Page 7 - Campul_1923_10_19
P. 7

C Â M P U L        55
          cu  gunoiul  de  grajd,  care,  nu  numai  că  dă  pământului
          toate  substanţele  hrănitoare,  de  care  plantele  au  nevoie,
          dar,  schimbă  simţitor şi  însuşirile fizice  ale pământului,
          făcând pe cele argiloase mai  înfoiate şi  pe cele nisipoase
          mai  consistente.
             Ingraşămintele vegetale sunt toate resturile de plante
          care rămân pe loc : frunze de varză,  de ardei, etc. Se mai
          numesc şi  îngrăşăminte verzi,  când se  îngroapă in  stare
          verde,  cum  sunt  mazărea,  măzărichea,  lupinul,  bobul,
          rapiţa,  muştarul,  hrişcă,  lăsându-le  mai  întâiu  să  în­
          florească  şi  apoi  îngropându-le  sub  brazdă  cu  plugul
          sau  casmaua,  după  ce  mai  întâiu  le  culcăm  la  pământ,
          cu  tăvălugul  sau  pe  întinderi  mici,  cu  dosul  greblei,
          lngrăşămintele  verzi  nu  ţin  atât  de  mult  ca  gunoiul;
          sunt  insă  bune  de  întrebuinţat  mai  cu  seamă  pentru
          pământurile  nisipoase  şi  unde  nu  se poate căra  băligai.
          In  grădina  de  legume,  ar  putea  fi  folosită  ca  îngrăşă­
          minte verde mazărea, după ce s’au recoltai păstăile verzi,
          însă,  în  general,  în  grădina  de  legume  trebuind  să  se
          scoată două şi chiar trei recolte pe an, nu se poate aştepta
          cet  puţin  trei  luni  până  să  înflorească plantele  întrebu­
          inţate ca  îngrăşăminte  verzi,  şi  tocmai  lunile  de  primă­
          vară  Martie,  Aprilie  şi  Mai,  timpul  cel  mai preţios
          pentru  pregătirea  terenului  şi  semănatul  şi  săditul
          legumelor.  De  aceea  considerăm  ca  îngrăşăminte  verzi,
          destul  de  preţioase,  rădăcinile  plantelor  care  rămân  în
          pământ,  frunzele  care  se  scutură,  fructele  mici  şi  ne­
          coapte, care rămân nestrânse toamna şi  pe care  le  apucă
          gerul:  pătlăgelele  verzi,  ardei,  dovlecei,  castraveţi  etc.
             Amendamentele nu sunt, propriu zis, îngrăşăminte;
          sunt  substanţe care se  dau  unor  anumite terenuri pentru
          a  le  modifica  însuşirile  fizice.  Principiul general  care
          stă  la  baza  acestei  practici  este  de  a  adăoga  pământului
          materialele  care-i  lipsesc  pentru  a  fi  perfect  mărunţît.
          E  pământul  tare,  compact,  umed,  rece:  însemnează
          că  are  prea  multă  argilă.  Adăogându-i  nisip  şi  par,
          îl  vom  face  mai  sfărâmăcios,  mai  cald,  mai  permeabil,
          pentru  apă  şi  aer.
             Avem,  din  potrivă,  un  teren  prea  nisipos,  şi  deci
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12