Page 3 - Campul_1924_07_13

1 I U L I E 1 9 2 4
CÂMPUL
No. ANUL
13 XVII
F O A E P E N T R U S Ă T E N I

IUB1ŢI-VA PĂMÂNTUL!

Câteva zeci de ani în urmă, Statul Român, abia ieşit
de sub jugul turcesc, deci la începutul vieţei sale, a avut
între cele dintâi griji să pregătească o muljime de sluj­
başi cu ştiin|ă de carte pentru felurite dregătorii. O
seamă de şcoli, unele mai mari, altele mai mici, deschise
peste tot cuprinsul jării, aveau menirea, mai întâi de
toate, să umple golurile, dând statului cărturari de toată
mâna. De aceea nu era greu, ca cu putină carte chiar
să-ti poţi prinde o slujbişoară la Stat. Cum pe atunci
slujbele de stat erau ocupate mai mult de străini
sau boerime, lumea dela sate s’a simjit măgulită foarte
mult, când a văzut, că fiii săi trecuţi prin şcoală se pot
pune în rând cu lumea aleasă. Mai 'era şi credinţa, că
fiind într’o slujbă de Stat, pofi „trăi mai uşor", scăpând
de grijile, ce copleşesc pe muncitorul dela tară. O leafă
la timp şi bunicică după vremuri î|i întărea şi mai mult
această credinţă.
Lumea s’a văzut ademenită de şcoală, deprinzându-
se, astfel, să vadă rostul ei în aceea, că ea te scapă de
munca câmpului, dându-ti putinţa să te înfigi la masa
mare şi bogată a slujbelor plătite cu bani gata.
Astăzi satele au dat năvală spre şcoli, văzând pilda
măgulitoare a înaintaşilor; numărul doritorilor de slujbe
a crescut simţitor, făcând, uneori, să se dea adevărate
lupte între candidaţi. Pe lângă aceasta, nici traiul func­
ţionarilor de azi nu este tichnit şi mulţumitor ca al celor
dinainte. In cercuri de funcţionari azi se vorbeşte cu