Page 4 - Campul_1924_07_13

196 C Â M P U L

poftă de viafa dela tară, de îndeletnicirile sănătoase ale
săteanului, stăpân pe sine şi pe avutul său. In gospodă­
ria lui plugarul trebue să se simtă mult mai bine, decât
un biet funcţionar în odaia lui de lucru, cu un aer gre-
oiu şi cu nori de fum de ţigări. Cântecul de primăvară
al ciocârliei, priveliştea cârdurilor de cocori, ce se în-
napoiază la noi odată cu venirea primăverii, mirosul
îmbătător al florilor şi ierburilor şi chiar scârtâitul lung
al carelor pe vremea căratului te înveselesc mai mult şi
te fac să mai uiţi de cele necazuri, umplându-ti sufletul
de nădejde şi îndemnându-te Ia lucru rodnic. Ce are
funcţionarul în schimbul acestor frumuseţi pierdute ? Câţi
din funcţionarii statului n’ar schimba azi ocupaţiile pen­
tru o viată liberă şi tichnită dela ţară.
Şi cu toate acestea întreg tineretul nostru şcolar îşi
alintă în minte gânduri ascunse de a deveni slujbaşi de
stat. Aproape tofi văd scăparea şi fericirea acolo, unde-i
pierzanie şi chin.
Avem, dar, datoria să deschidem ochii celor ce se
înşeală atât de amar şi să le dăm un sfat: între multele
obiceiuri bune româneşti să păstreze iubirea cea mare
de pământ, care a făcut pe strămoşii noştri să verse
atâta sânge în luptele de veacuri împotriva străinilor.

V. CIOBOTARU

O O O

P Ă T L Ă G E L E ROŞII

Origina pătlăgelilor roşii este America meridională. Este
deci o plantă care cere multă căldură până să ajungă la coacere
deplină. In clima noastră, destul de călduroasă oara, pătlăgelele
roşii se coc chiar atunci când răsadul se produce în straturi
reci. Pentru culturile timpurii însă sămânţa trebue sămânată în
straturi calde sau jumătate Culde, începând din luna Februarie
până la finele lui Martie. Dacă sămânţa se seamănă în straturi
reci (în răzoare bine pregătite) şi dacă răsare înainte de a fi