Page 10 - Campul_1924_07_13

C Â MP UL 20t

Astâzi slava D-lui, nu mai avem boieresc nici
mănăstiresc şi deci dară sărbătorile cele băbeşti şi-au
pierdut rostul cu totul. Păcat oameni buni, mare
păcat! luaţi pilda dela popoarele conlocuitoare, Nemţi
şi ovrei, cari-şi serbează cu sfinţenie sărbătorile legate,
mult mai puţine decât ale noastre. Mulţi din D-voastrâ
aţi umblat în vremea războiului în lumea largă şi o
sumă şi în America şi aţi văzut cum şi câte sărbători
se ţin pe acolo! Faceţi şi D-voastră oare toţi aşa cu
sărbătorile legate? Ia întrebaţi-vâ cugetul şi răspundeţi!
Dece nu vă deşteptaţi odată, nu vedeţi cum vă ies străinii
cu toate înainte? Ce aşteptaţi, să vie stăpânirea cu o
lege nouă, ca sa vă scoată ca 'nvremurile boierescului
cu harapincile la lucru pe ţarinele şi gospodăriile D-voastre?

EUSTACHIE MOLDOVANU

O O O

IMPORTANŢA ARATURILOR ADANCI

Folosul şi însemnătatea araturilor adânci este foarte
mare pentru plugăria nostrâ, mai cu seamă la noi în
ţară, unde avem de luptat cu o vreme schimbâcioasă,
şi unde seceta în unii ani, îi destul de mare, făcând
sămânâturilor mari prăpăduri. Aşa că în ţară noastră,
arăturile adânci făcute la timp nimerit, sunt numai de
cât trebuincioase, pentru o bună agricultură.
Prin arătură adâncă înţelegem, desfundarea pămân­
tului cu plugul, care trece peste adânciunea obişnuită
a brazdei. La noi se numeşte arătură obişnuită, aceea
care are o adâncime de cel mult 18 cm.; aşa că ară­
tura adânca, este aceea care trece peste 18 cm. rupând
ceva şi din pământul viu (nelucrat).
Cele mai principale foloase a araturilor adânci sunt:
1. Pământul devine afinat (puhav) se mărunţeşte la
o adânciune mai mare făcând ca apa să poată pătrunde