Page 8 - Campul_1924_07_13

200 C Â MP U L

nindu-ţi de Toader, Marina, Ilie, Palie, Pintelei câlâtoru,
Foca, de cele 9 Joi, de câte şi mai câte de te miri d;n
care pomelnic le mai scot şi ce-i mai rău că cele mai
multe din sărbătorile acelea pică în timpul verii, în
dricul lucrului. Numai că auzi ba pe cutare că n’ar lucra
în cutare zi măcar să-l tai, că să-i piară mai bine păpu-
şoiu în buruiene, de:ât să-l prăşuiască în cutare zi; mai
sine să se întâmple ori ce, decât să-i ardă casa, ori
bă-i bata piatra sămânăturile pentru că a lucrat în cutare
zi. Dar ce fac ei oare în acele zile? Ce să facă, ei stau
la taifas la cârciumă, joacă cărţi, cinstesc, se îmbată şi
se şi bat, ori se mai duc pe la clacă la alţii, pierd aşa
dară vreme scumpă, bani, sănătate şi gospodăriile lor
merg înainte ca racu.
Faceţi numai aşa o socoteală mică să zicem de
pildă că în cutare zi e Foca, pe care de bună seamă îl
serbează 0 jumătate de milion de ţărani, socotindu-i pe
toţi aceştea lucrători cu ziua, plătiţi numai cu câte 30
lei pe zi în dricul lucrului ajungem la numărul de I5
milioane lei păgubiţi numai într’o singură zi. Da amu
că zile de iestea îs hat multe, câte milioane o fi făcând
oare? Da să zicem că numai o mie din cei ce serbează
ziua aceea se duc la cârşmă de fac chef, ori joaca
cărţi, destul că să cheltuiască fiecare numai câte 20
lei iacă că fac 20 mii lei şi iarăş tot aşa câte zile încă,
câte chefuri şi câţi bani se duc în vânt.
Nu-i păcat oare de atâta vreme scumpa prăpădita,
de atâta pagubă pricinuita de sărbători băbeşti ? E păcat
oameni şi creştini ai lui D-zeu, păcat strigător la cer.
Ş’apoi la urma urmelor de s’ar gândi măcar în
zilele acelea la D-zeu şi la fapte bune şi le-ar şi face,
de i-ar milui cu banii cari aveau să fie cheltuiţi în
cârşme pe cei neputincioşi şi nevoiaşi, calea-valea, ar
fi încă de iertat, dar aşa? Poate că ’şi aveau odată şi
sărbătorile celea rostul în vremea boierescului ori mănăs­
tirescului când ţăranii nu puteau să scape şi să-şi poată
lucra ogoarele lor şi atunci iscodeau câte o sărbătoare,
se strecurau pe la vetrele lor şi aşa mai furând vremea
dela boieri, puteau să-şi lucre şi ogoarele lor.