10% din totalul celor 22 de respectivii munceau permanent, erau în
m ilio a n e de s ă ra c i, p rin conflict cu patronatele, cu marile
„bunăvoinţa” guvernanţilor, s-au Corporaţii, cu Giganţii, cum ar fi CON
creat mai multe centre eu Cantine ED ISO N , FORD, GENERAL
pentru Săraci. MOTOR, ş.a., oamenii revendicau o
Sărăcia nu este o ruşine pentru răsplată justă, promisă şi neonorată de
cel care o suportă. Este o nenorocire! cei de mai sus, aşadar nu se punea
Este însă un blam, o palmă întrebarea de ce nu veneau desculţi. Ei
usturătoare pe obrazul acelora pentru apărau nişte principii, drepturile lor
care viaţa înseamnă doar splendoare stipulate, prin contracte, nu veneau la
şi lux, desfrâu şi petreceri orgiace pe cerşit din mila altora şi, mai mult, nu
iahturi şi prin paradisuri. fiscale, toate furau din raţia unor înflămânziţi
organizate prin spolierea marei sistematic. Suntem în Săptămâna
majorităţi scoase în afara legii, pe Mare, Săptămâna Patimilor, când unii,
care o sfidează prin lipsa totală de cei care îşi permit totul nu ne sunt
solidaritate şi de compasiune. - aproape pentru că nu împărtăşesc cu
Doream de fapt să aducem la noi desfrâurile lor, aşa cum noi nu
cunoştinţa semenilor noştri , că şi în împărtăşim cu ei o credinţă milenară, în
astfel de condiţii, în situaţia în care o mijlocul căreia le este puţin mai cald şi
parte a năpăstuiţilor ajung să înfriguraţilor din raţia cărora nişte
primească o raţie de mâncare la necredincioşi fură sistematic. Oare
cantinele existente, acolo de unde când îi vom îmbrăca pe cei goi!?
nefericiţii pleacă oarecum resemnaţi Ovidiu.vasilescu.macin@gmail.com

CATALIZA NOASTRA ul care se respectă şi vă respectă!