Page 2 - Calauza_2009_993

Călăuza noastră 993
Am luat lumină, lumina
înţelepciunii şi am înconjurat
biserica înfiorat de patimile
Mântuitorului, osândit la cea
mai barbară pedeapsă, depăşită
mai târziu numai de tragerea pe
roată. Vina lui Iisus a fost
tălmăcirea decalogului pe
înţelesul oamenilor ca să poată
clădi pe el, ca fundament, o lume
mai dreaptă. Cei ce-şi pierdeau
privilegiile şi puterea au pus la
cale prima manipulare din
istorie a gloatei şi au acoperit
crima lui Baraba prin răstignirea
celui mai bun dintre pământeni.
Mulţi sărută icoane şi fac
cruci cu gândul la averea
proprie. Nu zic „Dă-le, Doamne
şi lor traiul rău al celor oropsiţi"
pentru că am moştenit de lâ evla­
vioasa mea mama Chie ruga
„Du-Doamne răul pe pustii"
(nu-1 da altcuiva). Evit, totuşi
„să ne rugăm pentru sănătatea
mai marilor satelor şi oraşelor şi
pentru sănătatea conducătorilor
noştri" pentru că dacă unii mai
trăiesc mult în opulenţă, murim
noi. Sar şi pasajul „şi ne iartă
nouă datoriile noastre (Noul
Test. - Matei) pentru că nu ni le ,
iartă nimeni, dimpotrivă, cresc.
Nu întorc şi eelâlat obraz şi nu
iert pe mulţi. Au ieşit din
catacombele în care au stat o
vreme gheunoaia şi gheunoiul
de bloc, care ştiu şi de câte ori
tragi apa şi delatorii de profesie
din cauza cărora unii şi-au lăsat
oasele prin taigaua siberiană sau
în cimitirele fără cruci de la
Şighet, Aiud sau Gherla. Toţi, şi
atunci şi acum, îşi ascund
laşitatea în spatele anonimelor.
Mi-e milă de cel ce se vrea
liber pentru că plânge copilul,
soţia este însărcinată şi moare
mă-sa (la care nu s-a gândit
înainte), dar zic strămoşeşte
„Decât să moară mama mea, mai
bine să moară mă-sa". Nu iert
nici pe hoherii care ne amintesc *
cu orice prilej (cu bastoane!);
„Când ne sunt ameninţate
scaunul şi oblăduirea (cine le-a
c e ru t-o ? )/ D eop o triv ă-s
vinovate gândul şi înfăptuirea”.
Iartă-m â Doamne, am
încercat să mă schimb şi să-mi
iubesc aproapele, dar pe unii,
numai pentru că sunt bipezi,
chiar nu pot!
Ion HERDEA
CA.LA. UZA NOA.STRA. — Z iarul care se respectă şi vă respectăi!
M A R T O R Doamnă şi mă consider că sunt
fericită şi viaţa nu-qri este
în această etapă a computerului1 complicată^ fiindcă, n-am dorit să
stau şi mă întreb dacă scrisorile de mi-o complic. Poate, râdeţi de ce
I altădată, atât de îndrăgite şi atât dej vă spun, dar, sincer, nu vă mint şi
mult simţite în suflet mai au vreo
nu exagerez cu nimic, că vă scriu că
valoare şi dacă mai sunt la modă?
sunt fericită. Chiar şi pentru viitor
Cele câteva scrisori primite j
eu cred că voi fi fericită. Poate să vă
acurti la mijloc de anotimp de floare j
şi de iarbă nouă, de la o tânără1 întrebaţi de ce sunt aşa de sigură
; adolescentă şi o tânără doamnă, mă când scriu aceste lucruri? Scriu şi
fac să cred că frumuseţea cuvântului cred că voi fi fericită, din faptul că
pus în scrisori, chiar fără parfum de i eu trăiesc cu picioarele pe pământ
roze, au rămas la fel de vii, la fel de şi cu capul pe umeri. Nu mă simt
adorate şi bine primite. învăluită de nori şi nici de de ce să-mi pătez fericirea? Eu am j
Supun atenţiei şi judecăţii dvs ! întâmplări murdare. Eu sunt în un soţ bun la care ţin şi pe eare-1
aceste mărturii de plinătate a'j stare să judec şi să gândesc iubesc, încât nu e loc pentru
sufletului. întotdeauna corect, fără fantezii şi altcineva. Dacă vă scriu şi câteva
alte aiureli. Am fost o adolescentă amănunte mai intime, sper să vă
S criso ri frumoasă, cum au fost atâtea alte
Vă iubesc poemele fete. Acum sunt o tânără Doamnă cadă la fel de bine. Mie, îmi place
Nu am pus nici măcar o picătură frumoasă şi graţioasă, aşa cum sunt să mă plimb desculţă prin iarbă şi
de briantină, peste filele acestei atâtea alte tinere Doamne. Nu sunt chiar să mă simt îmbrăţişată pe
scrisori. Am aşezat, doar, starea de străină de gesturile atâtor bărbaţi, iarbă. Mă simt bine când stau
goală sub duş şi când soţul meu
bucurie şi de sinceritate a mânaţi de aventură şi de clipe îmi dăruieşte, zilnic, o floare.
cuvintelor mele. nebuneşti. Nu sunt străină de nimic Floarea zâmbetului şi a sărutului.
întâi de toate, pentru ziua Dvs. ce este în jurul meu, de fapt, în
Cu soţul meu, ne-am făcut un
de naştere, 22 Mai, vă spun un cald preajma mea, nu se întâmplă decât legământ şi-l ducem cu sfinţenie
„La mulţi ani”. ' lucruri frumoase şi demne de trăit. către o altă zi. Fiecare dimineaţă
Mă justific, încă de la început, Eu le trăiesc din plin şi mi le doresc pentru noi, este perpetuarea
de ce vă scriu. Motivul principal statornice şi apropiate toată viaţa. fericirii. A iubirii de care ne
este că-mi plac poemele din Am un suflet bun şi nu unul simţim, să investim totul. Ne
volumele publicate, cât şi proza pe căutător de nebunii, de lucruri dorim copii şi sigur, îi vom ave(
care o scrieţi. Pe volumul Planeta neplăcute şi greu de digerat. Eu ştiu Ne dorim să botezăm cel puţin tre,
iubirii, mi-aţi oferit un autograf de să-mi ţin în frâu sentimentele şi nu bebeluşi şi să fim naşi la câtevr
mare frumuseţe. Dar, despre scrisul le pot vinde nimănui. Am această tinere familii. E o datorie şi c
Dvs.voi reveni spre finalul scrisorii. obligaţie sufletească, îmi aparţine împlinire sufletească, acest fad
Vă scriu şi despre mine câteva şi nu o voi înstrăina vreodată. Cum creştinesc, este rugăciune
lucruri, sper să le citiţi cu toată să mă furişez în maşina cuiva sau în
bucuria. Aşadar, sunt o tânără casa unui Casanova? De ce să-i vieţilor noastre.
Miron ŢIC
ecumenic, unde se spală păcatele cărora le-a trecut sorocul din cins
vechi ca să facă loc celor noi şi ştie ce decepţie sentimentală cv
nevinovate. Altele se mulţumesc cu pentru că au dat prea mult din ari
o echitaţie sănătoasă pe greabăn, ori tânără, exersând îmbrăcatul ii
'Motto: Râde ciob de oală spartă o aventură nucleară în costum de dezbrăcatul pe la concursurile ir
Le-a pus Dumnezeu mânu în Dulcinee în ci/mc de cauciuc şi miss, la paradele de echitaţit
cap unor femei uşti cu soţ ori fără cască portocalie, care aţâţă simţurile defilarea în buestru, sau *a
soţ, aduse în politică pe post de adormite. Că o centrală atomică nu primadone în devenire. Grija lo.
secretare de budoar, animatoare ori funcţionează Iară un brânci ori un este să aţâţe pornirile primitive şi
amante oficiale, ca să nu aibă impuls iniţial. Aşa a creat Dumnezeu să arate bine pentru a fi dorite. Ele
familiştii timpi morţi la capitolul lumea asta şi cealaltă, care îi rămâne nU au prejudecăţi în materie de
„necesităţi fiziologice” în progra­ în Anal omului. Probabil că lucrurile relaţii nepotrivite, pentru că le
mul naţional „să trăim bine"! Ele sunt satisfăcătoare din orice direcţie potrivesc ele. Gloria lor este
sunt schimbate precum cămăşile, şi punct de vedere am privi efemeră şi durează atâta vreme cât
loco, în deplasare naţională ori problema; masculii liniştiţi că nu îşi menţin nurii la standarde
externă, mai ales că şi pe teren mai Sunt nevoiţi să alerge după europene, îşi mai păstrează
neutru se petrec nebunii importante' potcoave de cai morţi pe timpul cât valoarea de întrebuinţare şi
cu eşarfe, căciuliţe, cravate, au fost vitregiţi de graţiile găinuşei dobândesc noi valenţe când sunt
tricouri, insigne ş.a.m.d . Când este . lor din cuib, care acum ţine loc de bine tencuite, pomădate, îmbăiate,
instalat Jupâfi Dumitrache în vreo tată şi de mamă. femeile satisfăcute lustruite şi însiropate. Când şi-au
dregătorie, vine şi cârdul gălăgios şi ele că şi-au dezlegat picioarele şi ieşit din uzul lor natural devin
de însoţitoare de bord, din care este au scăpat de condiţia rigidă unelte de manipulare şi lucrează
aleasă regina balului ori Miss s u b a l t e r n ă , d o b â n d i n d u - ş i profesional cu gura. mai ales în
Piranda sau cum s-o numi, care va recunoaşterea publică a valorii lor de campanii. Aşa se face că pe urr!i îi
avea sarcina să conducă haremul şi întrebuinţare, aşa cum ne învaţă califică prostănaci, ignorând
să dicteze locul şi rolul cuvenit Marx în Capitalul. Ele au devenit propriile păcate şi nebunii ale
fiecăreia în distribuţie. Cele mai depozitarele tuturor capitalurilor în 'trecutului şi prezentului. Râde oală
multe sunt bătute în cuie, pe termen economia de piaţă, iar cine este mai spartă de bietul ciob! Putera lor
de un mandat, ca secretare; una cu iute de picior apucă bucăţica cea mai efemeră este lipsită de orice "glorie,
telefoanele, alta cu agenda zilei ori bună. Alţii, ntai norocoşi, saltă chiar concluzie la care ajunge scriitorul
cu sculatul de dimineaţă, cafeaua, la o darabă de doi metri, pentru că de origine australiană Frank Hardy.
licorile energi/ante, primirile şi alte ştacheta a fost mereu ridicată de când în romanul „Putere fără Glorie”. în,. -
aspecte vitale ale titularilor de cu paradele de modă şi concursurile care ne prezintă profilul",
portofele doldora pe.timp de zi'şi de de defilare în chiloţi, diagonală şt parvenitului. Doamne, ocroteşte-i
noapte. Cele mai credincioase sunt coroniţă. Sigur, cele mai căutate sunt pe români!
chemate Ia spovedanie prin turismul văduvele prin div orţ şi domnişoarele Viorel CRĂCIUN Jj