Page 13 - 1913-21-22

La vrâsta de patruzeci de
ani, părul nostru începe să că-
runţească, sfârşind prin a de­
veni cu vremea alb ca zăpada.
De ce ne albeşte părui?
Să repetăm experienţa de
a privi un fir de păr la mi­
croscop. Părul acesta să fie alb.
Vedem că el şi-a păstrat struc­
tura obişnuită. Numai săculeţul
cu grăsime care în tinereţă eră
negru, astăzi îl vedem alb. El
colorează părul nostru, şi când materia colorată s’a eva­ berculozei îmbolnăveşte plămânii pe cari îi roade. Dar
porat, părul nostru cărunţeşte. Dar de ce se pierde a- cu toate că e bolnavă, papila continuă totuş a fabrică
ceastă materie colorantă? lanţul cu care leagă firul de păr; lanţul acesta însă,
Privind cu microscopul la părul care cărunţeşte, fabricat din celule bolnave, e puţin solid, şi el se rupe
profesorul Metchnikoff, celebrul subdirector al institu­ la cea mai mică sforţare. încet, încet părul cade şi a-
tului Pasteur din Paris, a zărit, printre celulele ordi­ tunci pelea capului prezintă aspectul pe care îl cu­
nare, un şir de alte celule neobişnuite, de un aspect noaştem la cheli.
bizar, provăzute cu tentacule şi cari de sigur că nu au Dar ni se va pune întrebarea: dacă chelia este
fost fabricate de papilele pilare. Ori, celulele acestea produsă de un microb, cum se face că nu toată lumea
sunt de fapt nişte mosafiri nepoftiţi, nişte tâlhari cari devine cheală prin contagiune ? Aceasta, fiindcă micro­
au invadat pelea şi cari poartă un războiu complet cu bul cheliei nu atacă decât papilele pilare slăbite, rău
paşnicele celule cari fabrică părul. Ele le străpung pe hrănite, cari n’au rezistenţa de nevoe pentru a rezistă
acestea din urmă, le absoarbe pigmentul, adecă mate­ bacilului. Şi, într’adevăr, chelia se observă mai mult
ria colorantă, apoi fug ca nişte hoţi: unele cătră ex­ la oamenii pe cari medicina îi designează sub numele
tremitatea firului de păr, altele, cari sunt şi cele mai de artritici, şi la acei cari duc o vieaţă prea seden­
număroase, cătră rădăcina părului, şi chiar şi mai a- tară, făcând puţine exerciţii fizice sau mâncând mai
dânc sub pele. mult decât se cuvine. Sângele lor conţine deci sub­
Aceşti mâncători de pigment au fost numiţi de stanţe rău elaborate, nesănătoase, otrăvitoare. De aceea
ştiinţă „pigmentofagii“. şi papilele lor pilare tulburate în alimentarea lor, îm­
Albirea părului ne este deci explicată — dar cum bibate de un sânge necurat, se veştejesc şi se lasă a
se explică căderea lui, şi mai ales căderile anormale fi invadiate de microbacilul seboreic.
ale părului ? Unii indivizi îşi perd părul la douăzeci şi Acum, fiindcă cunoaştem cauzele cheliei e drept
cinci de ani, alţii mai târziu. Adevărul asupra căderii să ne întrebăm dacă creşterea părului e posibilă pe un
părului încă a fost găsit de savanţi. Cauza ei nu tre- craniu pleşuv. Reclamele de prin ziare ni-o afirmă,
bue căutată nici în lipsa de aer a capului, nici în stu­ dar medicul se arată mai sceptic.
diile îndelungi, nici în explicările simpliste ale laicilor, El ne va spune că cel dintâi lucru de făcut în
ci chelia e pricinuită de un microb, numit de ştiinţă acest caz ar fi distrugerea microbacilului seboreic şi
„microbacilul seboreic“. Microbul acesta se ’ntroduce redarea vigoarei şi a sănătăţii papilelor pilare bolnave.
în celulele piloase şi atacă papila pilară pe care o slă­ Foarte bine. Dar cum să ajungem noi a distruge mi­
beşte, o îmbolnăveşte, întocmai după cum bacilul tu- crobul în fundul puţurilor foliculare unde sălăşlueşte ?
De geaba ne-am turnă noi pe cap ocale întregi de su­
blimat ori de acid fenic; ele nu vor răzbi până la pa­
pilele pilare, căci puţurile foliculare sunt astupate de
firele searbede pe cari le fabrică precum şi materia
grasă care le protejează.
Atunci, ce valoare au loţiunile pe cari ni le pre­
scriu medicii când îi consultăm? Trebue notat însă, că
loţiunile acestea medicul nu le prescrie decât atunci
când chelia unei persoane este la începutul ei, adecă
într’un moment când papilele sunt încă în stare să-şi
revie în vieaţă. Mai târziu, papilele acestea sunt ireme­
diabil perdute şi nimic nu e în stare a le reînvia.
Loţiunile acestea n’au dealtfel alt scop decât de
Tăietură verticală a pielii capului unei persoane atinsă
de chelie. Puţul folicular, atacat de legiuni de microbi, a ranimâ circulaţia sângelui în pelea capului, de a face
tot nu încetează de a fabrică fire de păr. Dar din celu­ să aflueze la papile un sânge mai abondent, de a ame­
lele acestea bolnave nu răsare decât un păr subţire,
jilav şi incolor. liora hrana lor. Mai întâi de toate însă e nevoe de a