Page 10 - Campul_1923_10_19
P. 10

C Â M P U L       57
       turcească cu strune de salină)  în cât nici un Ţărigrădean
       nu  putea zice  bine  ca dânsul şi Agii  îl  poftiau  la ospeţe
       Ipentru  zicături  şi  cu  toţi  era  prieten.  Şi  astfel  ajunse
       prieten  şi  cu  Daul  Ismail  Efendi,  omul  de  încredere  şi
       reprezentantul la Poartă — capuchehaiaua.  Hanului Tă­
       tarilor,  care  de  multe  ori  mergea  la  gazda  lui  Dumi-
       traşcu Beizadea,  bucuros să asculte muzică,
        Pricepând aşa de bine muzica orientală, tânărul bei din
       Bogdania  a  încercat s’o  fixeze  printr’un  sistem propriu
       de notare, întrebuinţând literele alfabetului arab. A scris
       şi o carte  de  teorie  musicală pe care  a închinat-o  Sulta­
       nului Achmed al III-lea.
          Venind  în  1691  lângă  bătrânul  său  tată,  a  rămas
       fratele său Artioch ca  zălog pe lângă Sultan-  Şi  când
       în  1693  a  murit  bătrânul  Domn,  lui Dimitrie  Cantemir,
       socotit ca omul cel  mai credincios al Sultanului, i s’a în­
       credinţat  tronul  Moldovei  şi  el  a  fost  uns  ca  Domn  de
       doi Patriarhi- Domnia lui a fost de scurtă durată :  de la
       29 Martie până la 18 Aprilie 1693- A fost înlocuit cu Con­
       stantin Duca-
          S’a  înapoiat  la  Constantinopol  ca  „mazil“ .  Cunos­
       când  limbile  persană,  arăbească  şi  turceasc,  latinească,
       grecească şi fireşte şi pe cea românească, precum şi alte
       vre-o  cinci  limbi,  cunoscând  şi  obiceiurile  musulmanilor
       şi-a atras iubirea tuturor şi  servia de  podoabă Societă­
       ţilor de oameni  învăţaţi.
          Pe  la  sfârşitul  anului  1710,  Turcii  se  pregătiau  să
       intre  în  luptă  cu  Ruşii.  Şi  atunci  iarăşi  s’au  gândit  să
       pună pe Dimitrie Cantemir ca Domn al Moldovei, fiindcă
       era  şi  om  de  încredere  şi  iscusit  în  ale  răsboiului.  Abia
       ajuns  la Iaşi  a  primit  astfel  de  porunci,  că nu  le  putea
       aduce  la  îndeplinire.  S’a  gândit  deci  să  scape  ţara  de
       jugul turcesc şi a făcut  legământ cu  Ruşii.
          Dar  Ruşii  au  fost  încercuiţi  la  Stelineşti  pe  Prut,
       bătuţi  şi  nevoiţi  să  încheie  o  pace  ruşinoasă  cu  Turcii,
       cari cereau neapărat  pe Cantemir să-l omoare- Acesta cu
       câteva mii de boieri şi ostaşi rămaşi credincioşi au fost ne
       voiţi să treacă in Rusia.  „Mai bine las Turcilor tot pămân­
       tul până la Kursk — jumătatea drumului dintre Moldova
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15