Page 8 - Campul_1924_01_01
P. 8

8'                        C Â M P U L

               oarece în ele se află ouă, larve sau insecte  vătămătoare
               pomilor.
                  Timpul cel mai potrivit,  când se poate vărul.  este
               luna Octombrie—Noembrie pentru motivele arătate mai
               sus.  S’ar putea însă aplica şi timpuriu primăvara,  însă
               în nici un caz vara.
                  De  ţinut  minte  un  fapt.  Pomii  roditori  tineri,  cu  o
               coajă netedă, şi care nu au rodit încă, nu se vor vărui, de
               oarece văruitul nu are nici o influenţă şi din contra poate
               deveni chiar  vătămător.  Numai  după  ce  pomul  a  înce­
               put a rodi,  după ce scoarţa sa devine grunjoasă  şi  apar
               crăpături  în  coajă,  văruitul  aduce  foloasele  binefăcă­
               toare.
                                                     W. K. Knechtel.



                        GEORGE  CIPÂIANU


                    Plug&ria ţăni  a dobândit  conducătorul trebuincios. Demnul
               G. Cipăianu, agronom învăţat în treburile plugăreşti, a fost numit
               Subsecretar  de  Stat,  adică Ministru  în  guvernul  ţării.
                    Nu  a ajuns la această înaltă treaptă de vrednicie nici prin
               politică, nici prin bogăţie, nici prin protecţie, ci numai prin munca
               şi  mintea  sa.
                    S’a  născut  în  comuna  Chiuitei  din  câmpia  Ardealului,  în
               anul  1878, din părinţi  săteni.  Din  această obârşie  tare  îşi  trage
               el  puterea  cu care  a biruit în  viaţă  toate  greutăţile.  Tinerii,  în
               care  ardea flacăra iubirii  de  neam,  nu  se simţeau la largul  lor
               sub  jugul  stăpânirii  ungureşti.  George  Cipăianu  trece  la  1895
               Carpaţii  în  ţara  mamă.  Studiază  la  şcoala  superioară  de  agri­
               cultură de la Herestrău, care este mândră azi că a  putut  da  ţăiii
               pe  lângă  alţi  oameni  de  ispravă  şi  pe  acest  frunte?.
                    Şi-a  desăvârşit  învăţătura la şcoaîele  înalte  din Lipsea,  în
               Germania,  ajungând  la  cea  mai  de  sus  treaptă  a oamenilor  în­
               văţaţi :  doctor  în  agronomie.
                    S’a îndeletnicit  cu plugăria la moşia  Ţigăneşti  din judeţul
               UÎgv.  Dacă ar fi să judecăm numai ceea ce  a făcut el la această
               moşie şi încă ar trebui s£-l socotim de cel dintâiu plugar al ţării.
                    Pentru întâia oară el a produs sămânţă de sfeclă de zahăr
               în România. înainte, fabnc.Ie de zahăr aduceau numai din străi­
               nătate  sămânţa.
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13