Page 6 - Campul_1923_10_19
P. 6

64             C Â M P U L
          scurge  din  grămadă.  Pe  lângă  bălegarul  de  grajd,  care*
          provine  dela  boi,  vaci,  cai,  măgari,  catâri,  porci,  oi,
          mai sunt o mulţime de alte substanţe, care pot fi întrebuin­
          ţate  cu  folos,  pentru  îngrăşatul  pământului.
             Astfel: gunoiul de păsări, şi mai  ales cel de porum­
          bei ;  substanţele  animale,  ca :  sângele,  carnea,  oasele  de
          peşte,  coarnele,  părul,  fulgii,  resturile  de  piei,  bucăţile
          de  lână,  etc.  materiile  fecale,  turtele  oleginoase,  restu­
          rile  de  sfeclă  dela  fabricaţiunea  zahărului,  borhoturile
          dela  fabricaţiunea  spirtului,  foile  de  sfeclă,  miriştile,
          turba,  muşchii,  buruienile  prăşite  sau  putrezite,  frun­
          zele  copacilor  din  pădure  sau  ale  pomilor  roditori,  ru-
          megătura  de  ferăstrău,  fânul  şi  paiele  putrede,  mălură-
          Lurile de pe străzi şi  de pe drumuri,  composturile formate
          la  orice  gospodărie  din  toate  resturile  dela  bucătărie :
          cenuşe,  cozi  şi  frunze  de  legume,  etc.,  sunt  atâtea  îngră­
          şăminte preţioase, care aiurea se vând cu preţuri scumpe,
          şi  care pol  înlocui  gunoiul  de  vite,  dacă  sunt întrebuin­
          ţate  mai  ales  în  amestecătură  şi  după  ce  au  fermentai
          în  grămadă,  timp  mai  mult sau, mai  puţin  îndelungai,
          şi  au  fost  udate  din  când  în  când  cu  apă  sau  cu  urină
          dela  grajd,  făcând  şi  desfăcând  grămada  de  mai  multe
          ori,  pentru  ca  să  se  amestece  şi  fermenteze  cât  mai  li­
          ni for m.
             Ingrăşămintele  chimice  nu  sunt  întrebuinţate  a-
          proape  de  loc,  în  grădinile  noastre  de  legume,  unde
          gunoiul  putred  este  unicul,  şi  cel  mai  complect  îngră­
          şământ.  Ele  ar  putea  totuşi  fi  folosite,  când  analizând
          pământul,  vedem  că'i  lipseşte  unul  sau  mai  multe  din
          cele  patru  substanţe :  azotul,  potasa,  fosforul  sau  calcea
          (varul).  Mai  adesea  ori  îşi  găsesc  întrebuinţarea  aceste
          îngrăşăminte în culturile de flori de cat în  cele de legume.
          Analizele  făcute  pământului  nostru  au  arătat  că  îngră-
          şămintele  chimice  nu  dau  întotdeauna  rezultate  care  să
          compenseze îndeajuns cheltuielile,  fiindcă natura  şi  com­
          poziţia  solului  nostru  coprind  destul  azot,  potasă,  fo­
          sfor,  şi  var,  şi  pentru  multă  vreme,  aşa  încât nu este
          nevoie  să  recurgem  la  îngră.şămintele  chimice.  Azotul,
          de  care  se  simte  mai  adeseaon  lipsă,  e  adus  din  belşug
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11